Audit financiar

Proces de evaluare sistematică a situațiilor financiare ale unei entități pentru a asigura acuratețea înregistrărilor contabile și conformitatea acestora cu normele contabile aplicabile. Auditul este realizat de auditori independenți, care sunt profesioniști externi, adesea contabili autorizați sau firme de audit, cu scopul de a oferi o opinie imparțială asupra veridicității și corectitudinii situațiilor financiare ale organizației. 

Componente principale ale auditului financiar:

1. Planificarea auditului: Auditorii elaborează un plan detaliat care să includă obiectivele auditului, domeniile cheie de interes și metodologia de audit. Planificarea implică și evaluarea riscurilor de audit asociate cu entitatea.
2. Evaluarea sistemului de control intern: Auditorii evaluează eficacitatea sistemelor de control intern ale organizației, care includ politicile și procedurile pentru asigurarea acurateței și integrității informațiilor financiare.
3. Testarea tranzacțiilor și soldurilor: Verificarea selecționată a tranzacțiilor și a soldurilor contabile pentru a valida înregistrările din situațiile financiare. Auditorii folosesc diverse tehnici, inclusiv testarea detaliată și proceduri analitice.
4. Obținerea de dovezi: Auditorii colectează dovezi suficiente și adecvate prin inspecții, observații, confirmări externe și alte metode pentru a susține opiniile și concluziile lor.
5. Raportarea rezultatelor: La finalul auditului, auditorii redactează un raport care include opinia lor profesională privind situațiile financiare. Raportul de audit poate afirma că situațiile financiare oferă o imagine fidelă și corectă sau poate identifica probleme care necesită atenție.

Tipuri de opinii în auditul financiar:

1. Opinie fără rezerve - cel mai favorabil tip de raport și indică faptul că situațiile financiare sunt prezentate echitabil în toate aspectele semnificative.
2. Opinie cu rezerve - auditorii întâmpină devieri de la standardele de contabilitate, dar care nu sunt suficient de severe pentru a necesita o opinie nefavorabilă.
3. Opinie nefavorabilă - indică faptul că situațiile financiare conțin inexactități semnificative și nu oferă o imagine corectă.
4. Abținerea de la exprimarea unei opinii - auditorii nu pot obține suficiente dovezi pentru a susține o opinie asupra situațiilor financiare.