Zilele concediului de odihnă anual acumulate sau nefolosite timp de doi ani vor fi stinse

În pofida atenționărilor și criticilor sindicaliștilor, Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede revizuirea mecanismului de folosire a concediului de odihnă. Potrivit documentului, zilele concediului de odihnă anual acumulate sau nefolosite de angajați timp de doi ani vor fi considerate stinse. În acest mod, autoritățile  își propun să responsabilizeze angajatorii și salariații să acorde și utilizeze concediile de odihnă anuale. Documentul propune și alte modificări legislative. Despre ce este vorba, află din acest articol.

Responsabilități și drepturi

Potrivit noilor prevederi, care urmează să fie introduse în Codul Muncii, angajatorul, la finele anului calendaristic, va informa salariatul, în scris, despre numărul zilelor de concediu de odihnă anual acumulate sau nefolosite, termenul de expirare a acestora, precum și va solicita utilizarea acestor zile de concediu de către salariat, în baza unui grafic stabilit de comun acord. Totodată, zilele de concediu nefolosite de către salariat până la intrarea în vigoare a noilor prevederi vor putea fi utilizate până pe 31 decembrie 2029. 

„Această practică negativă presupune în lanț costuri administrative sporite și presiune pe bugetul de stat. De aceea, se propune instituirea unui mecanism de descurajare a acumulării concediilor nefolosite prin stingerea zilelor de concediu de odihnă nefolosit din motive imputabile ale angajatului, în raport cu normele privind obligativitatea angajatorului de a acorda angajatului concediu anual de odihnă, conform unui grafic stabilit”, se precizează în nota informativă a proiectului de lege.

Autoritățile propun ca art. 118 din Codul Muncii să fie completat cu un alineat nou, care să prevadă că „în cazul în care salariatul, din motive întemeiate, confirmate documentar, nu poate folosi concediul de odihnă anual, la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă nefolosit într-o perioadă de cel mult doi ani, începând cu anul următor celui în care îi dă dreptul angajatului la concediul de odihnă anual”. 

Sindicaliștii au declarat că prevederile actuale ale art. 118 din Codul Muncii sunt clare și conforme cu normele internaționale, la care Republica Moldova este parte, iar nota informativă la noul proiect de lege nu se bazează pe cazuri sau situații concrete, provocate de aplicarea justă a prevederilor în vigoare.

Sergiu Sainciuc

Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova

„Potrivit noilor propuneri, salariatul va fi privat de două drepturi fundamentale, prevăzute de Constituție, Codul Muncii, Convențiile Organizației Internaționale a Muncii: dreptul la concediul de odihnă anual, care nu poate fi doar declarat, dar utilizat în mod real pentru refacerea forței de muncă și dreptul la indemnizație pentru perioada concediului de odihnă anual, care se va considera stins, din cauza abuzului și/sau neglijenței angajatorului”, a declarat pentru delucru.md vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Sergiu Sainciuc. 

Alte modificări legislative

Deputații au votat mai multe modificări și la Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Acestea prevăd ca funcția de conducător al unei autorități administrative din subordinea ministerului să fie funcție de demnitate publică. În prezent, aceasta este funcție publică de conducere. De asemenea, se propune ca funcția de adjunct al conducătorului să fie modificată din funcție publică de conducere în funcție publică de conducere de nivel superior. 

În scopul sporirii atractivității funcției publice și atragerii în serviciul public a celor mai performanți specialiști, se propune instituirea corpului de rezervă a funcționarilor publici. Astfel, funcționarii publici, care din motive specifice au demisionat sau au fost eliberați, vor avea posibilitatea de a accede din nou în funcția publică, fără a participa la concurs. 

În aceeași ordine de idei, se propune ca absolvenții programului de stagii plătite în serviciul public, care au un stagiu complet și li s-a acordat calificativul „foarte bine”, dar care nu au fost propuși spre numire într-o funcție publică de execuție, să fie incluși în corpul de rezervă al stagiarilor, pe o perioadă de 12 luni, de la eliberarea certificatului de stagiu.  

O altă prevedere a proiectului se referă la reducerea, de la trei la șase luni, a perioadei de probă a funcționarului public debutant. De asemenea, va exista posibilitatea de a extinde cu trei luni perioada de probă, la decizia șefului subdiviziunii din care face parte funcționarul public debutant, în baza rezultatelor evaluării activității. 

„Astfel, modificările conținute în proiectul de lege vizează cu preponderență prevederile Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, dar și actele normative conexe, țintind, în principal, sporirea calității managementului de nivel superior, precum și dezvoltarea sistemului de accedere și  evoluție în carieră a funcționarilor publici. În cadrul dezbaterilor, membrii comisiei parlamentare administrație publică și dezvoltare regională au apreciat oportunitatea noilor prevederi referitoare la instituirea corpului de rezervă a funcționarilor publici, care va facilita și va acorda posibilitatea functionarului public, eliberat din funcție, sau care a demisionat, să acceada din nou în funcția publică, fără a participa la concurs. Un alt element de noutate este introducerea practicii medicale ca activitate compatibilă cu funcția publică, fiind desfășurată în afara orelor de program”, se precizează în raportul comisiei parlamentare asupra proiectului de lege.

Documentul mai prevede și modificarea Legii cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică. Astfel, se propune instituirea cabinetului Secretarului general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Secretarului general al Parlamentului Republicii Moldova, Secretarului general al Guvernului și Președintelui Curții Constituționale. 

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, elaborat de Cancelaria de Stat, a fost votat în prima lectură de 56 de deputați. Pentru a intra în vigoare, documentul urmează să fie votat și în a doua lectură de Parlament.