Unul din patru tineri din Moldova nu muncește și nici nu studiază

O pătrime dintre tinerii din Moldova nici nu lucrează, dar nici nu învață. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în cel de-al doilea trimestru al anului 2024, 135.000 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani, se aflau în categoria NEET (Not in Education, Employment, or Training). Motivele sunt multiple: unii finalizează studiile și nu găsesc imediat un loc de muncă, alții optează să îngrijească de familie, iar o pondere semnificativă este reprezentată de cei plecați în străinătate, în căutarea unor oportunități mai bune. Unde ar putea duce acest fenomen periculos și ce fac autoritățile pentru a redresa situația, află din articolul de astăzi.

Cum se explică acest fenomen?

Tânărul/tânăra NEET este definit ca persoana care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Fiecare țară calculează rata tinerilor NEET pentru diferite vârste, cel mai des este utilizată vârsta de 15-29 ani. Biroul Național de Statistică colectează date despre tinerii NEET din Moldova pe trei categorii: în vârstă de 15-24 ani; în vârstă de 15-29 ani și în vârstă de 15-34 de ani. Potrivit specialiștilor în sociologie, cauzele răspândirii acestui fenomen sunt atât generaționale, cât și economice. De-o parte, generația Z și chiar o mare parte dintre Millenials, adică persoanele născute după 1980, dar mai ales cele născute după 1990, trăiesc într-o lume a mobilității, a internetului care generează oportunități mai multe, dar și așteptări mai mari.

Tatiana Cojocari

Sociolog și specialist în politică externă a comunității Watchdog.MD

„Cifra de 135 mii de tineri care nu sunt angajați, dar nici nu urmează o formă de educație, poate părea mare la prima vedere, din considerentul că numărul total al tinerilor din Moldova este de 567.700. Însă, trebuie să ținem cont că o pondere considerabilă a tinerilor nu muncesc, începând cu 14-15 ani. Prin urmare, estimăm că numărul tinerilor neangajați sau neînscriși la o instituție de învățământ ar descrește puțin. În altă ordine de idei, trebuie să ne așteptăm, uitându-ne la contextul internațional și, în special, la statele occidentale, ca și în Republica Moldova această tendință a tinerilor NEET să crească”, susține Tatiana Cojocari, sociolog și specialist în politică externă a comunității Watchdog.MD.

Potrivit expertei, comparativ cu generațiile precedente (generația X sau cea boomers) tinerii din prezent simt că dispun de o mai mare flexibilitate pe piața muncii și nu sunt constrânși de libertatea de circulație.

„Oricând tinerii se pot angaja în câmpul muncii peste hotare. De asemenea, aceștia nu sunt constrânși nici de specialitatea urmată, pentru că după 1990, studiile au devenit mai degrabă un titlu decât un bilet de angajare pe profesia însușită. Angajatorii întreabă mai rar ce studii a urmat candidatul și mai frecvent ce experiență concretă are, lucru pe care tinerii nu îl dezvoltă în cadrul sistemului de învățământ”, mai adaugă Tatiana Cojocari, sociolog și specialist în politică externă a comunității Watchdog.MD. 

Internetul, de asemenea, influențează piața muncii și oportunitățile tinerilor, chiar dacă poate lucrul acesta nu este vizibil. În era influencerilor, tinerilor li se crează impresia că imaginea, norocul, popularitate din online, te pot ajuta să câștigi mai mulți bani, mai ușor și fără a avea un job propriu-zis. Internetul, de asemenea, facilitează accesul la mai multe oportunități de proiecte, traininguri, voluntariat, stagii plătite care oferă tinerilor posibilitatea să se dezvolte, să investească în abilitățile lor, fără să fie angajați.

Potrivit expertei, situația economică în plan global, exprimată prin rata de inflație ascendentă și salarii care nu țin pasul cu costurile de trai și așteptările tinerilor, demotivează tinerii. Tot mai mulți tineri văd munca nu ca pe o obligație socială, dar ca pe un mijloc de a face rost de resurse pentru a trăi o viață confortabilă. 

„Atât în Republica Moldova, cât și în plan internațional, majoritatea salariilor nu sunt suficiente pentru a oferi o viață independentă tinerilor - nu este suficient pentru a-ți plăti chiria, cu atât mai mult pentru a-ți procura o locuință individuală; nu este suficient să îți acoperi costurile zilnice de consum, mai ales că oferta de produse este largă; nu este suficient să călătorești, să îți cumperi gadgeturi, vestimentația pe care ți-o dorești, etc. În acest sens, o parte dintre tineri este dispusă să facă compromisuri, iar alta consideră că munca investită nu se reflectă în așteptările salariale, și prin urmare, decide să mai aștepte până își va găsi locul de muncă dorit, sau cum am spus mai sus, să investească în dezvoltarea personală”, punctează Tatiana Cojocari, sociolog și specialist în politică externă a comunității Watchdog.MD. 

Satele - afectate mai grav de fenomenul NEET

Șomajul este o problemă mai acută în zonele rurale, unde doar 13% dintre locurile de muncă disponibile sunt ocupate de șomeri, discrepanța fiind semnificativă în comparație cu cei 62% de șomeri din mediul rural. Salariile mici și lipsa de informare sunt alți factori care contribuie la fenomenul NEET. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă pune la dispoziție 35 de subdiviziuni teritoriale, unde tinerii pot solicita sprijin și ghidare pentru identificarea unui loc de muncă potrivit. Principalul, este doar să-și dorească acest lucru. 

Ina Codreanu

Primarul localității Andrușul de Sus

„Nu avem contabil în primărie și de câteva luni depunem eforturi mari să identificăm un specialist, dar nu ne reușește. Mai mult de jumătate dintre cadrele didactice de la școală sunt pensionare. Sunt foarte multe mămici tinere în localitatea noastră, pe care le văd în fiecare dimineață cum duc copiii la grădiniță sau la școală, după care se întorc acasă, nu vor să vină să muncească. Observ că tinerii sunt obișnuiți cu puținul pe care-l au, nu simt obligația de a munci”, afirmă Ina Codreanu, primarul localității Andrușul de Sus, raionul Cahul.

Nici la nordul Moldovei situația nu este mai îmbucurătoare. Olesea Crețu este directoarea grădiniței ,,Scufița Roșie” din satul Volodeni, raionul Edineț de mai bine de opt ani, perioadă în care s-a tot confruntat cu problema deficitului de cadre. 

Olesea Crețu

Directoarea grădiniței ,,Scufița Roșie” din satul Volodeni

„Recent, ne-am confruntat cu un nou caz. O educatoare a plecat la un alt job, iar noi, în lipsă de soluții, am apelat și la direcția raională, și la lumea din sat, dar absolut nimeni nu a dorit să accepte. Din 1 septembrie am angajat o specialistă din altă localitate, care, cel mai probabil, se va muta deja în comuna noastră. Media vârstei angajatelor din grădiniță, la moment, este 50 ani. Aș numi acest fenomen parazitism social, altfel nu pot descrie situația. Avem locuri de muncă la care nu vor aplice nimeni”, menționează Olesea Crețu, directoarea grădiniței ,,Scufița Roșie” din satul Volodeni, raionul Edineț.

Autoritățile locale și managerii de instituții, în special din mediul rural, consideră că sunt necesare măsuri concrete pentru a combate fenomenul NEET, printre care stimularea creării de locuri de muncă decente, în special în zonele rurale, campanii de informare și educare a tinerilor cu privire la oportunitățile de pe piața muncii, dar și programe de reconversie profesională.

Tatiana Cojocari

Sociolog și specialist în politică externă a comunității Watchdog.MD

„În Republica Moldova, deja de câțiva ani se înregistrează o criză a specialiștilor în toate domeniile cheie (învățământ, medicină, instituții publice). Însă, acest fenomen nu este generat în totalitate de tinerii NEET, dar de migrație și puterea economică slabă a țării. Prin urmare, deși ar putea exista tineri și specialiști care ar putea fi cooptați în câmpul muncii în domeniile cheie, oferta financiară este prea puțin atractivă pentru tineri ca să accepte să trăiască în precaritate socială, doar de dragul statutului social - al funcției pe care o deține”, declară Tatiana Cojocari, sociolog și specialist în politică externă a comunității Watchdog.MD.

Cum poate fi soluționată această problemă?

Integrarea Republicii Moldova în UE, pe termen lung, ar putea contribui la diminuarea crizei specialiștilor din Republica Moldova. 

„Dacă vorbim strict ce înseamnă procesul de aderare la UE pentru cazul Republicii Moldova, asta înseamnă crearea a unei piețe economice stabile care să permită companiilor internaționale să investească în țară, să creeze locuri de muncă, care da, inițial vor fi plătite poate nu atât de bine, dar pe parcurs se va crea o concurență de piață care va oferi cetățenilor, tinerilor, posibilitatea să aleagă, să-și negocieze salariul și, respectiv, să forțeze domeniile cheie să țină pasul cu salarii mai atractive”, subliniază Tatiana Cojocari, sociolog și specialist în politică externă a comunității Watchdog.MD.

Mai multe oportunități înseamnă standarde mai ridicate de lucru, un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală și de ce nu, chiar o săptămână sau program de lucru mai scurt. Mai multe țări, printre care și Polonia se gândesc să renunțe la programul de lucru de 8 oare, în favoarea celui de 7 ore, sau la aplicarea unei săptămâni de muncă 4 zile în loc de 5.

„Odată cu investițiile externe se importă și o cultură organizațională diferită, mai corectă, care nu mai tolerează atât de mult nepotismul, cumătrismul și corupția. Oamenii sunt angajați mai des pe merit și au instrumente mai clare la cine și cum să acționeze în cazul în care se simt nedreptățiți sau abuzați de către angajator. Acest lucru poate, de asemenea, motiva tinerii să caute joburi în țară. De multe ori, un mediu de muncă corect și mai prietenos contează la fel de mult ca un salariu mare în afară, mai ales dacă ne sunt alături familia și prietenii. Iar dacă tinerii vor fi satisfăcuți salarial și își vor permite să aibă un echilibru între viața privată și cea profesională, va reprezenta un stimul în plus pentru ei”, consideră Tatiana Cojocari, sociolog și specialist în politică externă a comunității Watchdog.MD.

Unde am putea ajunge dacă nu se intervine prompt și eficient? Răspunsul este simplu și previzibil. La o incapacitate a instituțiilor noastre de a face față cerințelor cetățenilor, lucru care deja se întâmplă, declară Tatiana Cojocari.

„La o calitate a prestării de servicii joasă și la muncă efectuată necorespunzător, care va duce la diminuarea profitului, iar respectiv, la contribuții mai mici în bugetul statului. Nu mai e cazul să vorbim despre pensii. Tinerii contribuie la bugetul pentru pensii. O inabilitate de a coopta tinerii în câmpul muncii înseamnă o explodare a insatisfacției populației față de instituții publice, Guvern, etc, care poate crea instabilitate politică, economică și regres pentru statul nostru”, afirmă Tatiana Cojocari, sociolog și specialist în politică externă a comunității Watchdog.MD. 

Ce fac, între timp, autoritățile?

Ministerul Muncii și Protecției Sociale anunță că manifestă un interes sporit față de incluziunea în câmpul muncii a tinerilor NEET, implementând, prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, mai multe măsuri în acest sens. Printre acestea se numără:

• angajarea subvenționată pentru tinerii fără îngrijire părintească;
• posibilitatea obținerii unui grant pentru inițierea unei afaceri proprii;
• posibilitatea înmatriculării la un curs gratuit de formare profesională, cu achitarea bursei;
• posibilitatea instruirii la locul de muncă sau unui stagiu profesional pentru cei care nu au experiență profesională.

Din ianuarie 2023, a fost simplificată procedura de instruirea a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prin introducerea voucherelor pentru formarea profesională. În baza acestora, persoanele înregistrate cu statut de șomer pot participa la cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau specializare, care, ulterior, vor facilita integrarea în câmpul muncii.

O altă măsură de stimulare a angajării tinerilor NEET, anunțată de minister, implică dezvoltarea modulelor de autodeservire în cadrul a șase structuri teritoriale ale ANOFM. Acestea vor include spații special amenajate, dotate cu computer, telefon și acces la internet, unde persoanele cu statut de șomer vor putea să-și caute individual locuri de muncă și, concomitent, să beneficieze de consultanță din partea specialiștilor. 

Alexei Buzu

Ministrul Muncii și Protecției Sociale

„Tinerii sunt viitorul nostru, de aceea susținerea lor și oferirea oportunităților pe piața muncii este o prioritate pe agenda ministerului și a Guvernului. Prin modernizarea și eficientizarea serviciilor oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, dar și cu susținerea partenerilor noștri, tindem să creștem șansele de încadrare durabilă a tinerilor în câmpul muncii”, a menționat Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale. 

Totodată, ministerul își propune ca fiecare subdiviziune de ocupare a forței de muncă să dispună de echipe mobile care să le ofere servicii și suport persoanelor inactive cu scopul de a-i integra pe piața muncii. Totodată, va fi elaborată o procedură de activare a persoanelor inactive pe piața muncii, iar mecanismul de vouchere pentru educația non-formală va fi extins, promit autoritățile. 

Concluzii

La final, îți prezentăm câteva lucruri neștiute despre tinerii NEET. Toate datele au fost culese de pe site-ul Biroului Național de Statistică:

• În totalul tinerilor NEET, cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani, predomină persoanele de 30-34 ani, cu o pondere de 41,2%.
• Indicatorul înregistrează valori mai înalte în rândul femeilor, în comparație cu cel al bărbaților. 

sursa: BNS

• În funcție de motivul pentru care persoana nu lucrează sau nu studiază/învață, predomină persoanele care îngrijesc de familie, cu o pondere de 37,6% în grupul de vârstă 15-24 ani, 45,8% - 15-29 ani și, respectiv, 46,9% - 15-34 ani.
• În rândul tinerilor NEET predomină persoanele cu studii gimnaziale, având ponderi de 52,5% la categoria de vârstă 15-24 ani, 39,1% pentru grupul 15-29 ani și 36,4% la persoanele de 15-34 ani. 

sursa: BNS