Totul despre anxietate: cum se manifestă, ce presupune tratamentul și cum îți poate afecta viața profesională?

Dacă în creierul și sufletul tău persistă o senzaţie difuză, neplăcută, vagă de teamă sau nelinişte, însoţită de dureri de cap, transpiraţie, palpitaţii, tahicardie, disconfort gastric sau multe alte simptome vegetative, să știi că te confrunți cu anxietatea. Cu cât mai puternice sunt aceste senzații, cu atât mai complexă este tulburarea prin care treci. Să știi că te înțelegem și suntem alături de tine. Din acest motiv, am și elaborat acest articol, care te va ajuta să înțelegi mai bine stările prin care treci.

Cea mai eficientă metodă pentru a depăși situația este să apelezi la un specialist în sănătate mintală. Nu trebuie să-ți fie rușine și nici nu trebuie să te simți vinovat(ă). Nu ai greșit cu nimic și nu ești responsabil pentru ceea ce ți se întâmplă.

Până ajungi să iei legătura cu un psiholog, psihoterapeut sau psihiatru, te îndemnăm să citești cu atenție acest articol și să înțelegi de ce este important să ceri ajutor specializat. 

Anxietatea pe înțelesul tuturor

Anxietatea este o stare emoțională în care o persoană resimte îngrijorare, neliniște și frică în absența unui pericol real. Aceasta poate afecta capacitatea de concentrare, eficiența în muncă și capacitatea de a face lucruri pe care în trecut le îndeplinea cu ușurință și plăcere. 

Lucia Veveriță

Medic psihiatru și psihoterapeut

„Anxietatea este o teamă fără obiect sau o trăire penibilă la un pericol iminent și nedefinit, ca o stare încordată. Multe dintre persoanele care se confruntă cu această tulburare înțeleg că ceva nu este în regulă și atunci se adresează la un neurolog, medic de familie sau alt specialist din domeniul sănătății, în dependență de simptomele vegetative pe care le trăiesc, iar acest lucru lungește și mai mult drumul spre vindecare, deoarece într-un final, tot la un psiholog, psihoterapeut sau psihiatru vor ajunge. În unele cazuri, o anxietate manifestată printr-o frică sau îngrijorare se poate transforma într-o anxietate generalizată, care este o tulburare severă, greu de dus, doar pentru că s-a apelat la un ajutor specializat mult mai târziu”, declară Lucia Veveriță, medic psihiatru și psihoterapeut.

Anxietatea afectează gândirea, percepţia, învăţarea și poate produce distorsionarea percepţiilor, scăzând puterea de concentrare, memoria asociativă şi de evocare. Un alt aspect important este efectul său asupra selectivităţii atenţiei. Astfel, o persoană anxioasă va selecta anumite lucruri sau evenimente din jur şi va exagera importanţa altora, în încercarea de a-şi justifica anxietatea ca răspuns la o situaţie înfricoşătoare.

Jana Chihai

Șefa Catedrei de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”

„Vârsta de debut pentru tulburările de anxietate diferă. Tulburarea de anxietate de separare și fobia specifică încep în timpul copilăriei, de la 7 ani, urmată de anxietatea socială (13 ani), agorafobie fără atacuri de panică (20 de ani) și tulburare de panică (24 de ani). Tulburările de anxietate tind să aibă o evoluţie cronică, fluctuantă în severitate între perioadele de recidivă și remisie în tulburarea de anxietate generalizată și tulburarea de panică cu sau fără agorafobie și o evoluţie mai cronică în anxietatea socială. După vârsta de 50 de ani, s-a observat o scădere semnificativă a prevalenţei tulburărilor de anxietate în studiile epidemiologice. Tulburarea de anxietate generalizată este singura care se manifestă încă frecvent la persoanele cu vârsta de 50 de ani sau mai mult”, precizează Jana Chihai, șefa Catedrei de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”, în unul dintre articolele sale științifice. 

Pentru a înțelege mai bine gradul și tipul de anxietate cu care te confrunți, te îndemnăm să utilizezi acest test gratuit, anonim și validat clinic. 

Simptomele anxietății

Potrivit specialiștilor în sănătate mintală, persoanele cu anxietate deseori simt nervozitate, frică, neliniște, îngrijorare exagerată, trăiesc cu senzația că „sunt la limită”, că nu pot opri sau ține sub control îngrijorarea, neliniștea, frica proprie oricât de mult s-ar strădui sau și-ar dori acest lucru. În plus, o asemenea stare de tensiune internă, de luptă cu fricile, neliniștea, îngrijorările proprii persistă majoritatea timpului pe durata a cel puțin două săptămâni. De asemenea, anxietatea poate provoca: 

• atacuri recurente de frică intensă de a pierde controlul, de a înnebuni sau muri, cu simptome precum „bătăi de inimă” intense și rapide, tremur și transpirație;
• frică anormală de un obiect sau situație specifică;
• frică anormală de situații sociale; 
• gânduri compulsive (repetitive, numite obsesii) și comportamente aferente sau ritualuri pentru a reduce sau controla frica, neliniștea, îndoielile;
• irascibilitate și nervozitate persistentă, îngrijorări, simptome de oboseală, probleme de concentrare și/sau probleme cu somnul;
• retrăirea unui eveniment traumatizant, de exemplu prin amintiri și coșmaruri; 
• solicitarea consultațiilor frecvente la medici de diferite specialități, din motivul diverselor plângeri, deseori multiple, care variază de la o zi la alta, pentru care nu pot fi găsite confirmări prin investigații medicale;
• oboseală sau lipsă de energie;
• senzație de vinovăție sau inutilitate;
• gânduri despre moarte sau de suicidere.

Cum anxietatea ne afectează viața profesională?

Cum am precizat deja, anxietatea ne poate afecta viața profesională, întrucât ar putea distorsiona percepția și gândirea, ar putea scădea simțitor puterea de concentrare, capacitatea de memorare și atenția. Cel mai des, anxietatea este confundată cu stresul, însă în realitate, este mult mai complicată. În timp ce stresul are în majoritatea cazurilor influențe externe, anxietatea reprezintă un răspuns intern, lucru care o face mai dificil de gestionat.

Lucia Veveriță

Medic psihiatru și psihoterapeut

„Îngrijorarea excesivă, resimțită în anxietate, consumă mult timp și energie, iar capacitatea persoanei de a realiza sarcini în mod rapid și eficient scade simțitor, atât acasă, cât și la serviciu. Anxietatea produce modificări și la nivel de comportament, manifestate cel mai frecvent prin evitare și verificare excesivă. Un angajat anxios va evita să vorbească în public, să prezinte rezultatele unui proiect reușit în cadrul unei ședințe sau să confrunte managerul ori un coleg în mod direct, inclusiv din frica de a părea penibil sau slab în fața colegilor. Iar, o persoană obsesiv-compulsivă va avea tendința de a verifica totul în mod excesiv. Un astfel de salariat se va întoarce de câteva ori acasă pentru a se convinge că nu a lăsat nimic în priză, a încuiat ușa sau a setat sistemul de alarmă”, Lucia Veveriță, medic psihiatru și psihoterapeut.

În astfel de condiții, o persoană anxioasă ar putea rata multiple oportunități de avansare în carieră.

Maxim Orîndaș

Psihologul

„Spre exemplu, atunci când o persoană este în căutarea unui job, se poate confrunta cu diverse simptome specifice anxietății, care se răsfrâng la nivel fiziologic și psihologic. Doar de la simplul gând că trebuie să se prezinte la un interviu de angajare, unui candidat îi pot apărea intensificări ale bătăilor de inimă, pierderea poftei de mâncare, tremuratul mâinilor”, precizează psihologul Maxim Orîndaș.

Tratamentul împotriva anxietății

Tulburările de anxietate coincid adesea și cu tulburări ale simptomelor somatice, tulburări de personalitate și tulburări de abuz de substanţe. De exemplu, depresia majoră s-a dovedit a fi corelată cu toate tulburările de anxietate, care au fost puternic corelate cu agorafobia, tulburarea de panică și tulburarea de anxietate socială. 

Jana Chihai

Șefa Catedrei de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”

„O constatare majoră a unui studiu, realizat în baza sondajelor mondiale de sănătate mintală, ține de faptul că în 21 de ţări din întreaga lume, doar aproximativ o pătrime (27,6%) dintre persoanele care îndeplinesc criteriile unei tulburări de anxietate, au primit tratament în anul precedent. Un factor determinant important al acestei lacune de tratament este că indivizii nu percep necesitatea tratamentului (mai puţin de jumătate dintre persoanele cu o tulburare de anxietate de 12 luni au raportat necesitatea tratamentului). Dar pot exista și alte bariere, deoarece doar aproximativ două treimi dintre cei care au perceput nevoia de tratament l-au primit, de fapt”, subliniază Jana Chihai, șefa Catedrei de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”.

Alegerea tratamentului psihologic sau farmacologic depinde de diverși factori, precum preferinţa și motivaţia persoanei, capacitatea acesteia de a se angaja în tratament, severitatea bolii. Terapia cognitiv-comportamentală poate fi administrată eficient ca terapie individuală sau de grup pentru majoritatea tipurilor de anxietate și tulburări conexe. Eficacitatea acesteia a fost demonstrată printr-un număr mare de studii controlate, care au demonstrat superioritatea acestei terapii.

Lucia Veveriță

Medic psihiatru și psihoterapeut

„Intervențiile psihologice pot fi pe termen scurt, dar și lung, precum este psihoterapia. S-a demonstrat științific că în tratarea anxietății, cel mai mult ajută terapia cognitiv-comportamentală, practicată tot mai mult, în ultima perioadă, cu rezultate îmbucurătoare. Se recomandă terapia de management al stresului, cea bazată pe expunere, relaxarea aplicată, antrenarea concentrării pe sarcini, antrenarea aptitudinilor sociale, etc”, menționează Lucia Veveriță, medic psihiatru și psihoterapeut.

Atenție! Persoanele la care persistă doar simptome ușoare de anxietate, nu necesită tratament medicamentos, ci doar terapie în cabinetul psihologului sau psihoterapeutului. Adulții cu tulburări de anxietate pot administra medicamente doar dacă intervențiile psihologului nu au fost suficiente, dar și atunci când suferința crează o deficiență majoră, care interferează cu activitatea zilnică, iar ca urmare, persoana ajunge în situația în care nu poate nici măcar ieși din casă, nu tocmai să lucreze. 

Există mai multe tipuri de medicamente care pot contribui la ameliorarea simptomelor induse de anxietate. Doza și tipul acestora sunt prescrise în funcție de tipul de anxietate.  

„Tratamentul medicamentos al anxietății constă în administrarea de preparate anxiolitice și antidepresive. Medicul psihiatru mereu va alege cele mai potrivite medicamente, în dependență de simptomele existente și gravitatea situației. Spre exemplu, dacă individul are insomnie, va fi necesar ca medicul să-i recomande preparate care-l vor ajuta să doarmă. Somnul este prioritar. Lipsa somnului sau incapacitatea de a dormi reprezintă un indicator foarte important, care ne alarmează că starea noastră de sănătate mintală nu este într-o formă bună. Oamenii ar trebui să înțeleagă că tratamentul medicamentos este necesar și foarte util, dacă este indicat de specialist, deoarece asigură o recuperare eficientă. Dar, pentru a fi eficient, este nevoie de disciplină”, afirmă Lucia Veveriță, medic psihiatru și psihoterapeut. 

Ajutorul este mult mai aproape decât crezi! 

Dacă ai o problemă de sănătate mintală și ai nevoie de servicii medicale și/sau psihosociale, e suficient să te adresezi la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală localizat, conform domiciliului tău permanent. În Republica Moldova, activează 40 de astfel de centre. Specialiștii de aici te pot ajuta să diagnostichezi și să tratezi corect tulburarea sau afecțiunea cu care lupți în tăcere. 

„Dacă într-adevăr vrem să ajutăm o persoană cu anxietate, ar fi bine să o încurajăm să ceară ajutor de la specialiști licențiați în domeniul sănătății mintale. Trăim în vremuri când este mai simplu ca niciodată. În Republica Moldova, activează 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală, plasate în fiecare raion al republicii și în fiecare sector al capitalei. Echipa centrelor, formată din psihiatri, psihologi, psihoterapeuți, asistenți sociali și nurse, este pregătită să ofere ajutor specializat persoanelor care suferă de tulburări de sănătate mintală. Dacă vrei să-ți ajuți colegul care suferă de anxietate, te îndemn să-l însoțești la o consultație”, punctează Lucia Veveriță. 

Mai trebuie să știi că toate cele 40 de centre îți vor proteja interesele, fără niciun fel de discriminare.

Concluzii

Te felicităm dacă ai ajuns până aici. Aceasta înseamnă că ai devenit mult mai informat, dar și mai pregătit să înfrunți realitatea. Sau, dacă ai citit articolul doar din curiozitate, acum ești mult mai pregătit să observi semnele de anxietate la cei din jur. Pentru a-i ajuta și pentru a fi un umăr de încredere pentru cineva care are nevoie de ajutor, dar care încă nu este pregătit sau nu are curajul să o facă.

Dacă totuși te confrunți cu simptome de anxietate, trebuie să înțelegi că ele nu vor dispărea de la sine. Cel puțin, în majoritatea cazurilor nu se întâmplă așa. Primul pas este cel mai greu. Conștientizarea. Dar, dacă ai trecut de el, e ca și cum ai ajunge la jumătate de drum, iar din acest punct, totul devine mult mai ușor. Noi credem în tine și știm că poți. Mai mult decât crezi. Viața este frumoasă. Viața trebuie să fie frumoasă. Trebuie doar să îți dorești să crezi. Și să lupți pentru asta. Tu nu ești singur. Centrele Comunitare de Sănătate Mintală îți vor fi alături. Hai, nu mai sta pe gânduri. Este timpul pentru primul pas!