Ce trebuie să știi dacă alegi să pleci la muncă peste hotare, prin intermediul unei agenții private de recrutare?

Munca peste hotare presupune multiple avantaje, dar înainte de a face acest pas, trebuie să te informezi din timp despre țara în care mergi, compania pentru care vei lucra și riscurile la care te expui muncind departe de casă. Mulți dintre cei care fac acest pas, apelează la agențiile private de ocupare pentru a găsi jobul mult râvnit. Dar, câte dintre aceste agenții activează legal și cât de corect este ca acestea să perceapă taxe pentru serviciile de intermediere? Răspunsul la acestea, dar și la alte întrebări, le găsești în acest articol. 

Angajarea prin intermediul agențiilor private de ocupare

Angajarea provizorie în câmpul muncii în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova se face:

1. Individual, în baza contractului individual de muncă încheiat cu angajatorul înainte de a pleca din țară.
2. Prin intermediul agenţiilor private (licențiate).
3. În conformitate cu prevederile acordurilor bilaterale (Statul Israel, Germania și Bulgaria).

Persoana care decide să-și găsească un job departe de casă, prin intermediul unei agenții private de ocupare, trebuie să știe dacă aceasta dispune de licenţă pentru desfăşurarea activităţii de recrutare şi plasare a forţei de muncă peste hotare.

Lilia Plugaru

Șefa direcției Migrația forței de muncă din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă

Lilia Plugaru, șefa direcției Migrația forței de muncă din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, declară că „Această licență trebuie să fie plasată într-un loc vizibil, astfel încât orice persoană care intră în oficiul agenției să o poată vedea. Totodată, locurile de muncă care se propun cetățenilor într-o anumită țară trebuie să corespundă cu statul menționat în acea licență, în caz contrar, această activitate nu este corectă”.

Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, agenția privată își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr. 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, ale legislaţiei naționale cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, cu privire la reglementarea activității de întreprinzător, la migraţie şi în conformitate cu normele internaţionale ce reglementează activitatea acestora. Licenţa pentru activitatea legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate se eliberează de către organul de licenţiere (Agenția Servicii Publice) dacă agentul economic întruneşte următoarele condiţii:

1. Administratorul și angajații agenției private sunt cetățeni ai Republicii Moldova cu domiciliu permanent sau cu reședință temporară pe teritoriul Republicii Moldova și dispun de diplomă de studii superioare de licență.
2. Administratorul, fondatorul, asociații și angajații agenției private și persoana juridică nu au antecedente penale și nu au fost anterior condamnați pentru trafic de ființe umane, muncă forțată, organizarea migrației ilegale, proxenetism, spălare de bani și/sau crime conexe cu aceste infracțiuni.
3. Agenția privată dispune de spațiu (încăperi cu destinație nelocativă) ușor accesibil pentru toate categoriile de cetățeni și dotat cu telefon/fax, cu mijloace de comunicații electronice (computer, internet, pagină web oficială) pentru a fi contactată on-line prin email și prin alt software de comunicare.
4. Administratorul a realizat procedura de verificare prealabilă a beneficiarului străin și a prezentat organului de licențiere și Agenției Naționale actele obținute în cadrul acestei proceduri, conform cerințelor stabilite de către Guvern.
5. Administratorul a coordonat și a încheiat cu beneficiarii străini acorduri de colaborare în care sunt stipulate oferte veridice de locuri de muncă și a coordonat cu aceștia proiectul contractului individual de muncă, prestări servicii sau proiectul contractelor asimilate, întocmite în conformitate cu legislația țării de destinație și legislația Republicii Moldova.
6. Administratorul a întocmit în limba de stat și a coordonat cu Agenția Națională proiectul contractului de intermediere a muncii, proiectul contractului individual de muncă, prestări servicii sau cel al contractelor asimilate, reglementate de legislația țării de destinație, utilizate în raport cu lucrătorii emigranți.

Cum poate verifica o persoană dacă agenția la care a apelat activează legal? 

Pentru a vizualiza lista agențiilor private cu activitate legată de plasarea în câmpul muncii a cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate, e necesar să accesezi pagina web a Agenției Servicii Publice, urmând pașii: Informații utile -> Date statistice -> Informația cu privire la licențe. Odată ce ai ajuns aici, selectează „Activitatea legată de plasarea în câmpul muncii a cetăţenilor Republicii Moldova în țară și/sau în străinătate” sau poți accesa linkul direct.

Lista agențiilor private poate fi descărcată și de pe pagina web a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la compartimentul Migrația Forței de Muncă.

Conform datelor oficiale ale ASP, în prezent, în țara noastră există 86 de agenţii private licențiate cu activitate legată de plasarea în câmpul muncii a cetățenilor în țară și/sau în străinătate. Această listă include seria, numărul, data eliberării licenței și termenul de valabilitate a acesteia, adesea numerele de contact dar și țara de destinație. 

Anual, numărul persoanelor care aleg să lucreze peste hotare este în creștere. În 2022, puțin peste 7000 de lucrători din Republica Moldova au înregistrat la ANOFM contractele individuale de muncă, semnate cu angajatori din afara țării. 

„Noi nu ducem evidența tuturor persoanelor care sunt peste hotare și care muncesc în diferite țări, dar avem evidența contractelor de muncă înregistrate la Agenție, ceea ce denotă o alegere a persoanelor de a se angaja legal în străinătate în condițiile reglementare de Republica Moldova. Această cifră este mult mai joasă față de cea stipulată în anumite studii cu privire la numărul cetățenilor aflați peste hotare în scop de muncă”, specifică Lilia Plugaru.

Ce taxe ești obligat să achiți agenției private de ocupare?

Republica Moldova a ratificat Convenția OIM nr.181 privind agențiile private de ocupare, care reglementează interzicerea taxelor. Mai exact, art. 7 al Convenției stipulează că agențiile private de ocupare nu încasează de la lucrători, direct sau indirect, total sau parţial, nici un fel de onorarii sau alte taxe.  

Legea 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă și asigurarea de șomaj a preluat această prevedere și a inclus-o în legislația națională. Respectiv, agențiile private de ocupare nu sunt în drept să încaseze anumite plăți. De regulă, angajatorii din străinătate sunt cei care achită agențiilor private pentru a recruta persoana potrivită pentru un post vacant.

Totodată, existe mecanisme de punere în aplicare a Legii 105/2018, precum este Hotărârea de Guvern 1276/2018, potrivit căreia, agenția privată poate percepe plăți pentru servicii adiționale, doar în cazul în care a obținut o astfel de autorizare conform legislației și în cazul în care aceste servicii nu sunt de intermediere a muncii. În cazul în care agenția privată dispune de servicii adiționale autorizate, aceasta va afișa la loc vizibil lista serviciilor prestate și cuantumul plății pentru prestarea acestora.

Dacă, în procesul de intermediere, persoana aflată în căutarea unui loc de muncă acceptă să beneficieze de servicii adiționale autorizate, acestea vor fi incluse în contractul de intermediere și persoanei îi va fi eliberat un bon fiscal. Se interzice oferirea serviciilor adiționale autorizate în calitate de condiție obligatorie pentru încheierea contractului de intermediere/contractului individual de muncă, prestări servicii sau asimilat. Solicitantul urmează a fi informat despre caracterul opțional al serviciilor adiționale autorizate.

„Anexa nr. 112 la Hotărârea Guvernului nr. 1276/2018 (punctul 21) reglementează că agențiile private au dreptul să încaseze anumite plăți, doar dacă sunt pentru serviciile autorizate, precum traducere, transport, activități care nu țin de intermedierea locului de muncă. Toate serviciile de intermediere trebuie să fie gratuite. Așadar, tot ce ține de consultanță, acordarea informațiilor despre drepturile și obligațiile ambelor părți contractante, a datelor cu privire la contractul de muncă și prevederile acestuia, toate aceste servicii sunt gratuite, deoarece presupun intermedierea unui loc de muncă în străinătate”, subliniază Lilia Plugaru, șefa direcției Migrația forței de muncă din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Potrivit legislației, în cazul plasării în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova prin intermediul agențiilor private, răspunderea pentru asigurarea legalității șederii și angajării persoanelor intermediate și plasate o poartă agențiile private.

Când trebuie semnat contractul individual de muncă, înainte sau după plecarea din țară?

Angajarea în câmpul muncii în străinătate a cetățenilor Republicii Moldova se realizează în conformitate cu prevederile legislației Republicii Moldova, țărilor de destinație și tratatelor internaționale la care Moldova este parte. La angajare în câmpul muncii în străinătate, cetățenii Republicii Moldova urmează să se asigure cu privire la:

• îndeplinirea condițiilor de intrare, ședere și ieșire pe/de pe teritoriul țării de destinație;
• obținerea unui act ce conferă dreptul de a desfășura activități de muncă;
• obținerea unui contract individual de muncă sau a altei forme de reglementare a raporturilor de muncă, conform legislației țării de destinație;
• obținerea asigurării medicale valabile pe teritoriul țării de destinație;
• alte prevederi aplicabile lucrătorilor imigranți în țara de destinație.

Se recomandă ca contractul de muncă să fie semnat pe teritoriul Republicii Moldova, înainte de plecare! Nimeni nu îți asigură semnarea unui contract de muncă atunci când se ajunge în țara de destinație. Iată de ce angajatorul este obligat să expedieze/înmâneze un contract individual de muncă în original, înainte ca potențialul angajat să iasă din țară.

Legislația națională reglementează că agențiile private de ocupare au obligația de a înregistra contractele individuale de muncă la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, conform prevederilor Legii nr.105/2018. Aceste contracte se înregistrează până la ieșirea lucrătorilor din țară, iar în cazul lucrătorilor independenți – după plasarea acestora în câmpul muncii.

Lilia Plugaru

Șefa direcției Migrația forței de muncă din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă

„Dacă contractele sunt înregistrate la ANOFM, atunci ele sunt semnate înainte de plecarea lucrătorului în țara în care se află angajatorul. Deci, omul pleacă deja cu contractul individual de muncă în mână. Atunci când este vorba despre un lucrător independent, care se angajează în baza unui contract de prestări servicii, acel cetățean, conform legislației, are dreptul să semneze contractul de prestări servicii la locul de muncă, iar agenția privată de ocupare este obligată să notifice, în termen de 5 zile, ANOFM despre faptul că s-a semnat acest contract de prestări servicii”, specifică Lilia Plugaru. 

Dar, în câte limbi trebuie să fie perfectat contractul individual de muncă? Acest document trebuie să conțină clauze în limba nativă sau în una dintre limbile străine pe care le cunoaște cetățeanul. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci e necesar de a asigura că, înainte de semnare, a fost tradus corect.

„De obicei, contractul este elaborat în limba română/rusă și în limba din țara în care se află angajatorul. Dacă acesta este, spre exemplu, în Marea Britanie, atunci contractul se va întocmi în limba română/rusă și engleză. Este obligatoriu ca contractul să fie tradus în limba pe care lucrătorul o cunoaște, pentru a putea analiza documentul”, menționează Lilia Plugaru, șefa direcției Migrația forței de muncă din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Contract de intermediere vs contract individual de muncă

E necesar de a nu confunda contractul de intermediere a muncii al agențiilor private de ocupare cu un contract individual de muncă. Multe agenții private recurg la asemenea metodă de manipulare a persoanei care se află în căutarea unui loc de muncă peste hotare. 

Agenția privată încheie, în mod obligatoriu, contracte de intermediere a muncii cu lucrătorii până la plasarea acestora în câmpul muncii în străinătate. Prin contractul de intermediere a muncii se realizează reprezentarea intereselor lucrătorilor emigranți în raport cu agenția privată care îi prestează serviciul de intermediere, în vederea plasării efective a acestora și semnării ulterioare a unui contract individual de muncă , prestări servicii sau a unor contracte asimilate cu angajatorul propriu-zis, în temeiul cărora urmează a fi desfășurate activități de muncă.

„Contractul de intermediere se încheie între persoana care caută un loc de muncă și agenția privată de ocupare. Aceasta înseamnă că agenția privată prestează persoanei un serviciu de intermediere, atunci când îi pune la dispoziție un loc de muncă în străinătate. Părțile contractante au drepturi și obligații una față de cealaltă. Pe deoparte, agenția privată poate să-i ofere lucrătorului surse demne de informare despre locul de muncă, salariu, cazare, tot ce prevede oferta de muncă, iar pe de altă parte, persoana își ia anumite obligații sau drepturi față de acest prestator de servicii, adică agenția privată de ocupare”, precizează Lilia Plugaru. 

Agenția privată este obligată să monitorizeze situația lucrătorului plasat în câmpul muncii în străinătate și să intervină în modul stabilit de legislație în soluționarea litigiilor și a conflictelor de muncă apărute. În cazul neîndeplinirii acestor cerințe, agenția privată poartă răspundere pentru prejudiciile cauzate lucrătorului. Dacă agenția privată intermediază plasarea în câmpul muncii în străinătate a unui cetățean al Republicii Moldova ce deține dublă cetățenie cu domiciliu permanent sau cu reședința temporară pe teritoriul țării noastre, acestui lucrător i se aplică prevederile legislației naționale. 

Este extrem de important ca fiecare persoană, aflată în căutarea unui loc de muncă în afara țării, să înțeleagă importanța determinantă a contractului individual de muncă. 

„Contractul individual de muncă survine în rezultatul unui contract de intermediere, care își pierde acțiunea odată cu semnarea celui individual de muncă. În cazul în care persoana nu și-a găsit un loc de muncă potrivit, acest contract de intermediere durează până când lucrătorul dorește să beneficieze de el”, mai adaugă Lilia Plugaru, șefa direcției Migrația forței de muncă din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Conform art. 45 din Codul Muncii, contractul individual de muncă este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute de prezentul cod, de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă, precum şi să achite la timp şi integral salariul. 

Acorduri bilaterale în domeniul migrației forței de muncă

Protecția migranților reglementaţi în străinătate este asigurată, în principal, prin tratate bilaterale internaționale, menite să asigure căi de migrare în scop de angajare reglementate, o protecție socială pentru migranți și familiile acestora precum și să ofere migranților aceleași drepturi și obligații ca și cetățenilor țării de destinație.

Tratatele internaționale în domeniul migrației în scop de muncă stabilesc cel puțin:

• modalitățile de angajare legală;
• condițiile generale de muncă;
• măsurile de protecție și securitate a muncii;
• mecanismele de asigurare a respectării drepturilor lucrătorilor emigranți.

Republica Moldova are semnate tratate bilaterale cu privire la migrația de muncă cu următoarele state:

• Israel. Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Statului Israel cu privire la angajarea temporară a lucrătorilor din Republica Moldova în anumite sectoare ale Statului Israel, semnat la Ierusalim la 16.10.2012, intrat în vigoare din 06.01.2013.
• Bulgaria. Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Bulgaria privind reglementarea migraţiei de muncă, semnat la Sofia la 18.06.2018, în vigoare din 11.09.2018
• Federația Rusă. Convenţie între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federaţiei Ruse cu privire la activitatea de muncă şi protecţia socială a cetăţenilor Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse încadraţi în muncă în afara hotarelor statelor lor, semnat la Moscova la 27.05.1993, în vigoare din 14.10.1993.
• Azerbaidjan. Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Azerbaidjan cu privire la activitatea de muncă şi protecţia socială a cetăţenilor Republicii Moldova, încadraţi temporar în muncă pe teritoriul Republicii Azerbaidjan şi a cetăţenilor Republicii Azerbaidjan, încadraţi temporar în muncă pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la Chişinău la 21.04.2005, în vigoare din 28.01.2006.
• Belarus. Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Belarus cu privire la activitatea de muncă şi protecţia socială a cetăţenilor Republicii Moldova încadraţi în muncă pe teritoriul Republicii Belarus şi ai cetăţenilor Republicii Belarus încadraţi în muncă pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la Chişinău la 05.05.1994, în vigoare din 25.02.1997.
• Ucraina. Convenţia între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la activitatea de muncă şi protecţia socială a cetăţenilor Republicii Moldova şi Ucrainei încadraţi în muncă în afara hotarelor statelor lor, semnat la Kiev la 13.12.1993, intrat în vigoare din 25.02.1995.
• Italia. Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene în domeniul migraţiei de muncă, semnat la Roma la 05.07.2011, intrat în vigoare din 05.07.2011.
• Germania. Memorandum de cooperare între Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a Republicii Moldova, semnat la 1 iulie 2021. 

Prevederile tuturor acordurilor bilaterale semnate pot fi accesate aici.

Unde să te adresezi după ajutor?

Orice persoană care dorește să lucreze peste hotare trebuie să se documenteze de sine stătător despre țara în care va merge, locul de muncă, locul de trai, angajamentele pe care le are. Cel mai important este însă să analizeze dacă prevederile stipulate în contractul individual de muncă corespund cu cele prevăzute de oferta locului de muncă. 

Lilia Plugaru

Șefa direcției Migrația forței de muncă din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă

„Persoanele nu ar trebui să semneze acte suplimentare, cum ar fi declarațiile pe propria răspundere, prin care își asumă că își vor procura de sine stătător biletul de călătorie, în timp ce în contractul de muncă este menționat că biletul de călătorie e asigurat de angajator. Sunt anumite clauze care pot fi contradictorii. Chiar dacă angajatul semnează ceva suplimentar, trebuie să fie foarte atent ca toate actele pe care le are la dispoziție să fie în strânsă corelare”, punctează Lilia Plugaru. 

Ce se întâmplă însă dacă lucrătorul se confruntă cu anumite încălcări la locul de muncă? În acest caz, nu trebuie să ezite să contacteze oricând agenția privată de ocupare care l-a ajutat să găsească jobul, deoarece aceasta poartă răspundere față de el atâta timp cât se află la locul de muncă peste hotare.

În cazul problemelor mai complicate, cetățenii Republicii Moldova, aflați la muncă peste hotare, pot apela:

1. Centrul pentru combaterea traficului de persoane: 

Contacte: +373 22 254 998

2. Linia fierbinte naţională „La Strada”

Contacte: 080 077 777 apel gratuit din orice localitate a Republicii Moldova;

+373 22 233 309 pentru apeluri de peste hotare;

skype: Consultant080077777

3. Centrul de Apel al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene

Contacte: 0 80 090 990 din Republica Moldova

+ 373 22 690 990 din străinătate 

4. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

Contacte: +373 22 269 300 

5. Unitatea Naţională de Coordonare a Sistemului Național de Referire pentru protecția și asistența victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane

Contacte: +373 22 727 274

6. „Linia Verde Antitrafic” a Procuraturii Generale

Contacte: +373 699 99 021

antitrafic@procuratura.md 

7. Organizația Internațională pentru Migrație, Misiunea în Moldova

Contacte: +373 22 232 940

info@bma.gov.md

8. Inspectoratul General pentru Migrație
Contacte: Centrul de Apel BMA +373 22 820 007

info@bma.gov.md 

9. Telefonul de încredere pentru femei și fete 

Contacte: + 373 22 24 06 24

10. Centrul de apel al ANOFM

Contacte: 0 8000 1000

11. Direcția migrația forței de muncă al ANOFM

Contacte: +373 67478293

12. Centrul de Integrare „Migraţia şi Legea”

Contacte: 926-539-13-30 (din R. Moldova - 007; din Rusia – 8) asistență juridică gratuită pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în dificultate în Federaţia Rusă 

13. Misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova.

Lista acestora poate fi accesată aici

site-uri utile: www.viza.md; www.brd.gov.md; https://siguronline.md/

Care sunt consecinţele migraţiei ilegale? 

Potrivit specialiștilor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, consecințele migraţiei ilegale sunt:

1. Riscul de a deveni victimă a exploatării şi traficului de fiinţe umane;
2. Incapacitatea de a depune plângere asupra angajatorului care nu a efectuat plata în condiţiile legii şi nu a luat măsuri de protecţie corespunzătoare;
3. Imposibilitatea de a fi asigurat social şi medical în cazul unei munci prestate ilegal; 
4. Nevalorificarea contribuției la sistemul asigurărilor sociale pentru pensie (perioada lucrată în străinătate);
5. Lipsa posibilităţii de a beneficia de asigurare medicală în cazul bolilor profesionale, a accidentelor de muncă;
6. Riscul de a fi deportat; 
7. Lezarea drepturilor la adresarea în instanţele de judecată.

Situațiile care trebuie să te pună în gardă!

• Dacă angajatorul finanțează perfectarea documentelor și biletele survine riscul „formării unei datorii față de această persoană”.
• Dacă oferta vine de la o persoană fizică sau de la o companie neînregistrată în Republica Moldova.
• Dacă locul de muncă este într-o companie, datele căreia nu pot fi găsite pe internet.
• Dacă angajatorul evită răspunsurile clare la întrebările referitoare la adresă, datele de contact, numele complet al proprietarilor și managerilor companiei (restaurantului, chioșcului, magazinului) în care urmează să activezi.
• Anunță poliția despre cazurile suspecte, care se înscriu în „tiparele” infracțiunii de trafic de persoane.

Concluzii

Nu trebuie să pleci niciodată peste hotare dacă nu ești în posesia unui contract de muncă valabil şi nu cunoști unde se află locul de muncă şi cel de cazare! Trebuie să te asiguri că deții datele de contact ale Ambasadei Republicii Moldova sau Consulatul din ţara de destinaţie. Te îndemnăm să nu apelezi la persoane fizice și juridice necunoscute, fără a verifica veridicitatea locului de muncă, astfel există riscul de a deveni victimă a traficului de persoane.

Nu uita! Nu trebuie să achiți nicio taxă pentru serviciile de angajare (intermediere a muncii).