Sunt sau nu interzise criptomonedele în Republica Moldova?

Cu siguranță că ai auzit despre Bitcoin, Ethereum, Litecoin, Cardano, Binance Coin, Thither, Dai, USDC sau alte tipuri de criptomonede, care se bucură de o popularitate enormă în ultimii ani. Tot mai mulți moldoveni au conturi pe platformele crypto, bucurându-se de profituri în creștere. Totuși, în Moldova nimeni nu știe cu exactitate nici numărul celor care dețin sau tranzacționează criptomonede, nici care este valoarea reală a câștigurilor. Dar, cât de sigur și, mai ales, cât de legale sunt tranzacțiile cu monede virtuale în țara noastră? Ne-am întrebat și noi, de aceea, am căutat răspunsuri pe care ți le prezentăm în acest articol. 

Ce sunt criptomonedele și cum funcționează?

Cei care încă nu sunt familiarizați cu acest termen sau care încă nu au înțeles cum funcționează monedele virtuale ar trebui să știe că criptomoneda este un sistem de plată digital care nu se bazează pe bănci pentru a verifica tranzacțiile. Mai exact, reprezintă un sistem care poate permite oricărei persoane, din orice colț al lumii, să trimită și să primească plăți. În loc să fie bani fizici transportați și schimbați în lumea reală, plățile cu criptomonede există doar ca intrări digitale într-o bază de date online, care descrie tranzacții specifice. Când se transferă astfel de fonduri, tranzacțiile sunt înregistrate într-un registru public. Criptomoneda este stocată în portofelele digitale.

Vitalie Rapcea

Director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”

„Într-o tranzacție online, intermediată de monede electronice, este nevoie de un intermediar: instituția emitentă a monedei electronice, o bancă care autentifică tranzacțiile efectuate cu cardul etc. Într-un astfel de model, instituția intermediară este cea care autorizează tranzacția doar dacă sunt întrunite condițiile pe care aceasta le revendică. În consecință, într-o tranzacție care implică monedă electronică, instituția intermediară este cea care autentifică lipsa dublei cheltuieli (utilizarea aceleiași monede electronice pentru mai multe tranzacții concurente) și autorizează tranzacția. În cazul criptomonedelor, tranzacțiile nu necesită a fi validate de un intermediar centralizat, acest lucru este realizat prin așa-numita tehnologie blockchain. În sistemele de tip blockchain, intermediarul este descentralizat”, susține Vitalie Rapcea, director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, într-o notă informativă.

Criptomoneda și-a primit numele, deoarece folosește criptarea pentru a verifica tranzacțiile. Aceasta înseamnă că codarea avansată este implicată în stocarea și transmiterea datelor criptomonede între portofele și către registrele publice. Scopul criptării este de a oferi securitate și siguranță. Prima criptovalută a fost Bitcoin, fondată în 2009 și rămâne cea mai cunoscută în prezent. Validarea tranzacțiilor se realizează prin calculatoarele care formează nodurile rețelei de minerit - criptomonede („mining”). Rolul acestei rețele se limitează la emiterea de criptomonede și autentificarea tranzacției efectuate cu utilizarea acestora. Odată autentificată, tranzacția se consemnează în lanțul de tranzacții printr-un așa-numit bloc (înscriere) care, codifică informația despre timpul tranzacției noi și a tuturor tranzacțiilor anterioare și transmite această informație tuturor celorlalte noduri conectate la rețea.

„Pe lângă faptul că criptomonedele nu sunt acceptate decât de un număr foarte limitat de comercianți sau operatori de portofele electronice, multe țări au și reglementări care interzic utilizarea criptomonedelor pe teritoriul acestora. Suplimentar, o tranzacție cu criptomonede poate dura de la câteva minute până la câteva ore și asta datorită mecanismului descentralizat de autorizare, ceea ce face tranzacțiile cu criptomonede mult mai greoaie în raport cu moneda electronică sau plata online cu cardul”, afirmă Vitalie Rapcea, director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Criptomonedele sunt legale în Republica Moldova?

Criptovaluta este definită de legislația țării noastre drept „activ virtual”.

Astfel, potrivit Legii nr. 308/2017, „activul virtual” este reprezentarea digitală a valorii care nu este emisă ori garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar care poate fi tranzacţionată în mod electronic, transferată sau utilizată în scopul efectuării de plăţi sau investiţii. Activele virtuale nu includ reprezentările digitale ale monedelor fiduciare (fiat), ale valorilor mobiliare şi ale altor active financiare stabilite de legislaţia naţională. Totuși, în Legea nr. 133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, criptovaluta este numită „valută virtuală”, fără a-i fi oferită o definiţie. Trebuie să recunoaștem că asemenea incoerenţă terminologică generează incertitudine. 

Legea nr. 308/2017 stipulează foarte clar că pe teritoriul Republicii Moldova se interzice activitatea de prestare a serviciilor privind activele virtuale, inclusiv în cazurile în care această activitate este auxiliară/suplimentară activității de bază. 

Atenție! Legea interzice tranzacțiile cu criptomonede, dar nu și deținerea acestora. Aceasta înseamnă că, de fapt, moldovenii pot procura monede virtuale, dar le pot utiliza doar în țările în care criptomonedele, și mai ales - tranzacționarea acestora, este autorizată!

Vitalie Rapcea

Director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”

„În conformitatea cu prevederile legale, pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă prestarea serviciilor privind activele virtuale, iar neconformarea la aceste prevederi se pedepsește nu doar contravențional, dar și penal. Conform acelorași prevederi legale, instituțiile financiar-bancare nu au dreptul să admită tranzacțiile rezidenților către prestatorii de servicii privind criptomonedele autorizați în alte state, a căror volum cumulativ depășește echivalentul a 50 mii lei pe parcursul unei luni. Suplimentar, entitățile raportoare au obligația să implementeze, pentru acești clienți, măsuri de precauție sporită”, declară Vitalie Rapcea, director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Reține, moldovenii pot deține criptomonede, dar pot să le utilizeze doar în țările în care monedele virtuale și, mai ales, tranzacțiile cu acestea sunt permise. Tranzacțiile de vânzare-cumpărare de criptomonede, cu implicarea unui cont din Republica Moldova, nu trebuie să depășească 50.000 lei pe lună. În caz contrar, sunt aplicate sancțiuni.

Amenzi de până la 200.000 lei

După cum ai înțeles deja, prestarea serviciilor privind activele virtuale este interzisă în Moldova, iar încălcarea acestor prevederi se pedepsește contravențional - în cazul persoanelor fizice, și penal - în cazul celor juridice. Diferența dintre ilicitul penal şi cel contravenţional rezidă în prezenţa şi, respectiv, lipsa unui venit de proporţii mari.

Încălcarea prevederilor legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului atrage, după caz, răspunderea disciplinară, pecuniară, contravențională, penală sau alte tipuri de răspundere în conformitate cu legislația în vigoare. Mecanismul de aplicare a sancțiunilor este prevăzut de art. 35 din Legea nr. 308/2017, care stipulează criteriile, acțiunile și procedura de aplicare a penalităților față de entitățile raportoare.

Astfel, potrivit Codului Contravențional, desfăşurarea activității de prestare a serviciilor privind activele virtuale, inclusiv în cazurile în care această activitate este auxiliară/suplimentară activității de bază, se sancționează cu amendă de la 1.000 la 1.500 de unități convenționale. Aceasta înseamnă amenzi între 50.000 - 75.000 lei.

Conform Codului Penal, practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător și desfăşurarea unor genuri de activitate interzise de lege, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.350 la 2.350 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de până la 200 de ore, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2.000 la 4.000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate. Atenție! În cazul persoanelor juridice, amenzile pot ajunge la 200.000 lei.

La aplicarea sancţiunilor se va ţine cont de gravitatea, durata şi frecvenţa încălcării, intenția, gradul de responsabilitate, capacitatea financiară al subiectului, beneficiul obținut în urma încălcării, prejudiciul produs terților prin încălcare, cooperativismul subiectului, încălcările anterior comise.

Alte state, printre care și România, au recurs la alte remedii, inclusiv prin impozitarea oricărui venit obţinut din criptomonedă. În cazul Republicii Moldova, organele cu funcţie de supraveghere informează agentul constatator (în speţă - Serviciul Fiscal de Stat) sau, după caz, organul de urmărire penală şi procuratura. 

Concluzii

În Moldova, prestarea serviciilor privind activele virtuale este interzisă. Desfăşurarea activităţii contrar interdicţiei atrage incidenţa răspunderii contravenţionale sau, după caz, a celei penale pentru desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător. Organul de urmărire penală al Serviciului Fiscal de Stat efectuează urmărirea penală în privinţa infracţiunilor reunite sub denumirea marginală de practicare ilegală a activităţii de întreprinzător. Criptovaluta este susceptibilă de a fi indisponibilizată, eventual - prin emiterea de către Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale a ordinului de îngheţare sau prin emiterea ordonanţei de aplicare a sechestrului. În cazurile care vizează spălarea banilor prin intermediul criptovalutelor (şi nu doar), este indispensabilă aplicarea principiului follow the money şi, în consecinţă, indisponibilizarea activelor virtuale.

Vitalie Rapcea

Director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”

„Criptomonedele și tehnologia blockchain oferă un potențial enorm pentru a transforma sistemul financiar global, inclusiv prin introducerea monedelor digitale ale băncilor centrale. Cu toate acestea, criptomonedele prezintă și riscuri semnificative. Volatilitatea extremă a prețurilor continuă să fie o preocupare majoră pentru investitori, în timp ce lipsa reglementării adecvate expune piața la fraude și activități ilegale. Riscurile cibernetice, inclusiv atacurile hackerilor asupra portofelelor digitale și a platformelor de schimb, subliniază necesitatea măsurilor de securitate sporite. De asemenea, impactul ecologic al mineritului de criptomonede este un aspect care nu poate fi ignorat, impunând soluții durabile și inovatorii”, concluzionează Vitalie Rapcea, director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, într-o notă informativă.

Banca Naţională a Moldovei atenționează periodic asupra riscului ridicat de pierdere a sumelor investite în criptovalute. Pentru ca să fii și mai informat, îți propunem să examinezi care sunt pozițiile diferitor țări UE cu privire la monedele virtuale. Consultă documentul aici.