Setarea limitelor sănătoase la locul de muncă

De câte ori ai îndeplinit task-uri care depășeau fișa postului, ai lucrat peste program sau ai răspuns la e-mailuri legate de muncă în zilele de weekend? Fii sincer cu tine și recunoaște că deseori admiți astfel de situații. Ce trebuie să faci însă dacă nu vrei să mai tolerezi aceste practici? A venit timpul să setezi limite la locul de muncă, care te vor ajuta să distrugi lanțul toxic al obiceiurilor autodistructive. Îți venim în ajutor și îți prezentăm recomandările a doi psihologi din țara noastră, Ina Crasnojon și Sergiu Toma. 

Pentru început, este bine să știi că limitele sănătoase la locul de muncă ar trebui setate încă de la interviul de angajare. Specialiștii spun că granițele ajută salariații șă-și prioritizeze mai ușor activitățile și să fie mai productivi. Prin setarea acestor limite, le demonstrăm șefilor și colegilor cum să ne trateze și învățăm cum să atingem un echilibru sănătos între viața personală și cea profesională. 

Cum setăm limitele fizice?

Limitele sunt niște granițe invizibile care ne definesc și creează un sentiment al spațiului personal, în care ne simțim în siguranță, dar suntem și responsabili de el. Fiecare dintre noi are nevoie să-și seteze propriile limite în relația cu ceilalți, pentru a se simți în siguranță emoțională și fizică, pentru a-și menține un echilibru, care îl ajută, de fiecare dată, să facă față situațiilor zilnice. Pentru unii angajați este foarte importantă stabilirea granițelor fizice și respectarea acestora de către cei din jur. „Este vorba despre 40-50 cm care descriu zona, spațiul intim, care îi oferă sentimentul de siguranță. Pentru unii poate să fie și 70 de cm. De aceea este bine să întrebi, de fiecare dată persoana, dacă se simte bine atunci când te apropii de ea la o anumită distanță”, spune psihologul Ina Crasnojon. 

Dar pe cele emoționale?

Fără limite în relațiile cu ceilalți, inclusiv de muncă, te poți trezi cu ușurință în situații stresante sau complicare, care-ți vor consuma, încet-încet, încrederea în sine și starea de bine.

„Fiecare are limita sa la nivel emoțional, care îi indică cât poate să tolereze sau cât de mult poate să accepte trăirile emoționale pe care i le declanșează ceilalți. În cazul în care o persoană nu se simte bine în preajma alteia, care de fiecare dată face glume pe seama ei, recurgând la abuz emoțional sau psihologic, ar putea să seteze o limită, dar cel mai probabil, nu o va face”, declară Ina Crasnojon. 

Acest lucru demonstrează că orice persoană are nevoie de energie și curaj ca să seteze sau reseteze limite. De aceea, stabilirea acestor granițe emoționale este o abilitate extrem de importantă la locul de muncă, unde trebuie să interacționezi cu colegi care au diferite personalități și, uneori, opinii diferite față de ale tale. Setarea limitelor emoționale ajută la dezvoltarea unor relații sănătoase între colegi, menține optimismul echipei în situații dificile sau stresante, crește receptivitatea la nevoile celorlalți și la criticile constructive, îmbunătățește comunicarea, mai ales atunci când ai de-a face cu persoane dificile, dezvoltă capacitatea de lucru în echipă, îmbunătățește abilitatea de a înțelege și empatiza cu ceilalți, dar și capacitatea de a face față schimbărilor sau de a trece peste obstacole, ajută la motivarea echipei.

Cum setăm limitele sănătoase în trei pași?

• Angajatul va refuza să îndeplinească atribuțiile care nu sunt stabilite în fișa sa de post

Psihologul Sergiu Toma spune că este important ca angajatul să citească cu atenție fișa de post și să încerce să rețină condițiile stipulate. Dacă are neclarități, va merge la angajator și îl va întreba în ce măsură sarcina pe care a primit-o se înscrie în prevederile acestui act. „Angajatul va cere o explicație într-un mod calm și liniștit. Trebuie să ținem cont de niște reguli clare, care au fost stabilite în contract”, declară Sergiu Toma.

Îndeplinirea repetată a sarcinilor care nu sunt prevăzute în fișa de post poate crea premise negative pentru un angajat, deoarece nu-și respectă limitele sănătoase. Colegii ne vor întrerupe mai puţin în timpul programului dacă stabilim şi comunicăm intervalele de timp în care suntem angajaţi în activităţi în care avem nevoie să nu fim deranjaţi. Dacă suntem într-un rol de management, putem seta fiecărui membru al echipei responsabilităţi clare pentru diferite circumstanțe, fără să fie necesar un exerciţiu de delegare la fiecare pas.

Angajații care se conformează mereu și nu țin cont de aceste granițe își obișnuiesc colegii și șefii că oricând pot fi abordați, inclusiv în zilele de weekend. Atunci când însă vor dori să scape de această etichetă, le va fi foarte complicat și vor trebui să depună mult efort. 

• Angajatul va ține cont de pauzele de odihnă din timpul muncii

Pentru a menține aceste granițe, angajatul ar fi bine să respecte, pe lângă programul de muncă, și pauzele de odihnă. Este indicat ca un salariat să-și planifice nu doar  munca,  dar  și momentele de relaxare. De obicei, majoritatea oamenilor vor la început să lucreze mai mult pentru ca să-și impresioneze angajatorul și să-și crească șansele de promovare. De exemplu, dacă un angajat își planifică până luni seara să finalizeze un raport, va trebui să admită că acest super efort va fi urmat de o perioadă de odihnă. Angajatul este ca și o baterie, din care  storci energie și nu o încarci înapoi. Mai devreme sau mai târziu, oricum va trebui să facă acest lucru. Întrebarea e dacă nu poți azi, nu poți mâine, atunci când poți? Fiecare angajat trebuie să-și asume consecințele faptelor sale. Iar setarea și respectarea pauzelor de odihnă reprezintă o alegere.

• Angajatul va evita să muncească mai mult din cauza intereselor personale 

Există de multe ori surse care alimentează nerespectarea granițelor de muncă. Unii angajați, în diferite perioade ale vieții, sunt mai tentați să stea mai mult la muncă. De exemplu, bărbații care devin tați sunt motivați să lucreze mai mult pentru a putea asigura financiar familia. Același lucru se poate întâmpla și cu o femeie, care alege să lucreze peste program pentru a câștiga mai mult, a nu-și pierde munca, salariul, statutul. Aceste dinamici familiale sau realități influențează direct sau indirect programul de muncă al angajaților. E important ca dinamicile familiale să fie asumate de către ambii parteneri, deoarece îi ajută foarte mult să-și păstreze granițele de muncă. „Vor stabili împreună contribuția fiecăruia, efectele negative și pe cele pozitive și își vor promite că atunci când unul dintre ei se va simți copleșit, îl va înștiința pe celălalt despre aceasta. De obicei, asemenea lucruri ajută foarte mult familia să-și asume o perioadă mai complicată din viață, iar partenerii să fie mai conștienți de nevoile celuilalt”, specifică Sergiu Toma.  

Cum influențează nerespectarea limitelor productivitatea unui angajat?

Dacă unui angajat nu-i sunt respectate limitele la locul de muncă, el va deveni mai obosit, frustrat și nemulțumit de jobul său. Sergiu Toma spune că la prima etapă, nerespectarea limitelor crează oboseală cronică, iar angajatul intră într-un regim automat de lucru. „Atunci când oamenii nu respectă granițele, de obicei se prefac că au grijă de ei. Pun mai presus munca față de refacerea resurselor, care îi ajută în procesul de lucru”, subliniază psihologul.

E ca și cum ai alerga un maraton de 42 km, iar atunci când ai ajuns la final îți zici că vrei să mai alergi unul, fară ca să-ți aloci timp pentru refacerea nivelului de energie. Ca urmare, fie lucrezi mai puțin, fie mai mult ca durată de timp, pentru a îndeplini aceeași sarcină. „La final, vei avea aceeași senzație de neîmplinire și oboseală, dar acum nu doar pentru că n-ai finalizat taskul cum ți-ai fi dorit, dar și pentru că ai cheltuit de două ori mai mult timp. Aici apare dezamăgirea de sine. După oboseală survine epuizarea, nu prea te bucuri de succesele tale, îndeplinești sarcinile doar pentru că trebuie”, afirmă Sergiu Toma.  

Principala consecință a lipsei de odihnă este surmenajul, al cărui efect poate fi arderea profesională, care poate provoca depresia, care stă la baza unei tentative de suicid. De aceea este important să ne oprim la momentul potrivit, spune Sergiu Toma. Medicii recunosc că stresul declanșează multe boli. Bărbații sunt mai tentați să consume droguri, alcool și substanțe psihoactive pentru a face față surmenajului. Femeile sunt mult mai predispuse la tulburările de anxietate și depresie, ca reacție la surmenaj îndelungat.  

Psihologul Sergiu Toma afirmă că ar fi bine ca managerii să înțeleagă că nu cantitatea de timp petrecută la job trebuie să fie forma de remunerare a salariaților, dar calitatea muncii îndeplinite. Totodată, este indicat ca angajatorii să se preocupe de crearea spațiilor de relaxare la serviciu. 

„Eu cunosc o companie care în subsolul clădirii a amenajat o sală de forță, iar timp de 6-12 luni a observat o îmbunătățire a climatului profesional. Oamenii au început să fie mult mai drăguți unii cu alții, pentru că li se permitea să meargă la sală. Costurile pe care antreprenorul le-a investit în amenajarea sălii au fost mult mai mici decât organizarea unui team building. Această măsură le-a oferit posibilitatea angajaților, în primul rând, să-și poată planifica mai eficient ziua de muncă și să facă economii, deoarece antrenamentele erau gratuite. În acest mod, angajatorul a integrat odihna în contextul profesional. Și a avut doar de câștigat”, spune Sergiu Toma.

Cum învățăm să comunicăm cu ceilalți pentru a seta limitele la muncă și a le respecta pe ale celorlalți?

Psihologul Ina Crasnojon spune că, de multe ori, încălcarea limitelor se produce și din lipsa comunicării, atunci când oamenii nu știu cum să apeleze la ajutorul celorlalți. De aceea, este foarte important ca atunci când avem nevoie ca cineva să ne ajute, să solicităm ajutor. De exemplu, dacă angajatul nu se descurcă și are un deadline până la ora 18:00, este foarte simplu să întrebe, mai întâi, ce face celălalt coleg, în felul următor: 

„Văd că ești ocupat cu ale tale, cât timp mai durează până te eliberezi?” 

sau 

„Cât de urgente sunt sarcinile pe care le îndeplinești acum pentru că am eu o urgență. Crezi că ai putea să mă ajuți să mă descurc cu ea?”

Prin aceste adresări, arătăm că ținem cont de valoarea celeilalte persoane, de individualitatea pe care o avem în față, că-i respectăm limitele. Învățăm să comunicăm cu respect, învățăm să valorizăm elementar sarcina pe care o face celălalt. 

Probabil ți s-a întâmplat și ție ca unii colegi de serviciu să ți se adresează de pe poziția de superioritate, indicându-ți să faci câteva sarcini pentru că sunt o urgență. Cum ar trebui să procedăm în acest caz?  Psihologul Ina Crasnojon spune că în astfel de situații, este indicat ca un angajat să se respecte și să se preocupe de starea sa emoțională, de trăirile pe care le declanșează în relația cu colegii. În acest context, este foarte bine să-i răspunzi colegului autoritar: 

„Înțeleg că este foarte important ceea ce-mi sugerezi să fac, doar că eu azi pot să reușesc să fac X, Y sarcină. Vezi care dintre cele 4 sau 5 sarcini pe care tu le ai este mai urgentă, să știu exact asupra căreia să mă concentrez.”

Psihologul Ina Crasnojon afirmă că în astfel de cazuri, trebuie să ne păstrăm calmul și să purtăm o discuție cât mai respectuoasă. Dacă observăm că celălalt se înfurie, ridică tonalitatea vocii, manifestă agresiune, noi reacționăm: 

„Văd că te-ai înfuriat, o să revenim la discuție de îndată ce te liniștești.”

În acest mod, angajatul nu începe o ceartă cu celălalt coleg, dar nici nu se conformează. Ina Crasnojon declară că, în multe cazuri, cei care acceptă taskuri suplimentare sau ore în plus de muncă, încep să trăiască frustrări interioare, care declanșează arderea profesională. Persoanele care nu-și exteriorizează trăirile, nu-și vociferează gândurile, riscă să dezvolte un burnout. Această categorie de oameni permanent trăiește frustrări, este supusă unui stres la locul de muncă, tocmai din cauza că nu poate seta limite. 

„Din experiența mea profesională, foarte multe persoane au reușit să-și construiască relații frumoase cu colegii atunci când au început să comunice, să spună că sunt destul de ocupate cu sarcinile lor și că îi ajută atunci când se eliberează. Aceste expresii i-au ajutat pe oameni să seteze mai ușor limitele”, specifică Ina Crasnojon

Oricât de greu sau ușor nu ți-ar fi, sper că ai înțeles cât de important este să stabilești granițe la locul de muncă. Specialiștii atenționează că persoanele care țin la sănătatea lor mentală și care vor să se simtă bine în corpul lor, trebuie să-și seteze limite. Este foarte important să conștientizăm când spunem „da” la locul de muncă și când răspundem „nu”. „Da”-ul nostru nu ar trebui să fie bazat pe un amestec de frică, frustrare, furie şi resentiment. A ne respecta limitele sănătoase nu este un act de egoism, dar mai degrabă unul de responsabilitate, atât pentru noi, cât și pentru ceilalți. Dacă simți că-ți sunt încălcate limitele la locul de muncă și nu există nicio cale amiabilă de a gestiona această situație, recomandat este să scrii o cerere de demisie și sau eliberare din funcție