Munca la negru: tot ce trebuie să știi despre modificările legislative și de ce să renunți la salariul în plic

Ce este munca la negru sau altfel spus munca subdeclarată?

„Munca la negru” este o activitate achitată de către angajator, dar nedeclarată la Serviciul Fiscal. Respectiv, munca și plata primită nu sunt indicate în sistemul legal și fiscal. Acest tip de muncă nu este reglementat de un contract de muncă sau alte documente oficiale, care pot demonstra asumarea unor angajamente de către angajat și angajator. Un exemplu clasic de muncă la negru este lucrul zilierilor în agricultură. În această situație, salariul este achitat „în plic” sau este oferit direct „la mână” fără a exista vreo dovadă a acestei tranzacții. 

Astfel, angajatorul sau patronul evită plata impozitelor și a contribuțiilor sociale, iar angajatul ori prestatorul de servicii, „renunță” la drepturile și beneficiile sale de salariat.
Totuși, acestea nu sunt singurele consecințe, pe care le are aceasta practică, dar să le luăm pe rând. 

Cât de comun este fenomenul muncii subdeclarate în Moldova?

Potrivit datelor statistice, cel puțin unul din cinci angajați din țara noastră lucrează la negru. Biroul Național de Statistică estimează că în 2022, cei mai mulți angajați la negru erau în agricultură - 60,8%, construcții (15,7%), comerț (8,8%) și alte activități de servicii (3,2%). Mulți „lucrători la negru” sunt angajați la case particulare - pentru lucrări în grădină, amenajarea spațiului aferent casei sau alte lucrări din gospodărie. De asemenea, bărbații sunt mai predispuși să lucreze neoficial (8,3%) comparativ cu femeile (4,3%). 

Conform Codului Muncii, persoanele fizice, care angajează lucrători sunt obligate să perfecteze angajatului un contract individual de muncă, care să includă toate clauzele prevăzute în articolul 49 din Cod:

• să înregistreze contractul la autoritatea administrației publice locale, care remite o copie a acestuia inspecției teritoriale de muncă;
• să achite primele de asigurări sociale de stat şi alte plăţi obligatorii în modul şi mărimile prevăzute de legislaţia în vigoare;
• să perfecteze documentele necesare înregistrării, în modul stabilit, în calitate de contribuabil în sistemul public de asigurări sociale, a salariatului angajat pentru prima dată.

Câte persoane au fost pedepsite?

În pofida datelor statistice oferite de experți, Inspectoratul de Stat al Muncii a prezentat alte „realizări” la finele anului 2022. Conform unei informații operative publicate de ISM, anul trecut au fost depistate 82 de persoane, ce activau fără forme de angajare. „În temeiul art.55 cu indicile 1 din Codul contravențional, au fost încheiate 41 de procese-verbale cu privire la contravenție, care au fost înaintate spre examinare instanței de judecată”, se arată în document. Totodată, pe parcursul anului trecut, cetății au anunțat despre 63 de cazuri în care muncitorii lucrau fără forme legale de angajare, dar din lipsa probelor, doar 19 cazuri s-au confirmat. 

Reforma Inspectoratului de Stat al Muncii din 2023

Cu scopul de a combate munca nedeclarată și fenomenul achitării salariului în plic, autoritățile au efectuat o serie de modificări la Legea privind Inspectoratul de Stat al Muncii. Astfel, inspectorii muncii trebuie să sesizeze imediat Serviciul Fiscal de Stat dacă constată că angajatorul utilizează munca nedeclarată, achită salariul sau alte plăți fără reflectarea acestora în evidența contabilă. Sesizarea SFS trebuie realizată în maxim 10 zile de la data constatării faptelor menționate, pentru a întreprinde măsurile de conformare benevolă sau forțată.

Totodată, din 1 martie 2023, inspectorii pot să efectueze controale inopinate, sau altfel spus neplanificate cu scopul de a depista angajatorii, care utilizează munca la negru. În cadrul reformei, se planifică modernizarea procesului de muncă a acestora, dotarea cu camere video corporale și echipamente pentru înregistrarea conversațiilor. Dacă în prezent, inspectorii transmit în judecată procesele-verbale care constată încălcările, iar instanța le examinează și ulterior pronunță o decizie, atunci de la 1 iulie, lucrurile se vor schimba. 

Potrivit planurilor Ministerului de profil, inspectorii muncii vor căpăta statutul de agenți constatatori și vor fi în drept să aplice sancțiuni.

Ce amenzi se aplică

Conform Codului Contravențional, art. 55¹, în cazul utilizării muncii nedeclarate, pentru fiecare persoană fizică identificată, amenzile vor fi:

• de la 60 la 90 de unităţi contravenţionale aplicate persoanei fizice;
• de la 150 la 210 de u.c. aplicate persoanei cu funcţie de răspundere;
• de la 210 la 300 de u.c. aplicată persoanei juridice.

Sancțiunile pentru achitarea salariului sau a altor plăți fără reflectarea acestora în evidența contabilă, adică „în plic”, pentru fiecare persoană identificată, conform Codului Contravențional, art. 55 cu indicile 2 variază între:

• 400 și 500 de unităţi contravenţionale pentru persoane fizice;
• 1000 și 1500 de u.c. pentru persoane cu funcţie de răspundere;
• 1000 la 1500 de u.c.  pentru persoane juridice.

*1 unitate contravențională = 50 mdl.

Dacă nu te-am convins să renunți la munca la negru (munca subdeclarată), vezi încă niște motive...

Pe lângă amenzile, pe care trebuie să le plătești, dacă angajezi la negru, încalci legea fiscală, pentru că nu achiți taxe și contribuții sociale corespunzătoare pentru angajați. Astfel, te poți pomeni cu o serie de sancțiuni, precum penalități pentru întârzierea plății impozitelor și a contribuțiilor sociale, amenzi pentru nerespectarea legislației fiscale, suspendarea activității și confiscarea bunurilor. Mărimea penalităților poate varia în funcție de numărul de zile de întârziere, de valoarea impozitelor și contribuțiilor sociale neplătite sau de gravitatea încălcării.

1. Riști să colaborezi cu muncitori iresponsabili și necalificați, care să fie motivați doar de plata zilnică, ci nu de rezultatul final al muncii sau de reputația, pe care și-o creează.
2. Pătezi imaginea companiei - colegii și partenerii pot să fie sceptici în asocierea cu organizația ta, pentru că nu inspiri încredere. 
3. Creezi concurență neloială și prejudiciezi angajații în Republica Moldova, aproximativ o treime din întreprinderi practică salariile în plic, potrivit unui raport realizat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. 

În cazul în care ești persoană fizică, fără funcție de răspundere, te poți gândi că „nu este niciun rău pentru mine să lucrez fără contract de muncă”, însă nu este deloc așa, pentru că:

1. „Îți tai creanga de sub picioare” ori literar vorbind, ratezi oportunitatea de a avea pensie decentă, concedii plătite, servicii sociale și medicale de calitate. 
2. Încalci legea din două motive:
   - Practici muncă nedeclarată, care este interzisă conform articolului 7.1 din Codul Muncii.
   - Nu plătești impozite pe venit, iar în Republica Moldova, din sursele impozabile fac parte „plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilitățile acordate de angajator, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare”. Astfel, pentru neachitarea sau eschivarea de la plata impozitului pe venit, trebuie să plătești „o majorare de întârziere”, conform articolului 228 din Codul Fiscal.
3. Pierzi siguranța de la locul de timp. Dacă lucrezi la negru, nu ai nicio garanție că angajatorul sau patronul te va plăti la timp sau te va plăti în general, că vei avea un program stabil de muncă și că vei avea parte de o atitudine corectă.
4. Ratezi perspectivele de creștere în carieră. Munca la negru este de cele mai multe ori temporară, de sezon și nu este nicăieri fixată, ca să-ți poți dovedi experiența, atunci când o să-ți dorești să te angajezi în altă parte. Astfel, riști să pierzi oportunități de dezvoltare, iar când vei ajungi la bătrânețe - surpriză, nu o să ai o pensie după merit, pentru că nu ai cotizat în fondul de pensii. 
5. „Contribui” la degradarea economiei. Simplu vorbind: tu lucrezi la negru, depui tot efortul și priceperea, în schimbul unui salariu la plic, care nu-ți asigură nicio siguranță. În timp ce tu pierzi oportunități personale și profesionale, șeful sau șefa ta „se îmbogățește”, fără ca să contribuie la bugetul de stat. În acest mod, anual se formează pierderi de 15 miliarde de lei la bugetul de stat.
6. Plătești și tu o amendă între 400 și 500 de unităţi contravenţionale pentru salariul primit în plic. 

Costurile nevăzute ale salariului în plic sunt mai mari decât crezi și devin tot mai evidente în timp.