Salariile bugetarilor, mai mici cu aproximativ 30% decât la privat

La stat sau la privat? Cred că nu o dată ți-ai pus această întrebare. Munca în instituțiile bugetare presupune multiple avantaje, la fel ca și cea în companiile private, dar, de multe ori, salariul este cel care face marea diferență. Datele statistice demonstrează că salariul din sistemul bugetar este cu 28,5% mai mic decât cel din sectorul real. În spațiul comunitar, spre care tindem să ajungem atât de mult, lucrurile stau total diferit. În țările Uniunii Europene, salariile din sectorul public, de obicei, sunt mai mari decât cele din sectorul privat. Constatarea apare într-un studiu realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice.

Moldovenii primesc cele mai mici salarii din regiune

Potrivit cercetării, după recesiunea economică din 2009, economia Republicii Moldova a crescut în medie cu 4,5% anual, ceea ce este în conformitate cu nivelul mediu în Comunitatea Statelor Independente (CSI), și puțin peste nivelul de creștere economică în statele din Europa Centrală. În pofida acestei creșteri, economia nu și-a îmbunătățit capacitatea de creare a locurilor de muncă. Rata de angajare s-a ridicat la aproape 38-40%, fiind una dintre cele mai mici din regiune. Drept rezultat, salariile în sectorul privat, dar mai ales în sectorul public, au rămas printre cele mai mici în regiune, presând forța de muncă să migreze și privând țara de una din cele mai valoroase resurse - capitalul uman. 

„Aceste constrângeri au devenit și mai presante din cauza încetinirii creșterii economice în următorii ani, în pofida prognozelor Fondului Monetar Internațional, conform cărora PIB-ul Republicii Moldova va crește, în medie cu aproximativ 3% pe an. Această rată de creștere economică nu este suficientă pentru o majorare semnificativă a nivelului de salarizare în sectorul privat și în sectorul public”, se precizează în studiul „Criza resurselor umane și sistemul de salarizare în cadrul autorităților publice centrale și locale în Republica Moldova”, realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice.

Prognoze: cu cât va crește salariul mediu pe economie în 2025?

Potrivit studiului, în Uniunea Europeană, inclusiv în România, salariile din sectorul public, de obicei, sunt mai mari decât cele pentru o muncă comparabilă din sectorul privat. Astfel, în comunitatea Europeană, un loc de muncă la stat e mai bine plătit, în medie, decât unul la privat, în mare parte din cauza faptului că, spre deosebire de sectoarele din economia reală, munca în sectorul public presupune niveluri de calificare mult mai ridicate. În Republica Moldova situația e inversă. Salariile din sectorul public, chiar și după creșterile din anul 2023, sunt mai mici față de cele din sectorul privat. 

„Retorica defectă a salariilor din sectorul bugetar e bazată pe o realitate statistică, unde salariul mediu din sectorul public este inferior celui din privat. Salariul mediu pe economie în Republica Moldova a fost 6975 lei în 2019, 7953 lei în 2020, 8716 lei în 2021, 10447 lei în 2022, 12.450 lei în 2023. Cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul de referință se aprobă în conformitate cu principalii indicatori macroeconomici”, se specifică în studiul realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice.

sursa: studiul „Criza resurselor umane și sistemul de salarizare în APC și APL”

Pentru 2024 a fost stabilit un salariu mediu lunar pe economie de 13.700 lei. Conform prognozelor disponibile Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării în toamna anului trecut, pentru 2025 se estimează un salariu lunar mediu de 15.000 lei, iar pentru 2026  - de 16.250 lei.

Conform Biroului Național de Statistică, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar a constituit 10.192,7 lei în trimestrul trei din 2023, cu 18,8% mai mult față de perioada similară din 2022, iar în sectorul real (privat) - 13.099,2 lei, cu 15,2% mai mult față de trimestrul trei din 2022. Așadar, comparativ, salariul în sectorul bugetar față de cel din sectorul real este mai mic cu circa 28,51%. 

„Această diferență rămâne valabilă inclusiv și după majorările recente din sectorul bugetar, pentru că aceste majorări au fost efectuate doar în cadrul aparatelor centrale ale ministerelor, în contextul sarcinilor complexe, atribuțiilor de elaborare a legislației ca urmare a demarării procesului de aderare a Republicii Moldova la UE, inclusiv a transpunerii prevederilor Directivelor UE, sarcini care alte autorități/instituții nu le dețin. Nivelurile salariale depind, în mare măsură, de ierarhia autorității publice în sistemul administrativ (central, teritorial, local), care determină o diferență de cel puțin 30% între salariile funcționarilor publici din autorităților publice centrale și cele locale din Republica Moldova, iar în cazul existenței altor drepturi salariale (spor specific, alte sporuri), diferența este încă mai mare, în special, în cazul unor autorități publice pe linie”, se mai punctează în studiu.

Ce salarii primesc europenii?

Potrivit datelor statistice la nivel European, în 2022, salariile medii anuale în statele europene variau de la  73.642 de euro în Islanda, până la 24.067 de euro în Grecia. Datele Eurostat demonstrează că costul mediu pe oră al forței de muncă în UE a fost de 30,5 euro. Salariile medii anuale pentru angajații singuri, fără copii, au fost de 26.136 de euro. Cuplurile în care ambii parteneri sunt angajați în câmpul de muncă au obținut un salariu mediu anual de 55.573 euro, reieșind din treptele de impozitare. Diferența de remunerare neajustată, între femei și bărbați, a fost de 12,7% în 2021, cea mai mare diferență fiind înregistrată în Estonia, de 20,5%, iar cea mai mică în Luxemburg, de 0,2%. Cu toate acestea, potrivit Comisiei Europene, diferența de remunerare a crescut cu 13% în anul 2023. 

Salariul mediu lunar în Europa, pentru anul 2023, a constituit 2.239 USD. Salariile medii în țările Uniunii Europene, recalculate în euro, conform datelor disponibile pe take-profit.org sunt: Bulgaria - 966 euro, Portugalia -1024 euro, Croația - 1054 euro, Letonia - 1106 euro, Ungaria - 1420 euro, Slovacia - 1444 euro, România - 1445 euro, Polonia - 1520 euro, Republica Cehă - 1724 euro, Estonia - 1836 euro, Lituania - 1961 euro, Slovenia - 2159 euro, Cipru - 2206 euro, Spania - 2219 euro, Austria - 2472 euro, Italia - 2576 euro, Suedia 2618 - euro, Franța - 3256 euro, Belgia - 3558 euro, Irlanda - 3569 euro, Finlanda - 3807 euro, Germania - 4020 euro, Danemarca - 5860 euro, Luxemburg - 6184 euro.

sursa: studiul „Criza resurselor umane și sistemul de salarizare în APC și APL”

„Comparând nivelul de salarizare mediu în Moldova și țările Uniunii Europene, se atestă o diferență substanțială, care urmează să fie depășită prin politici care vor stimula creșterea economică. Mai mult decât atât, în Republica Moldova se atestă o diferență substanțială de 29% în nivelul de salarizare în sectorul public și sectorul privat, ceea ce duce la probleme serioase în reținerea personalului calificat în funcții publice, și erodează din corpul deja insuficient de funcționari publici” se atestă în studiu. 

Cele mai mari salarii din instituțiile subordonate Guvernului

Autorii cercetării au constat că în baza analizei informației cu referire la salariul mediu lunar din cadrul instituțiilor subordonate Guvernului, cele mai mari salarii medii lunare sunt în cadrul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, circa 25.748  lei în anul 2023, față de 22.755 lei în anul 2022, cu o creștere de circa 2.992 lei și Agenției de Stat Proprietăți Intelectuale, aproximativ 25.472 lei în anul 2023, față de 24.600 lei în anul 2022, cu o creștere de circa 872,2 lei.

sursa: studiul „Criza resurselor umane și sistemul de salarizare în APC și APL”

Autorii cercetării mai precizează că în pofida unui sistem centralizat de salarizare, există categorii de personal bugetar care desfășoară activități similare, dar care sunt salarizate în baza unor acte normative diferite, cum este personalul din domeniul ocrotirii sănătății. În acest sector există două sisteme paralele de salarizare, exceptând cu personalul medical din unitățile cu autonomie financiară (salarizat conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.743/2002): personalul salarizat conform Legii nr. 270/2018 și cel salarizat în baza Hotărârii Guvernului nr. 837/2016. 

„În consecință, salarizarea personalului pe aceeași funcție din unități bugetare diferite poate să varieze semnificativ, funcțiile salarizate conform Hotărârii Guvernului nr. 837/2016 beneficiind de creșteri salariale de 60% comparativ cu personalul salarizat conform Legii nr. 270/2018, care duce la consecințe directe pentru migrația personalului între diverse unități. Inclusiv, personalul medical din instituțiile sociale/centre de plasament, de reabilitate care nu sunt mai puțin implicați în activități enorme lucrând zilnic cu cele mai vulnerabile grupuri de populație (persoane cu dizabilități, persoane vârstnice, victimele violenței în familie, persoane de etnie romă, copii în conflict cu legea, persoane care trăiesc cu HIV/SIDA, etc.), însă salariile sunt foarte mici și demotivante. Același exemplu avem și în domeniul educație - asistentele medicale din cadrul instituțiilor școlare și preșcolare”, punctează autorii studiului. 

Ca efect direct al lipsei de atractivitate a salariilor, există probleme semnificative de ocupare a posturilor, deși în esență, majoritatea posturilor vacante sunt blocate prin moratoriu, există structuri unde mai mult de jumătate din posturile din organigrama aprobată sunt vacante, cum e cazul Primăriei municipiului Chișinău, unde 130 de posturi sunt vacante din totalul de 236 aprobate/precizate, se specifică în studiu. 

„Acest fapt are consecințe directe asupra calității și eficienței muncii desfășurate de personalul existent. Consecințe similare au fost identificate și în sectoare specifice de activitate, care sunt direct afectate de competiția cu sectorul real sau care necesită calificări speciale și care au costuri ridicate de instruire, cum este cel aeronautic, unde salarizarea conform ierarhiei din Legea nr. 270/2018 constituie un factor demotivant, iar abordarea este în contrast cu practica din alte state europene” se precizează în cercetare.

Concluzii

Salariile în sectorul privat și în sectorul public din Republica Moldova sunt printre cele mai mici din regiune. Este una dintre cauzele migrației forței de muncă și reducerii periculoase a capitalului uman. Nivelul de salarizare mediu în Moldova diferă semnificativ de țările Uniunii Europene. Spre deosebire de statele UE, unde salariile în sectorul public sunt mai mari decât în sectorul privat, salariile în sectorul public în Moldova sunt cu 29% mai mici decât în sectorul privat. Acest lucru creează probleme în reținerea personalului calificat în funcții publice.

Autorii studiului „Criza resurselor umane și sistemul de salarizare în cadrul autorităților publice centrale și locale în Republica Moldova” sunt de părere că rata actuală de creștere economică în Moldova nu este suficientă pentru o majorare semnificativă a nivelului de salarizare în sectorul privat și în sectorul public. Potrivit lor, dezideratul de creștere economică trebuie să rămână în centrul atenției autorităților pentru a asigura nivelul de salarizare competitiv și sustenabil.