Deși suntem codași la venituri pe cap de locuitor, numărul milionarilor este în creștere în Republica Moldova. Anul trecut, 6.416 persoane au obținut venituri de peste un milion de lei, cu 1.606 mai mult comparativ cu anul precedent. Cel mai tânăr are 19 ani, iar cel mai vârstnic - 83 de ani. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că sursa principală de venit a moldovenilor rămâne salariul. Din totalul de aproape 111,7 miliarde de lei, salariile au constituit peste 84,2 miliarde de lei.
Anul trecut, 6.416 persoane au obținut venituri de peste un milion de lei, în timp ce în 2022, țara avea 4.810 milionari, cu 17% mai mulți decât în 2021. Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, venitul total obținut de aceștia este de 19,7 miliarde lei, din care s-a reținut un impozit de 1,46 miliarde lei. Cel mai mare venit încasat de către o persoană fizică a fost de 28,8 milioane de lei.
Peste 3.900 de cetățeni au încasat între unu și două milioane de lei, iar peste 1.470 - între două și patru milioane de lei. Aproape 740 de persoane au declarat venituri între patru și zece milioane de lei, iar 295 de cetățeni au raportat peste zece milioane de lei venituri.
sursa: SFS
Din numărul total al persoanelor care au obținut venituri mai mari de 1 milion de lei, 4.542 sunt contribuabili de gen masculin, iar 1.874 feminin. Numărul persoanelor milionare a crescut cu 1.606 comparativ cu anul 2022, suma venitului declarat cu 2,1 miliarde lei, iar suma impozitului pe venit calculat cu 15 milioane de lei.
Domeniile de activitate ale persoanelor cu cele mai mari venituri sunt:
În 2022, milionarii au obținut venituri de 17,6 miliarde de lei și au achitat impozite în sumă de 1,45 miliarde de lei.
Serviciul Fiscal de Stat a recepționat 101.807 declarații cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2023, depuse de către persoanele care desfășoară activitate economică, și 196.940 declarații cu privire la impozitul pe venit depuse de contribuabili - persoane fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător.
Olga Golban
Directoarea Serviciului Fiscal de Stat
„Onorarea în termen a obligațiilor față de buget înseamnă asigurarea cetățenilor cu servicii sociale de calitate și participarea la edificarea unui viitor mai bun la noi acasă, construcția unei societăți mai puternice și reziliente. Vă asigur că autoritatea fiscală va continua să fie alături de dumneavoastră, să vă ofere asistență necesară în vederea conformării la respectarea prevederilor legislației fiscale în vigoare, să depună eforturi consolidate în vederea modernizării serviciilor prestate, astfel încât procesul de declarare și achitare a impozitelor și taxelor să fie unul cât mai facil și simplificat”, a menționat Olga Golban, directoarea Serviciului Fiscal de Stat.
sursa: SFS
Agenții economici au raportat venituri totale de 672 miliarde lei și cheltuieli în sumă de 615,3 miliarde lei. Comparativ cu anul 2022, veniturile sunt în creștere cu 14,2 miliarde lei, iar cheltuielile au înregistrat o creștere cu 11,5 miliarde lei. Impozitul pe venit declarat de către agenții economici, pentru perioada 2023, a constituit 7,3 miliarde lei, fiind în creștere cu 0,5 miliarde lei față de perioada anului 2021.
Totodată, au fost recepționate 196.940 declarații cu privire la impozitul pe venit depuse de persoanele fizice, cu 21.105 mai mult decât în 2022 sau o majorare de 12 la sută.
„Creșterea numărului de declarații prezentate denotă faptul că a crescut nivelul de conformare a persoanelor fizice”, se specifică în raportul elaborat de Serviciul Fiscal de Stat.
sursa: SFS
În cazul cetățenilor, veniturile obținute, conform informațiilor prezentate pentru anul 2023, au fost de 111,7 miliarde lei, parvenite de la 1,59 milioane persoane, iar impozitul pe venit reținut la sursa de plată și declarat a constituit 8,7 miliarde lei. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că sursa principală de venit a cetățenilor rămâne salariul. Din totalul de aproape 111,7 miliarde de lei, lefurile au constituit peste 84,2 miliarde de lei. O pondere importantă au reprezentat-o dividendele, adică profitul persoanei care este acționară la o societate pe acțiuni. În acest caz vorbim despre aproape 13 miliarde de lei. Peste trei miliarde de lei au reprezentat dobânzile bancare, iar creșterea de capital, peste două miliarde de lei. Anul trecut, impozitul pe venit reținut la sursa de plată și declarat a constituit 8,7 miliarde de lei.
sursa: SFS
Știm, cel mai probabil te așteptai să vorbim în continuare despre modalitățile prin care poți deveni milionar, sau despre cum îți poți crește veniturile sau, mai nou, despre cum poți face bani fără să muncești. Dar, nu, nu vom vorbi despre bani. Dar despre educație financiară, cel mai important pilon în asigurarea independenței tale financiare.
Indiferent de tot ce-ți propui, este foarte important să fii calculat și atent la supraîndatorare, atunci când, cu regularitate, nu mai poți face față plăților înaintate de către un creditor, cum ar fi o bancă, de exemplu. Odată instalată, supraîndatorarea riscă doar să se acutizeze.
Dacă există un nivel de supraîndatorare, înseamnă că există și un nivel sănătos de îndatorare, care nu pune în pericol realizarea plăților esențiale și care ne permite să ne bucurăm pe deplin de beneficiile pe care le obținem în urma contractării împrumutului. Acest nivel limită se calculează în funcție de venitul disponibil și diferă de la o țară la alta și de la o persoană la alta. De regulă, instituțiile creditoare responsabile calculează acest nivel limită și vor aproba împrumutul solicitat doar în cazul în care această limită nu este depășită. Începând cu anul 2022, și instituțiile de creditare din Republica Moldova au obligația să respecte această cerință și să nu acorde împrumuturi care pot supraîndatora oamenii.
Cel mai des, supraîndatorarea este cauzată de factori ce țin de imprudență financiară, care duce la decizii financiare nereușite. La rândul lor, deciziile financiare nechibzuite sunt cauzate de o înțelegere insuficientă a costurilor reale ale împrumutului, provocată de transparența redusă a instituțiilor de creditare, dar și de nivelul redus de educație financiară al beneficiarilor de împrumut. Totodată, imprudența financiară poate fi provocată și de prejudecăți psihologice, precum - subestimarea probabilității manifestării unui eveniment nedorit (de exemplu, creșterea ratei dobânzii), dar și încrederea excesivă în posibilitatea de a reduce din cheltuieli pentru plata împrumutului.
Pe lângă imprudența financiară, supraîndatorarea poate fi cauzată și de manifestarea unor evenimente neplanificate, care modifică posibilitatea debitorului de a rambursa împrumutul contractat, cum ar fi scăderea neașteptată a veniturilor gospodăriei, creșterea neprevăzută a cheltuielilor din cauza îmbolnăvirii debitorului sau a unui membru al familiei acestuia, divorțul sau moartea unui membru al familiei, sau creșterea neașteptată a ratei dobânzii la creditul contractat.