Ghid complet despre programul de lucru și de odihnă

Pandemia de Covid-19 a schimbat regulile de joc în câmpul muncii și programul „09:00-18:00, cu o oră pauză” nu este o excepție. Muncim mai des de acasă, lucrăm ore suplimentare peste program, chiar dacă nimeni nu ne cere asta și suntem mai predispuși la burnout. Or, milităm pentru săptămâna de lucru de 4 zile, așa cum este în Spania, Islanda sau Noua Zeelandă. Cu toate că sunt multe întreprinderi care în continuare optează pentru un grafic de lucru full time la birou, acestea vor fi nevoite să se adapteze. Potrivit unui studiu elaborat de TeamBuilding, la nivel mondial, 72% dintre angajați și-ar dori să aibă program de muncă hibrid. În aceste condiții ne-am întrebat cum suntem plătiți când rămânem la lucru peste program, ce avantaje și dezavantaje au diferite programe de muncă din Republica Moldova și care este timpul de muncă și timpul de odihnă conform legii. Am căutat răspunsul în Codul Muncii și am găsit legătura dintre program de lucru - legislația muncii și-ți povestim mai jos ce-am descoperit. 

Care este timpul de muncă?

Potrivit Codului Muncii, timpul de muncă poate fi divizat în mai multe categorii: normal, redus și parțial.
-  durata normală a timpului de muncă nu trebuie să depășească 40 de ori pe săptămână și este programul stabilit de regulamentul intern al organizației, de contractul individual și colectiv de muncă. 

-  durata redusă a timpului de lucru se aplică pentru anumite categorii de salariați și se stabilește după criterii de vârstă, stare a sănătății, condiții de muncă și altele, selectate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi contractul individual de muncă. Astfel, programul săptămânal de muncă nu poate depăși:

1. 24 de ore pentru angajații care au vârsta de 15-16 ani (până la 5 ore pe zi);
2. 30 de ore pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate (durata zilnică se stabilește individual, conform certificatului medical);
3. 35 de ore pentru salariaţii în vârstă de 16-18 ani; pentru cei care activează în condiții de muncă periculoase, conform nomenclatorului aprobat de Guvern; pentru anumite categorii de salariaţi a căror muncă implică un efort intelectual şi psihoemoţional sporit (până la 7 ore pe zi); 

- timpul de muncă parțial sau munca pe fracțiune de normă ori part time reprezintă angajarea salariaților cu program redus, stabilit în contractul individual de muncă, conform prevederilor art.49 alin.(1) lit.l). Angajatorul este obligat să stabilească ziua sau săptămâna de muncă parțială unor grupuri de salariați: 

1. femei însărcinate;
2. salariați cu copii de până la 10 ani;
3. salariați care sunt părinți sau au în tutelă copii cu dizabilități;
4. angajați care îngrijesc de un membru al familiei, în conformitate cu certificatul medical.

Câte ore se lucrează pe zi?

De regulă, ziua de muncă are 8 ore, timp de 5 zile lucrătoare și 2 zile de odihnă. Totuși, există excepții:

1. poate fi stabilit un program de 6 zile de lucru și cu o zi de odihnă, printr-un regulament intern și/sau prin contractul colectiv de muncă;
2. poate fi stabilit un program de lucru de 4 zile de muncă, cu condiţia ca numărul de ore lucrate să nu fie mai mare de 40;
3. poate fi stabilit un program de muncă de 12 ore pe zi, pentru anumite genuri de activitate, cu condiția că este urmat de o perioadă de repaus de cel puţin 24 de ore;
4. poate fi stabilit program individual de muncă, cu regim flexibil, dacă este în conformitate cu regulamentul unității sau cu contractul colectiv ori cel individual de muncă;
5. poate fi segmentată ziua de muncă, dar să nu depășească durata maximă a timpului de muncă, care constituie 10 ore pe zi, dar nu mai mult de 40 ore săptămânale;
6. poate fi divizată ziua de muncă într-o perioadă cu prezență la birou și alta să fie mobilă, iar angajatul să poată alege când să vină sau să plece de la birou, cu condiția că respectă graficul de lucru de 8 ore.

Ce înseamnă munca în schimburi?

Munca în schimburi se referă la un program de lucru în care angajații își desfășoară activitatea într-un anumit interval de timp, care poate varia de la o zi la alta sau de la o săptămână la alta, în funcție de necesitățile și cerințele locului de muncă. De exemplu, angajatul poate lucra de la ora 08:00 până la 20:00, iar colegul său își va începe tura de la 20:00 și va lucra până la 08:00, când va începe munca alt angajat. Programul de muncă este stabilit de angajator, în funcție de specificul lucrului. Munca în două schimburi consecutive, adică 24 de ore de muncă continuă, este interzisă. Pauza dintre schimburi, ca durată trebuie să fie dublă față de durata timpului lucrat în primul schimb. De exemplu, dacă ai lucrat 10 ore într-un schimb, următoarea tură poți să o ai doar peste 20 de ore. 

Ce înseamnă munca de noapte?

Programul de muncă care începe la 22:00 și durează până la 06:00 se consideră program de noapte. Ce trebuie să știi:

• durata timpului de lucru pe timp de noapte se reduce cu o oră.
• durata muncii de noapte nu se scurtează pentru angajații cu program redus de lucru și cei angajați special pentru munca de noapte.
• dacă un salariat lucrează cel puțin 120 de ore pe timp de noapte într-o perioadă de 6 luni, angajatorul trebuie să-i ofere un examen medical;
• nu pot lucra în program de noapte: minorii, femeile însărcinate și persoanele care au interdicție prin certificat medical;
• pot presta muncă de noapte numai cu acordul lor scris: persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate; unul dintre părinţi sau tutore care are copii de sub 4 ani sau copii cu dizabilităţi; persoanele care muncesc în timpul concediului pentru îngrijirea copilului şi salariaţii care au grijă de un membru al familiei bolnav în baza certificatului medical.

Ce înseamnă ore suplimentare la job și cum se plătesc?

Munca suplimentară este timpul de lucru în plus față de cel prevăzut în contractul individual de muncă, care variază după caz.

Cine poate lucra peste program?

1. Fără acordul lor pot fi atrași la muncă peste program angajații, care: pot efectua lucrări pentru apărarea țării, pentru preîntâmpinarea unei avarii de producție, pentru înlăturarea consecințelor unei calamități ori pentru efectuarea unor lucrări care afectează funcționarea serviciilor esențiale;
2. Cu acordul lor scris pot munci salariații, care: trebuie să finalizeze unele lucrări perturbate, de restabilire a unor instalații, cei care înlocuiesc un lucrător care nu s-a prezentat la schimb, cât și în alte cazuri de comun acord.
3. La solicitarea angajatorului și doar cu acordul lor, salariaţii pot lucra într-un an calendaristic 120 ore peste program. 

Cine nu poate lucra peste program?

1. Angajații minori, femeile însărcinate și persoanele, cărora nu le permite certificatul medical.
2. Persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate, unul dintre părinţii care are copii în mai mici de 4 ani sau copii cu dizabilităţi, persoanele care lucrează în timpul concediului pentru îngrijirea copilului sau cei care îngrijesc de un membru al familiei bolnav.

Cum se plătește munca suplimentară?

1. În cazul retribuirii pe unitate de timp (plata pe oră):

• Primele 2 ore de muncă suplimentară se plătesc cel puțin de 1,5 ori din salariul de bază al angajatului.
• Orele suplimentare ulterioare se plătesc cel puțin de 2 ori salariul de bază al salariatului.

2. În cazul remunerării conform sistemului tarifar de salarizare:

• Pentru primele două ore de muncă suplimentară, se plătește un adaos de cel puțin 50% din salariul tarifar al salariatului.
• Pentru orele suplimentare ulterioare, se plătește cel puțin 100% din salariul tarifar al salariatului.

3. În cazul retribuirii cu salariu lunar:

• Se acordă un spor pentru munca suplimentară, calculat pe unitate de timp.
• Pentru primele două ore de muncă suplimentară, sporul este de 50% din salariul de bază.
• Pentru orele suplimentare ulterioare, sporul este de 100% din salariul de bază.

4. Nu se admite compensarea muncii suplimentare cu timp liber.

Care este timpul de odihnă?

Conform Codului Muncii, angajații trebuie să beneficieze de o pauză de prânz de cel puțin 30 de minute. Durata exactă a pauzei este stabilită de regulamentul intern al fiecărei organizații. Angajații care sunt părinții unui copil de până la 3 ani, pot avea pauze de alimentare a copilului. 

De asemenea, în fiecare săptămâna, salariații trebuie să beneficieze de 2 zile de odihnă consecutive - de obicei este sâmbătă și duminică. În unele situații, repausul săptămânal poate fi oferit şi în alte zile, stabilite în contractul de muncă. Obligatoriu este ca una din zilele libere să fie duminica. În cazurile în care duminica nu poate fi zi de odihnă, angajații vor avea 2 zile libere pe parcursul săptămânii și un adaos la salariu, conform contractului de muncă. Săptămânal, angajații pot avea un repaus săptămânal complet, de cel puțin 42 de ore. Excepție fiind doar săptămâna cu 6 zile de lucru. 

Cum se lucrează de sărbători?

Angajații din Moldova beneficiază de 13 zile de sărbătoare, care sunt nelucrătoare. Acestea sunt: 

• 1 ianuarie – Anul Nou;
• 7 şi 8 ianuarie – Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil vechi);
• 8 martie – Ziua internaţională a femeii;
• prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc; 
• ziua de luni la o săptămînă după Paşte ( Paştele Blajinilor);
• 1 mai – Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii;
• 9 mai – Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei;
• 9 mai – Ziua Europei;
• 1 iunie – Ziua Internațională a Copilului (valabil din 2024);
• 27 august – Ziua Independenţei;
• 31 august – sărbătoarea „Ziua Limbii Române”;
• 25 decembrie – Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil nou);
• ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de consiliul local al municipiului, oraşului, comunei, satului.

Conform Codului Muncii, angajații care lucrează full time, pot beneficia de reducerea cu cel puțin o oră a programului de muncă, în ajunul unei sărbători oficiale.

Cine nu poate lucra în zile de sărbătoare?

• angajații minori, femeile însărcinate;
• pot presta munca în zilele de sărbătoare nelucrătoare numai cu acordul lor scris: persoanele cu dizabilităţi severe, unul dintre părinţii care are copii cu vârsta de sub 4 ani sau copii cu dizabilităţi, persoanele care îmbină concediile pentru îngrijirea copilului cu munca şi salariaţii care îngrijesc de un membru al familiei bolnav, în baza certificatului medical.

Cum se plătesc zilele de odihnă, în care lucrezi?

1. Salariaţii care lucrează în acord, trebuie să primească cel puţin în mărime dublă a tarifului în acord;

2. Salariaţii a căror muncă este retribuită în baza salariilor tarifare pe oră sau pe zi, trebuie să primească cel puţin o sumă dublă pe oră sau pe zi; 

3. Dacă munca a fost prestată în limitele normei lunare a timpului de lucru, angajatul care-și ridică salariul lunar, trebuie să fie remunerat cu o sumă în mărime a cel puţin salariul pe o unitate de timp sau a remuneraţiei de o zi, peste salariu;

4. Dacă munca a fost prestată peste norma lunară, angajatul trebuie să primească valoarea dublă a salariului pe unitate de timp sau a remunerației de o zi peste salariu;

5. Dacă angajatul își dorește, angajatorul poate să-i ofere o zi liberă în timpul săptămânii lucrătoare.