Premieră: Un registru electronic al profesorilor demiși pentru abuzuri ar putea fi lansat în Moldova

Profesorii și educatorii care au fost demiși din cauza abuzurilor asupra copiilor vor fi incluși într-un registru național, pentru a preveni reangajarea lor în sistemul educațional. Anunțul a fost făcut de Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării. Acum, autoritățile lucrează împreună cu juriștii pentru a defini cadrul legal necesar, iar sistemul ar putea deveni funcțional până la sfârșitul anului. Ce cred sindicatele din domeniu, dar și părinții despre această inițiativă, află din articol. 

Educația bună NU trebuie să doară!

Pentru a preveni situațiile, destul de frecvente, în care cadrele didactice demise pentru abuz împotriva copiilor s-au reangajat în alte instituții, Ministerul Educației și Cercetării și-a propus să creeze, până la sfârșitul acestui an, un registru național al acestor profesori și educatori.

Dan Perciun

Ministrul Educației și Cercetării

„Întotdeauna este bine să fie un nivel de monitorizare și din afară, dar și un grad de presiune publică. Aceste cazuri sunt sensibile și noi reacționăm foarte categoric. Urmează să creăm un registru unde să putem duce evidența la nivel centralizat a cadrelor didactice care au fost demise pentru acte de violență comise în raport cu elevii. Obiectivul este să prevenim cazurile de reintegrare în alte instituții de învățământ. Ori, astăzi nu există posibilitatea centralizată de a controla acest aspect și de a ne asigura că o persoană care a comis asemenea abuzuri nu este ulterior încadrată din nou într-o altă instituție. Noi avem această acțiune planificată pentru anul 2025”, susține Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării.

Evidența profesorilor abuzatori, care au fost demiși din cauza actelor de violență asupra elevilor, va putea fi pusă la dispoziția ministerului, direcțiilor raionale de educație și directorilor de școli.

„În mod normal, ar trebui să fie un instrument disponibil pentru minister și pentru angajatori, respectiv, în cazul de față ar fi directorii instituțiilor de învățământ și direcțiile de învățământ. Noi nu avem încă un concept și urmează, bineînțeles, să avem discuții publice și o discuție din punct de vedere juridic. Este o solicitare mai veche, pe care am avut-o și din partea societății civile, dar este și o ideea pe care o avem de mult la minister”, precizează Dan Perciun. 

Autoritățile urmează să stabilească dacă în registru vor fi incluși doar profesori și educatori sau și alți angajați din educație, precum personalul auxiliar și tehnic.

Ce cred sindicatele de profil?

Solicitat de delucru.md, președintele Federației Sindicatelor din Educație și Știință, Ghenadie Donos, a declarat că noul registrul ar trebui să fie gândit astfel încât să nu aibă de suferit specialiștii care își fac onest meseria.

Ghenadie Donos

Președintele Federației Sindicatelor din Educație și Știință

„În timpul discuțiilor anterioare, pe platfoma parlamentară, legate de violența din instituțiile de învățământ, noi am fost categoric împotriva tezei că violența se produce exclusiv în adresa copiilor. Noi suntem categoric împotriva violenței față de elevi și a oricărei formă de violență, în general, dar cu regret, constatăm că violența are loc și în raport cu profesorii. Înțelegem că inițiativa ministerului vine ca un răspuns la încălcarea Codului Muncii, ca o abatere profesională și prevede crearea unei „liste negre”. Din păcate, există și situații în sistem, în care profesorii aplică violența. Din acest punct de vedere, ar fi salutabil și nu am putea să ne opunem inițiativelor ministerului, o susținem, doar că, există multe situații subiective. Ar putea apărea multe persoane întâmplătoare în această listă sau nu neapărat care au comis fapte de infracțiune, violență, dar victime ale unor calomnii, situații distorsionate sau dezinformări”, afirmă Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicatelor din Educație și Știință.

Federația Sindicatelor din Educație și Știință a solicitat autorităților consultarea mai largă a tuturor partenerilor sociali, dar și a societății civile, pentru ca listele cu aceste persoane să nu ajungă în spațiul public, pentru a evita blamarea lor. 

Ce își doresc părinții?

Ala Revenco, directoarea executivă a Asociației Obștești „Părinți Solidari”, salută inițiativa ministerului și consideră că lansarea unui registru de evidență a profesorilor demiși va contribui la eliminarea abuzurilor din sistemul de învățământ.

Ala Revenco

Directoarea executivă a Asociației Obștești „Părinți Solidari”

„Este o inițiativă bună. Nu cred că este o metodă de pedepsire a cadrelor didactice, dar reprezintă fixarea unei informații referitor la anumite abateri disciplinare grave comise de angajații din domeniul educației. Pe deoparte, introducerea acestei măsuri va contribui ca mai puține cadre didactice, care comit abuzuri, să se reîntoarcă în sistem, pe de altă parte, va fi și o metodă de disciplinare a profesorilor, deoarece măsura va reprezenta un stimul suplimentar, deoarece în cazul în care vor fi admise anumite abuzuri, există riscul ca persoana respectivă să nu mai poată activa în domeniu niciodată”, afirmă Ala Revenco, directoarea executivă a Asociației Obștești „Părinți Solidari”.

Dar, în ce măsură părinții și-ar dori acces la un astfel de registru? Ala Revenco consideră că pe lângă interesul și curiozitatea părinților, nu ar trebui să fie neglijate aspectele legate de protecția datelor cu caracter personal.

„Noi, părinții, am vrea, desigur, să avem acces la un astfel de registru, dar înțelegem că acest lucru ține de protecția datelor cu caracter personal. În astfel de circumstanțe, considerăm că este suficient ca la registru de evidență a profesorilor demiși să aibă acces ministerul, direcțiile de educație raionale și directorii de școli, deoarece sunt mai multe instituții implicate. Dacă vor exista anumite suspiciuni legate de un profesor, că ar fi avut anumite probleme de comportament, ar fi comis abuzuri și ar fi fost reangajat în sistem, noi vom putea depune o solicitare la minister pentru a verifica dacă acest lucru este adevărat”, menționează Ala Revenco.

De ce specialiștii care comit abuzuri au nevoie de ajutor psihologic?

Specialiștii care comit abuzuri, fie emoționale, verbale sau comportamentale, nu sunt doar „agresori”, dar deseori și persoane care poartă în sine propriile traume sau dezechilibre emoționale nerezolvate. Autoritățile recunosc că, de cele mai multe ori, în spatele gesturilor violente ale unor dascăli se ascunde epuizarea extremă - burnout-ul. Stresul cronic, lipsa de sprijin, presiunea continuă și sentimentul de neputință pot transforma un educator sau profesor devotat într-un om care reacționează disproporționat.

Dan Perciun

Ministrul Educației și Cercetării

„Evident că nicio formă de violență fizică nu are nicio scuză și consecințele sunt clare. Mai avem situații de șantaj emoțional, de violență verbală într-o formă ușoară sau gravă, unde probabil, cauza profundă ține de arderea profesională a cadrelor, iar un suport psihologic pentru profesori ar fi binevenit, pentru ca aceștia să-și poată gestiona mai bine, pe viitor, emoțiile. La acest capitol ne gândim, nu avem încă un mecanism prin care să putem oferi consultații gratuite pentru cadrele didactice aflate într-o astfel de situație”, susține Dan Perciun. 

La cadrele didactice, burnout-ul apare adesea în contextul:

• suprasolicitării,
• clasei greu de gestionat,
• birocrației,
• lipsei de sprijin din partea sistemului sau a părinților.

Cum duce burnout-ul la reacții agresive? Foarte simplu. Epuizarea reduce capacitatea de empatie. Un dascăl epuizat nu mai are resurse emoționale să fie calm, răbdător și atent la nevoile elevilor. Când empatia dispare, apare iritarea, cinismul, distanțarea și crește iritabilitatea. Chiar și un mic conflict sau comportament neadecvat al copilului poate declanșa reacții exagerate: țipete, amenințări, gesturi dure. Asta pentru că profesorul nu mai are „filtru” emoțional. Totodată, un profesor în burnout percepe greșelile elevilor ca pe atacuri personale sau lipsă de respect. Astfel, reacționează defensiv sau agresiv, fără să-și dea seama că răspunde disproporționat.

Ghenadie Donos

Președintele Federației Sindicatelor din Educație și Știință

„Burnout-ul este un factor foarte stresant și deseori, acesta este principalul motiv care îi determină pe profesori să plece din sistem, mai des decât lipsa salariilor decente. Cea mai bună modalitate de a lupta cu fenomenul violenței în școli este oferirea suportului psiho-emoțional pentru cadrele didactice. Diminuarea arderii profesionale este una dintre revendicările noastre pe care o discutăm la toate întrunirile cu ministerul”, punctează Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicatelor din Educație și Știință. 

Important! Burnout-ul nu justifică abuzul, dar este un semnal de alarmă. Dacă nu e recunoscut și tratat, poate transforma un dascăl dedicat, într-o sursă de traumă pentru copii. În prezent, sistemul educațional se confruntă cu un deficit de 2.000 de cadre. 

Concluzii

La moment, Ministerul Educației nu dispune de date statistice privind numărul cazurilor de violență la adresa elevilor din partea profesorilor, anume din cauza lipsei unei evidențe centralizate. Potrivit datelor statistice, în 2023 au fost raportate aproximativ 8.000 de cazuri de violență în instituțiile de învățământ. Cele mai frecvente forme sunt agresiunea fizică, neglijarea copiilor, bullying-ul și violența emoțională.

Anul trecut, Codul Educației a fost completat cu o serie de sancțiuni pentru elevii care comit abateri, de exemplu, sunt violenți cu alți copii sau cu personalul instituției, perturbă constant desfășurarea lecțiilor sau folosesc obiecte interzise în clasă. În funcție de gravitate, sancțiunile variază de la o observație înscrisă în agendă, până la exmatricularea din liceu, fără drept de reînscriere.