Portretul femeii pe piața muncii

„Ceea ce își doresc cu adevărat femeile este să aibă familie și copii”. Este una dintre concluziile unui studiu realizat în această primăvară, pe dimensiunea egalității de gen, care constată că majoritatea prioritizează prezența bărbaților pe piața muncii. Șapte din zece moldoveni sunt de părere că femeile, de fapt, își doresc împlinire familială, deși pot avea un loc de muncă. Potrivit datelor statistice, femeile, într-o măsură mai mare decât bărbații, preferă activităţi salariate şi locuri de muncă formale. În anul 2022, peste 84,8% din totalul femeilor ocupate au fost angajate în calitate de salariate. La bărbaţi acest indicator a constituit 74,3%.

Ce cred moldovenii?

Cei mai mulți dintre moldovenii care au participat la studiu, mai exact 73 la sută dintre ei, consideră că „a avea o slujbă este un lucru foarte bun, dar ceea ce își doresc cu adevărat femeile este să aibă familie și copii”. 36% dintre cei chestionați nu sunt de acord cu această părere. 

La fel de îngrijorător este că 52% dintre respondenți cred că atunci „când există puține locuri de muncă, bărbații au dreptul la o slujbă mai mult decât femeile”, iar aproape jumătate dintre moldoveni consideră într-o măsură mare sau foarte mare că salariul unui bărbat trebuie să fie mai mare decât al unei femei.

sursa: Studiul privind percepțiile și atitudinile față de egalitate pentru anul 2024

„Egalitatea de gen este susținută destul de puternic, mai ales în sfera politică și în accesul la educație, dar piața muncii este în continuare definită ca predominant masculină”, se precizează în concluziile studiului.

Fiecare a doua persoană consideră că femeile pot fi lidere în politică. Legitimitatea femeilor ca lidere în politică este una medie, similară Estoniei, Serbiei, României, Poloniei. Studiul a fost efectuat în Republica Moldova, în perioada 25 martie - 17 mai 2024, în cadrul unui proiect implementat de Programul Națiunilor unite pentru Dezvoltare.

Îmbunătățiri legislative

La sfârșitul lunii iunie, Guvernul a anunțat că legislația privind asigurarea egalității de tratament între femei și bărbați va fi îmbunătățită, în conformitate cu legislația europeană în domeniu. Au fost aprobate modificări care promovează egalitatea de șanse între femei și bărbați, în toate aspectele vieții economice și sociale.

Alexei Buzu

Ministrul Muncii și Protecției Sociale

„Modificările legislative vor contribui la schimbarea percepțiilor și au drept scop eliminarea discriminării de gen, inclusiv în ceea ce privește accesarea și furnizarea bunurilor și serviciilor. În acest scop, au fost operate modificări la Legea privind protecția consumatorilor, Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi și Legea cu privire la asigurarea egalității”, a declarat Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Mai exact, au fost definite noțiunile „măsuri pozitive” și „tratament egal al femeilor”, a fost îmbunătățit mecanismul de protecție a aplicării principiului egalităţii și au fost extinse competențele atribuite autorităților publice responsabile de acest segment. Examinarea și soluționarea plângerilor referitoare la fapte de discriminare urmează să fie făcută de Consiliul pentru egalitate, alte autorități publice de profil și instanțele de judecată.

Prin acest exercițiu se va fortifica cadrul normativ prin care:

• Este minimizată sau nu există discriminare directă sau indirectă între bărbați și femei în ceea ce privește prețurile, condițiile de vânzare, accesul la produse sau servicii, inclusiv în domenii precum asigurările, serviciile financiare, imobiliare sau de sănătate.
• Bărbații și femeile beneficiază de aceleași condiții și prețuri în ceea ce privește produsele și serviciile oferite pe piață.
• Consumatorii sunt protejați împotriva discriminării de gen și le sunt asigurate drepturile în accesul la bunuri și servicii. 
• Percepțiile sunt schimbate, iar bărbații și femeile au drepturi și oportunități egale în accesul la bunuri și servicii.   

Femeile au un nivel de instruire mai înalt 

Potrivit Biroului Național de Statistică, femeile de 25-64 ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă. Cea mai mare diferență la această categorie de vârstă este înregistrată pentru nivelul superior de învățământ. Spre exemplu, în anul 2022, 25,1% dintre femei au atins nivelul respectiv, comparativ cu 19% dintre bărbaţi.

Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme decât femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de abandon educațional pentru persoanele de 18-24 ani, în anul 2022, a constituit 24,5% la bărbaţi și 18,7% la femei. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor este foarte redus (1,1% – bărbați și 1,4% – femei).

Rata de ocupare în rândul femeilor este mai mică decât a bărbaţilor 

Ponderea femeilor în populaţia ocupată de 15 ani și peste este mai mică decât a bărbaților (48,5% femei și 51,5% bărbați în anul 2022). În rândul femeilor a fost înregistrată o rată de ocupare de 36,8% în comparaţie cu 44,7% la bărbaţi.

Rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulți factori, inclusiv de prezența în familie a copiilor. Astfel, în anul 2022, rata de ocupare a femeilor de 25-49 ani cu cel puțin un copil de până la 16 ani a constituit 50,4%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare a atins valoarea de 64,8%.

Femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor

Distribuția după sectoare economice relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (58,4% femei și, respectiv, 41,6% bărbaţi în anul 2022). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (37,2%), construcţii (7,8%), transport şi depozitare (31,3%), informaţii şi comunicaţii (36,8%), tranzacții imobiliare (35,6%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (35,9%), administrație publică și apărare și asigurări sociale obligatorii (42,4%).

Femeile predomină în activități de cazare și alimentație publică (65,1%), intermedieri financiare şi asigurări (65,8%), învăţământ (81,9%), sănătate și asistență socială (82,1%), activităţi profesionale, științifice şi tehnice (62,7%), alte activități de servicii (59,6%).

Femeile câștigă cu 15,5% mai puțin decât bărbații 

Femeile au câștigat în anul 2022, în medie, cu 15,5% mai puțin decât bărbații (84,5% din câștigul salarial mediu al bărbaților). Exprimată în valoare absolută, discrepanța a constituit, în medie, circa 1762 lei. Astfel, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor în anul 2022 a constituit 9618 lei, iar al bărbaților - 11380 lei.

Femeilor le revin câștiguri salariale inferioare bărbaților în majoritatea activităților economice. În anul 2022, cele mai mari diferențe au fost înregistrate în: 

• informații și comunicații - cu 38,1% (12563 lei) mai puțin; 
• activități financiare și de asigurări - cu 32,5% (8271 lei) mai puțin; 
• sănătate și asistență socială - cu 22,4% (3213 lei) mai puțin.

Totodată, femeilor le revin câștiguri salariale superioare bărbaților doar în:

• activități de servicii administrative și activități de servicii suport - cu 5,7% (434 lei) mai mult; 
• învățământ - cu 4,3% (347 lei) mai mult; 
• alte activități de servicii - cu 3,6% (388 lei).

Șomajul afectează mai mult bărbații decât femeile

Rata şomajului, în anul 2022, la nivel de ţară, a înregistrat valoarea de 3,5% în rândul bărbaţilor și de 2,6% în cel al femeilor. În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată a șomajului, atât la bărbați (9,4%), cât și la femei (12,6%), a fost înregistrată la tinerii de 15-24 ani.

Responsabilitățile familiale sunt cauza principală a inactivității economice pentru fiecare a doua femeie de 25-54 ani (55% din total femei inactive de 25-54 ani), în timp ce în rândul bărbaților din aceeași categorie de vârstă, acest motiv este invocat doar de 1,7% bărbați.

Mai mulți bărbați în funcții de conducere 

Proporţia bărbaților conducători de toate nivelurile este mai mare decât cea a femeilor în funcții de conducere. În anul 2022, din totalul conducătorilor, 55,4% au fost bărbaţi, iar 44,6% - femei.

Participarea femeilor la luarea deciziilor în Parlament relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 40,4%, la începutul anului 2024 (din 99 deputaţi, 40 erau femei), în comparație cu 31,6% la nivel european și 26,9% la nivel global.

Concluzii

În ultimii ani, femeile din Republica Moldova au obţinut constant venituri salariale mai mici decât bărbații. Această diferență este influențată de discriminarea la locul de muncă. Diferenţa salarială este simţită, în special, în industriile dominate de bărbaţi, precum serviciile de editare, transportul aerian și IT, unde aceştia câştigă şi cu până la 30% mai mult decât femeile. Potrivit Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, diferența de câștig este explicată prin faptul că, de multe ori, femeile lucrează cu program redus, aleg meserii plătite mai prost, dar şi prin atitudinea discriminatorie la locul de muncă.

Datele statistice însă demonstrează că femeile, într-o măsură mai mare decât bărbații, preferă activităţi salariate şi locuri de muncă formale. În anul 2022, peste 84,8% din totalul femeilor ocupate au fost angajate în calitate de salariate. La bărbaţi acest indicator a constituit 74,3%. 

La nivel global, femeile sunt plătite în medie cu aproximativ 20 la sută mai puțin decât bărbații. În state ca România, Luxemburg sau Slovenia, în 2020, practic nu mai existau diferențe salariale între femei și bărbați.