Peste 65% dintre moldoveni nu ar fi gata să accepte persoanele LGBTQI+ în calitate de colegi de muncă sau vecini

Aproximativ jumătate dintre moldoveni nu ar fi gata să accepte persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA în calitate de colegi de muncă și vecini, iar 38% și respectiv 48%, pe cele care au fost în detenție. Acestea sunt concluziile Indexului Distanței Sociale, elaborat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Ce ar trebui să conștientizezi tu, în calitate de angajator, este că relațiile bune la locul de muncă ajută oamenii să-și îndeplinească sarcinile mai bine și să vină cu bucurie la birou. Relațiile tensionate, din contra, demotivează. 

Persoanele LGBTQI+ nu sunt acceptate nici chiar în calitate de cetățeni ai țări

Potrivit studiului, nivelul mediu al distanței sociale în Republica Moldova pentru anul 2023 a constituit 2.2, pe o scală de la 0 la 6, unde 0 semnifică că cetățenii acceptă o persoană dintr-un grup minoritar pentru toate pozițiile, inclusiv în calitate de membru de familie, iar 6 - ar exclude-o din țară, ceea ce indică o lipsă totală de acceptare. Datele sugerează că peste 65% din populație nu ar fi gata să accepte persoanele LGBTQI+ în calitate de colegi sau vecini, iar peste 80% în calitate de membri de familie. 

Leo Zbancă

Coordonatorul dezvoltării organizaționale, Centrul de informații „GENDERDOC-M”

„Potrivit statisticilor mondiale, reprezentanții grupurilor LGBTQI+ reprezintă 3-7% din populația fiecărui stat. Dacă ne conducem de teoria probabilității, fiecare cetățean al Republicii Moldova are printre colegii de muncă, vecini, rude o persoană LGBTQI+. În momentul în care vom înțelege că vecinul, colegul, prietenul nostru, care face parte din comunitatea LGBTQI+, este tot un om, cu două mâini, cu două picioare, pe care merită să-l respectăm și care ne este drag, vom putea combate discriminarea și acesta este lucrul pe care noi toți, ca societate, trebuie să-l facem”, consideră Leo Zbancă, coordonatorul dezvoltării organizaționale, Centrul de informații „GENDERDOC-M”.

Aceleași atitudini discriminatorii se atestă și în raport cu persoanele HIV/SIDA și persoanele care au fost în detenție. Ele nu sunt acceptate nici ca membri de familie, nici ca prieteni, vecini și colegi de muncă.

sursa: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare

Natalia Covrig

Directoare executivă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare

„Nivelul distanței sociale în cazul acestora depășește valoarea 3, ceea ce sugerează că reprezentanții grupurilor respective nu sunt acceptați în calitate de membri de familie, prieteni, vecini sau colegi de muncă, iar în cazul persoanelor LGBTQI+ - nici chiar în calitate de cetățeni ai țării (valoarea 5). Aceste grupuri de persoane întâmpină cele mai mari provocări și bariere în procesul de integrare socială și economică, în identificarea și menținerea unui loc de muncă, iar aceste bariere sunt amplificate și mai mult de prejudecățile și atitudinile discriminatorii, care care vin din partea societății, a colegilor de muncă, a persoanelor din anturajul grupurilor respective. Alte categorii sociale, cum ar fi persoanele de religie musulmană, de origine africană, de etnie romă nu sunt acceptate nici în calitate de vecini, fapt ce indică asupra unor atitudini discriminatorii și stereotipice accentuate,” spune Natalia Covrig, directoare executivă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. 

Studiul demonstrează că mai puțin de 55 la sută din populație nu acceptă să fie membri de familie cu o persoană de origine africană. Jumătate dintre moldoveni nu ar fi de acord să aibă în familie persoane cu dizabilități mintale, iar 18,6 procente - să lucreze cu ele.

sursa: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare

Aproximativ 25 la sută dintre cei chestionați nu ar accepta să împartă același loc de muncă cu persoanele de etnie romă, iar 30,5% - cu persoanele de religie musulmană. Potrivit studiului, 8,8 la sută dintre moldoveni nu ar accepta să lucreze împreună cu persoane cu dizabilități fizice, iar 11,1 - cu cele care nu cunosc limba de stat. 

Există loc de progres?

Interesant este că, în pofida unor atitudini discriminatorii încă puternice, există semne de progres. Nivelul general al distanței sociale a scăzut de la 2.4 în 2022, la 2.2 în 2023, indicând o creștere a acceptării. Această tendință pozitivă este mai accentuată în cazul persoanelor LGBT+ și a celor care trăiesc cu HIV, unde s-a observat o reducere semnificativă a distanței sociale. 

sursa: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare

Natalia Covrig

Directoare executivă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare

„În prezent, se manifestă o înrăutățire a situației față de două grupuri sociale: persoanele de etnie rusă și persoanele care nu cunosc limba de stat, un fapt care ar putea fi influențat de tensiunile geopolitice actuale. Eforturile de monitorizare a discursului de ură arată că acest fenomen se menține la nivel înalt, în mare parte din cauza faptului că nu există un mecanism eficient de sancționare. Totodată, mulți dintre actorii politici recurg la discursul de ură ca și o tactică frecventă în activitatea politică,” declară Natalia Covrig, directoare executivă, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. 

Cum să încurajezi toleranța la job?

În calitate de angajator, merită să încurajezi o atitudine tolerantă atât față de noii colegi, cât și față de cei cu ani buni în companie. Să le oferi înțelegere și timp pentru a învăța, pentru a se dezvolta și chiar pentru a testa proiecte pe care și le doresc. Dar și suport, atunci când volumul de muncă depășește așteptările sau au nevoie de echilibru între job și viață personală. Pe termen lung, se vor simți mult mai motivați să rămână alături de companie. 

Toleranța poate lua însă și forma unor părtiniri personale, care nu aduc deloc rezultate bune și declanșează frustrări în echipă. De aceea, la nivel organizațional, este bine să înțelegi care sunt atitudinile tolerante dorite și cele pe care e bine să le eviți. O atitudine tolerantă față de colegi și între colegi înseamnă:

• Comunicare deschisă și cinstită;
• Creativitate, printr-un schimb deschis de idei;
• Respect și încredere; 
• Lucrul în echipă, cooperare și coordonare;
• Loialitate și productivitate.

Ce poți face ca HR când te confrunți cu discriminare?

• Tratează victima cu respect. Acordă-ți timpul necesar pentru a o asculta și a înțelege ce s-a întâmplat. Chiar dacă poate are un istoric de a face reclamații banale, va fi înțelept să nu faci presupuneri în ceea ce privește plângerea sa.

• Realizează investigații amănunțite. După ce ai adunat informațiile, ar trebui să le validezi, să vezi dacă sunt adevărate și reale, printr-o anchetă amănunțită. Alocă timp pentru a efectua interviuri profunde, atât cu acuzatorul, cât și cu acuzatul, precum și cu alte părți implicate. 

• Documentează totul. Este esențial să strângi cele mai mici detalii din interviuri, mărturii și dovezi făcute în timpul anchetei. Acest lucru va fi de mare ajutor atunci când acuzatorul va decide să raporteze cazul și către autoritățile superioare. În plus, documentarea te va ajuta la crearea unei politici preventive mai bune privind discriminarea și hărțuirea la locul de muncă.

• Păstrează confidențialitatea. În timpul anchetei și chiar după soluționarea plângerii, ar trebui să menții confidențiale informațiile. În situația în care acestea sunt divulgate echipei, există probabilitatea de a se crea alianțe, grupuri de discuții. Un astfel de scenariu nu este sănătos pentru relațiile dintre angajați, și nici pentru imaginea companiei. Prin urmare, asigură-te că în proces sunt implicate doar persoanele care știu cu adevărat despre ce e vorba.  

• Ia măsuri imediate. După ce ai primit plângerea și ai făcut ancheta necesară, care ți-a arătat că faptele au fost reale, următorul pas este să iei măsuri imediate și concrete pentru a rezolva problema. O întârziere nu poate decât să agraveze situația, faptele să se repete și să fie nevoie de acțiuni juridice suplimentare. Așadar, atunci când deții toate dovezile care întăresc acuzația, ar trebui să întreprinzi imediat acțiuni disciplinare împotriva vinovatului.

Concluzii

Suntem convinși că în calitate de manager, vrei să încurajezi un mediu de lucru pozitiv, bazat pe valori. Toleranța ajută angajații să construiască relații și să valorifice diferențele dintre ei, chiar dacă vin din medii culturale diverse. O echipă în care nu există toleranță nu poate evolua, iar neînțelegerile apar la tot pasul.