Nu găsești angajați în Republica Moldova? Ghid complet pentru angajarea cetățenilor străini

Lipsa resurselor umane nu este o noutate pentru Republica Moldova. Cele mai recente date oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de muncă (ANOFM) arată peste 11 mii de posturi vacante în toată țara. Dintre acestea 84% sunt pentru muncitori și 16% pentru slujbași. O deficiență majoră se face simțită de mai mult timp în industria textilă, transport și telecomunicații, dar și în domeniul sănătății.

Această deficiență  este cauzată de doi factori: scăderea populației din cauza emigrării și discrepanțele între cererea și oferta forței de muncă. În aceste condiții, o strategie eficientă pe termen mediu ar fi atragerea forței de muncă străine.

Din cauza pandemiei COVID-19, în 2020 a crescut surplusul forței de muncă, întrucât companiile au redus numărul de angajați. Îar în 2021, datorită relansării economice, companiile recurg la reangajări. Acest lucru va dura până în 2022 și va determina creșterea cererii de muncă. Dar nu trebuie omisă și relansarea emigrației care va influența direct scăderea forței de muncă în Republica Moldova. Într-un studiu al pieței muncii din RM elaborat anul trecut, la solicitarea Ministerului Economiei, experții au prognozat o diminuare a forței de muncă după anul 2025.

Totodată la nivel de sectoare economice apariția deficitului se va produce în perioade diferite. De exemplu în agricultură și industria prelucrătoare, deficitul va apărea în 2023, iar în construcții și comerț neajunsul forței de muncă va fi resimțit în anul 2025.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în anul 2020 în Republica Moldova au sosit 1305 de imigranți cu scop de muncă, cu 571 de persoane mai puțin decât în 2019. Totuși, dacă facem abstracție de criza provocată de COVID-19, numărul angajaților străini este în creștere. Cei mai mulți lucrători imigranți sunt originari din Turcia (362), Ucraina (254) și România (183).

Republica Moldova înregistrează o strictețe sporită a legislației muncii când vine vorba despre lucrătorii imigranți. Asta o spun și experții, și specialiștii în resurse umane.

„E foarte greu, am încercat de câteva ori să angajăm străini și e atât de birocratic că noi, de obicei, sfătuim angajatorii să caute forță de muncă aici. Procedura e atât de grea și nu facilitează deloc procesul de angajare a străinilor. Când le arătăm lista cu acte pe care trebuie să o pregătească, refuzau să mai angajeze străini”, ne-a declarat Marina Șvidki, manager Pro HR.

Ce spune legea?

Imigrarea în scop de muncă a străinilor se efectuează în cazul în care ocuparea locurilor de muncă vacante nu poate fi asigurată din resursele umane autohtone.

Pe teritoriul Republicii Moldova străinii pot desfăşura activităţi de muncă în baza dreptului de aflare sau a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă și a permisului de şedere provizorie în scop de muncă, eliberat de Biroul Migrație și Azil, la cererea beneficiarului solicitant.

Conform Legii nr. 200 privind regimul străinilor în Republica Moldova, beneficiarul solicitant, adică angajatorul, poate cere acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă prin asumarea angajamentelor și declarând pe propria răspundere că:  

1. a îndeplinit procedurile naționale de anunțare și de înregistrare a locurilor de muncă vacante;
2. calificarea străinului corespunde specificului profesiei și funcției pentru care urmează a fi angajat;
3. străinul deține asigurare medicală valabilă pe teritoriul Republicii Moldova;
4. va respecta angajamentele contractuale salariale și va efectua transferurile sociale și medicale pentru străinul respectiv; 
5. va suporta cheltuielile legate de eventuala îndepărtare a străinului de pe teritoriul ţării în cazul în care acesta va încălca regimul frontierei de stat și/sau de ședere pe teritoriul Republicii Moldova.     

În baza deciziei de acordare a dreptului de şedere, străinului i se perfectează permisul de şedere provizorie ce este un act de identitate pentru străinii stabiliţi cu reşedinţa în Republica Moldova.

Permisul de ședere provizorie în scop de muncă se perfectează de către Agenția Servicii Publice în termen de până la 7 zile calendaristice de la data depunerii cererii.

Dreptul de şedere provizorie se acordă lucrătorilor imigranți în baza următoarelor acte:

1. demersul tipizat;
2. copie de pe pagina cu date de identificare a pașaportului național al străinului;
3. dovada spațiului de locuit în Republica Moldova;
4. certificatul de cazier judiciar tradus și legalizat sau apostilat;
5. proiectul contractului individual de muncă al străinului, cu indicarea salariului lunar, care nu trebuie să fie mai mic decât salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul de gestiune;
6. fotografie (3 cm x 4 cm)

Pentru prelungirea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă, beneficiarul solicitant, cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de expirarea termenului de valabilitate a permisului de şedere provizorie în scop de muncă al străinului, depune la ghişeul unic demersul tipizat privind prelungirea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă, însoţit de o copie de pe contractul individual de muncă şi de actele menționate mai sus cu excepția certificatului de cazier judiciar.

Demersul privind acordarea sau prelungirea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă și actele necesare se depun la ghișeul unic, personal sau prin intermediul serviciilor web. Adresele ghișeului unic de documentare a cetățenilor străini:

Chișinău: bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 124

Bălți: str. Moscovei, 9

Cahul: str. Ioan Vodă cel Cumplit, 79

Comrat: str. Comsomolului, 22

Decizia privind acordarea sau prelungirea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă se emite în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la data depunerii actelor la ghişeul unic.

De ce Biroul Migrație și Azil ar putea să refuze acordarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă?

Are șapte motive să o facă:

4. Străinul nu întrunește condițiile de intrare în Republica Moldova prevăzute de lege, și anume: nu posedă un document de călătorie valabil recunoscut sau acceptat de RM, dacă este inclus în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interdicției de intrare în țară, dacă prezintă pericol pentru securitatea națională, ordinea și sănătatea publică, dacă a fost instituit un consemn nominal de nepermiterea intrării în RM.
5. Străinul întrunește condițiile prevăzute la art. 8 din Legea nr. 200 cu privire la regimul străinilor în Republica Moldova (vezi aici).
6. Documentele prezentate au fost întocmite cu abateri de la normele stabilite sau conţin date neautentice.
7. Compania care a solicitat dreptul de ședere provizorie în scop de muncă a intrat oficial în procedură de insolvabilitate sau de lichidare.
8. Angajatorul nu a desfășurat activitate economică pe parcursul anului de gestiune.

6. Angajatorul nu a efectuat transferul primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală și al contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare – în cazul prelungirii dreptului de ședere provizorie.

7. Compania nu a achitat taxele de stat pentru acordarea sau prelungirea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă.

BMA anunță angajatorul solicitant în scris despre respingerea cereri de acordare sau prelungire a dreptului de ședere provizorie în RM, iar în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei va indica motivele ce au stat la baza acesteia.

Specialistul străin în domeniul tehnologiei informaţiei își poate desfăşura activitatea de muncă pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de până la 90 de zile calculate cumulativ pe parcursul oricărei perioade de 6 luni, în baza notificării autorității competente pentru străini de către beneficiarul solicitant.

Ce este IT-Visa?

Numărul angajaților străini în cadrul companiilor rezidente Moldova IT Park este în creștere. Astfel, la sfârșitul anului 2020, 96 cetățeni străini desfășurau activitate de muncă în folosul companiilor rezidente pe teritoriul Republicii Moldova. În anul 2019 acest indicator a crescut cu circa 70% comparativ cu anul 2018, și în anul 2020 cu 26% față de perioada precedentă. Din numărul total de 96 de angajați cetățeni străini, 60 de persoane din 27 țări au obținut permis de ședere în cadrul programului IT Visa, 15 rezidenți doar în anul 2020 (11 manageri și 4 specialiști IT).

IT-Visa este un program creat exclusiv pentru companiile rezidente ale IT Park Moldova. Scopul lui este de a simplifica procedura de obținere a unui permis de ședere provizoriu pe teritoriul cetățenilor străini angajați în cadrul companiilor rezidente. Programul permite obținerea unui astfel de permis pentru specialiștii IT pe o perioadă de 2 ani și manageri pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de extindere ulterioară.

Actele se depun cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului legal de aflare a străinului în Republica Moldova.

Primul pas al angajatorului este să remită un set de documente în adresa Ministerului Economiei:

• demersul privind intenția de a invita una sau mai multe persoane străine;
• copia actelor de identitate ale persoanei;
• copia actelor ce confirmă calificarea și/sau certificarea persoanei.

Dosarul trebuie transmis în format electronic la adresa secretarului Comisiei MEI: viorica.stroici@mei.gov.md (+373 69 256 410).

După avizul Comisiei, angajatorul depune dosarul de aplicare la Biroul Migrație și Azil, pentru a obține permisul de ședere:

• Demersul tipizat (exemplu);
• Avizul Comisiei Ministerului Economiei;
• Contractul individual de muncă/ de management/ de mandate;
• Copia pașaportului național;
• Dovada spațiului de locuit în Republica Moldova;
• Certificatul de cazier judiciar tradus și legalizat/ apostilat;
• fotografie 3x4.

Experții consideră că în legislația Republicii Moldova trebuie introdus conceptul de „agent de muncă temporară” care ar putea facilita politicile de admitere a lucrătorilor străini.

Potrivit lor, agențiile de muncă temporară oferă oportunități de angajare pentru lucrători (inclusiv străini), iar pe de altă parte, satisfac necesitățile de personal pentru angajatori. Acest lucru presupune atât avantaje cât și dezavantaje. Să vedem care sunt acestea.

Avantaje:

• Adaptare rapidă a afacerilor la necesitățile reale ale lucrătorilor;
• Menținerea flexibilității în angajarea personalului strict necesar;
• Reducerea chletuielilor de angajare;
• Evitarea riscurilor financiare aferente șomajului în lipsa unui angajament;
• Diminuarea cerințelor pentru acordarea unor beneficii angajaților.

Dezavantaje:

• Necesitatea permanentă de a instrui noi lucrători temporari;
• Afectarea moralului lucrătorilor permanenți care rezultă din frica de a fi înlocuiți;
• Ineficiența lucrului în echipă, determinată de neîncrederea față de lucrătorii noi;
• Reducerea eficienței în lipsa unui raport de durată între angajat și angajator;
• Ridicarea problemelor aferente securității, discriminării și abuzului.

Țările din care putem atrage forță de muncă străină

Există 50 de țări care au un nivel de venituri mai mici sau comparabile cu Republica Moldova. Însă, datele studiului menționat la începutul acestui articol, ne evidențiază doar 17 state care îndeplinesc toate criteriile ce stau la baza selectării țărilor din care poate fi atrasă forța de muncă străină.

Analizând diferența de venituri între țara de origine și cea de destinație, asigurarea unui nivel minim de sănătate publică a populației și de instruire a forței de muncă străină, numărul populației apte de muncă precum și numărul emigranților, experții au identificat următoarele state:

• Bangladeșh,
• Cambodgia,
• Honduras,
• India,
• Republica Kârgâză,
• Laos,
• Madagascar,
• Mauritania,
• Myanmar,
• Nepal,
• Nicaragua,
• Pakistan,
• Senegal,
• Sudan,
• Tadjikistan,

Majoritatea țărilor, din care poate fi atrasă forță de muncă străină în Republica Moldova, se află în Asia. Printre cele mai oportune destinații pot fi menționate India și Vietnam, care au un număr mare de populație, inclusiv și cu un nivel înalt de instruire. Totodată, procesul de selectare a țărilor pentru atragerea forței de muncă se bazează nu doar pe criterii pur economice, dar și pe aspecte ce țin de cultură, cunoașterea unei limbi de circulație internațională etc.

Consecințele admiterii forței de muncă străine în Republica Moldova

Lucrătorii străini pot afecta salariile lucrătorilor locali mai puțin calificați. Teoria economică standard prevede că imigrația de muncă ar trebui să reducă salariile lucrătorilor concurenți (care au abilități similare cu cele ale imigranților) și să le crească pe cele ale lucrătorilor complementari (care completează pe cele ale imigranților, concomitent cu creșterea productivității). Acest lucru implică faptul că un flux de imigranți slab calificați ar trebui să scadă salariile lucrătorilor locali slab calificați și să le crească pe cele ale lucrătorilor cu înaltă calificare.

Imigrarea lucrătorilor cu înaltă calificare poate genera efecte pozitive. Imigrația, în special a lucrătorilor cu înaltă calificare, poate afecta, de asemenea, productivitatea și salariile prin contribuția sa la formarea capitalului uman și inovația în economiile primitoare. Dacă lucrătorii imigranți cu înaltă calificare inventează noi tehnologii sau aduc noi idei din țările lor de origine, este de așteptat ca imigrația să aibă un impact pozitiv asupra productivității și salariilor tuturor lucrătorilor autohtoni. Impactul pozitiv al imigrației asupra inovației este un canal suplimentar, care poate amortiza efectele inițiale ale imigrării pe piețele muncii. Până la urmă, imigrația cu înaltă calificare poate afecta chiar pozitiv creșterea economică pe termen lung și poate genera câștiguri nete pentru întreaga economie.

Pe lângă efectele economice ale imigrației de muncă există și ne-economice. Atunci când imigranții intră într-o țară (în special în volum considerabil), aceștia pot schimbă structura populației și pot impune externalități (pozitive sau negative) societății gazdă. Una dintre ele este efectul asupra compoziției culturale, rasiale, religioase sau etnice a țării gazdă, care în anumite condiții poate conduce la manifestări xenofobe.

Concluzie

Analizând piața muncii din Republica Moldova, putem spune că avantajați vor fi angajatorii care vor atrage forța de muncă străină în domeniile care duc lipsă semnificativă de cadre și anume în industria textilă, transport și telecomunicații, dar și în domeniul sănătății.

La fel, trebuie luate în calcul prognozele experților, care consideră că în următorii ani, după relansarea economiei în contextul pandemiei, va crește cererea de muncă. Aceasta va înregistra o diminuare în anul 2025. Potrivit lor, deficitul va apărea în agricultură, industria prelucrătoare, construcții și comerț – domeniile în care atragerea forței de muncă străine, de asemenea, poate fi avantajoasă.

Până atunci, putem spera la noi modificări în legislație, care ar facilita acest proces.