Dacă ar putea, majoritatea moldovenilor ar exclude din societate persoanele LGBT+, pe cele care trăiesc cu HIV/ SIDA și persoanele de altă etnie. Este constatarea tristă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, care a lansat o analiză privind distanța socială în țara noastră. Datele relevă situația din 2024 și scot la iveală faptul că Moldova încă nu este pregătită să accepte diversitatea. Totuși, potrivit raportului, nivelurile de acceptare a unor grupuri minoritare s-au îmbunătățit.
Potrivit analizei, șase din zece moldoveni nu ar accepta persoanele LGBT+ în calitate de colegi de muncă sau vecini, iar aproximativ 85% din populație nu i-ar tolera în familie. Raportul privind distanța socială, adică nivelul de acceptare a grupurilor minoritare, pentru anul 2024, demonstrează că cei mai discriminați rămân a fi membrii comunității LGBT+. Totuși, indexul distanței sociale, calculat în cadrul studiului, s-a redus în cazul acestor persoane de la 5,6 (în anul 2020) la 3,8 (în 2024). Astfel, dacă în anii precedenți persoanele LGBT+ nu erau acceptate nici în calitate de vizitatori ai țării (fiind social condamnați spre expulzare), atunci în 2024 populația tinde să accepte membrii acestui grup în calitate de cetățeni ai țării, dar fără deschiderea de a crea orice gen de relații sociale.
Angelica Frolov
Administratoarea Genderdoc-M, organizație care apără drepturile persoanelor LGBT din Moldova
„Am făcut și noi o cercetare, care a arătat o creștere a numărului persoanelor care au declarat că au printre prieteni și colegi de muncă persoane LGBT. Anume acești oameni, care cunosc deja persoane LGBT, și-au schimbat brusc percepțiile. Atitudinea lor s-a schimbat spre pozitivă sau neutră față de comunitatea LGBT”, a declarat Angelica Frolov, administratoarea Genderdoc-M, organizație care apără drepturile persoanelor LGBT din Moldova.
Totodată, cinci din zece moldoveni nu ar accepta să fie colegi de muncă sau vecini cu persoanele care trăiesc cu HIV/ SIDA, iar șapte din zece nu ar fi gata să-i aibă alături în calitate de prieteni sau membri de familie. Aceasta înseamnă că marea majoritate a oamenilor din țara noastră nu este dispusă să construiască relații sociale (apropiate sau medii) cu persoanele din acest grup, însă sunt gata să le accepte în calitate de cetățeni ai țării.
Natalia Covrig
Directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare
„Peste 60% din populația Republicii Moldova nu ar fi gata să construiască niciun soi de relații cu persoanele LGBT+ și cu persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA. Aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din populație ar fi dispusă doar să-i accepte în calitate de cetățeni ai țării, dar nimic mai mult”, a declarat Natalia Covrig, directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
În următoarea categorie, în funcție de nivelul de acceptare, se poziționează alte patru grupuri minoritate: persoane fost deținute, persoane de religie musulmană, cele provenite din țări africane și persoanele de etnie romă.
„În cazul acestor grupuri, cetățenii nu i-ar accepta ca membri de familie, prieteni sau vecini, însă ar fi dispuși să împărtășească cu ei același loc de muncă. Deși s-ar părea că situația este puțin mai bună, că distanța socială este mai mică, totuși societatea încă respinge aceste persoane și nu este dispusă să întrețină relații apropiate, doar distanțate. Există un nivel de acceptare, care este însă cu rezerve”, menționează Natalia Covrig, directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Activista pentru drepturile omului, Elvira Drangoi, susține că se ciocnește zilnic cu prejudecăți și stereotipuri legate de persoanele de etnie romă.
Elvira Drangoi
Activistă pentru drepturile omului
„Săptămâna trecută, am intrat într-un magazin de lux din centrul capitalei. Purtam o basma pe cap, ca parte a culturii mele, și mă uitam la unele produse. La un moment dat, am observat că o doamnă din magazin, responsabilă de securitate, mă urmărea și am decis să plec, dar când să vrut să ies, doamna s-a apropiat și mi-a spus că are presupunerea că am furat ceva și m-a rugat să-i arăt buzunarele”, povestește Elvira, care s-a plâns la Consiliul pentru Egalitate că a fost discriminată pe criteriul de rasă.
Din cauza discriminării, tânăra a ascuns mulți ani că este de etnie romă.
„Noi vorbim separat despre indicatorii pentru gradul de acceptare a comunității rome, a comunității LGBT, dar eu care sunt de etnie romă și fac parte și din comunitatea LGBT+, la ce distanță ar trebui să stau de societate? Eu am un răspuns clar: nu voi sta la distanță, dar mereu voi continua să fiu parte din societate și voi crea relații sociale”, susține Elvira Drangoi.
Potrivit raportului, tendințele de excludere a persoanelor LGBT+, cu HIV/SIDA și a foștilor deținuți s-au atenuat anul trecut. Gheorghina Drumea, membră a Consiliului pentru Egalitate și secretară generala a Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare, spune că datele privind distanța socială se îmbunătățesc un pic, dar aceleași grupuri rămân netolerate și discriminate, iar acesta nu poate fi numit un progres, dar o stabilitate negativă.
Gheorghina Drumea
Secretara generală a Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare
„Din păcate, grupurile care într-adevăr sunt marginalizate și intolerate nu au întotdeauna posibilitatea sau curajul de a raporta cazurile de discriminare. În cifrele oficiale ale Consiliului pentru Egalitate din 2024, cel mai frecvent criteriu de discriminare reținut a fost limba, invocat în 9 decizii din cele 50 în care s-a constatat discriminarea. Pe locul următor se află sexul, genul și maternitatea, menționate în șase decizii”, specifică Gheorghina Drumea, secretara generală a Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare.
Cele mai multe acte de discriminare raportate au loc la locul de muncă.
„Vorbim de discriminare în accesarea unui post de muncă, la concediere - mai ales pentru persoanele care au atins vârsta de pensionare. Mulți angajatori fac abuz de prevederea legală care le permite acest fapt, iar că urmare, persoanele vârstnice rămân fără un job pe bandă rulantă. Ținând cont care este media unei pensii în Moldova, se crează grupuri vulnerabile financiar. Vulnerabilitatea financiară se extinde, creând și alte zone de vulnerabilitate. Din păcate, și femeile însărcinate sunt printre cele mai vulnerabile categorii de populație când vine vorba de locul de muncă, deoarece sunt concediate atunci când angajatorul află despre sarcină. Refuzul de acomodare rezonabilă în timpul sarcinii tot reprezintă o formă de discriminare. Și persoanele cu dizabilități fizice și psiho-intelectuale sunt foarte des discriminate în câmpul muncii”, punctează Gheorghina Drumea, secretara generală a Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare.
De altă parte, gradul de toleranță și acceptare a scăzut în cazul persoanelor de origine africană, cu dizabilități fizice, care nu vorbesc limba română, evreilor și minorităților religioase. Autorii raportului explică această înrăutățire prin polarizarea politică, discursurile de ură, care au luat amploare în ultimul timp, și presiunea socială, ca rezultat al multiplelor crize din țară.
Datele Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare arată că distanța socială față de grupurile frecvent marginalizate continuă să aibă cote destul de înalte. În topul grupurilor marginalizate se află persoanele LGBT+ și cele de etnie romă.
Majoritatea moldovenilor nu i-ar accepta nici în familie, dar nici la locul de muncă. Oamenii din țara noastră nu tolerează să aibă relații apropiate nici cu persoanele fost deținute, de religie musulmană, cele provenite din țări africane sau de etnie romă, dar ar fi dispuși să fie colegi de muncă cu ele.
Deși se observă o ușoară îmbunătățire a indicatorilor, față de anul 2023, societatea moldovenească continuă să fie polarizată și dominată de prejudecăți. Se observă o ușoară scădere a homofobiei, dar o creștere a rasismului. Cu cât nivelul de prejudecăți și stereotipuri cu privire la un grup de persoane este mai mare, cu atât populația este mai tentată să se distanțeze de acest grup și să-l marginalizeze.