Moldova se obligă să reducă, în următorii cinci ani, emisiile de gaze cu efect de seră cu 70%. Cum va influența acest lucru piața muncii?

Cu toții simțim efectele schimbărilor climatice, iar ninsoarea din aprilie și temperaturile din ultimele zile ne demonstrează că trebuie să fim mai prietenoși cu natura pentru ca fenomenele meteorologice și precipitațiile extreme să nu mai fie atât de frecvente. Tocmai din acest motiv, Republica Moldova și-a propus să reducă, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră cu 70% față de anul 1990. Doar că, pe lângă multiplele avantaje pentru mediu, atingerea acestui obiectiv atât de măreț va produce schimbări mari în toate domeniile economice, care vor trebui să treacă la energia verde, dar și să-și adapteze activitățile la politicile prietenoase mediului. Cum vor face față angajatorii noștri la noile cerințe, dar și cum se va modifica piața muncii, odată cu aplicarea acestor măsuri, citește în articolul de astăzi. 

Cinci ani de acțiuni pentru mediu

Reducerea emisiilor cu efect de seră, eficiența energetică și decarbonizarea sunt printre principalele priorități pe care Republica Moldova urmează să le realizeze în următorii cinci ani. De asemenea, au fost fixate și acțiuni concrete privind securitatea energetică, inclusiv diversificarea căilor de import ale energiei și consolidarea interconectivității sistemului energetic național.

Aliona Rusnac

Secretar de stat, Ministerul Mediului

„Republica Moldova își asumă reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră la nivelul întregii economii. Din acest considerent, sigur că sunt afectate toate sectoarele care contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră. Suntem un stat mic, dar foarte ambițios, deoarece ne-am asumat, până în 2030, să reducem acest coeficient cu 71 de procente, iar până în 2035 - cu 75%. Această decizie va avea un impact major asupra întregii economii, vor fi afectate toate sectoarele, iar aceasta înseamnă că măsurile vor produce, inevitabil, un efect social”, declară Aliona Rusnac, secretar de stat, Ministerul Mediului.

Atingerea acestui obiectiv presupune acțiuni clare din partea sectorului privat și public, care implică anumite costuri.

Ala Lipciu

Coordonatorul național al Organizației Internaționale a Muncii în Republica Moldova

„Aceste costuri nu sunt doar economice, dar și sociale. Din acest motiv, trebuie să se țină cont de felul în care modificările afectează lucrătorul, întreprinderea, modul în care lucrează compania, per general”, spune Ala Lipciu, coordonatorul național al Organizației Internaționale a Muncii în Republica Moldova.

Moldova va trebui să se ajusteze la politicile de eficiență energetică, sursele de energie regenerabilă, securitate energetică, economie verde, managementul deșeurilor solide. În prezent, cei mai mari poluatori sunt instituțiile și companiile din domeniul energetic și din domeniul agricol.

Dorin Junghietu

Ministrul Energiei

„Dacă nu vom limita încălzirea globală, ne putem aștepta la o schimbare bruscă a evenimentelor neașteptate și catastrofale. Cele mai negative proiecții arată că în Moldova, temperatura medie anuală va crește cu aproximativ șase grade până în 2100”, punctează Dorin Junghietu, ministrul Energiei.

Cum va afecta noile măsuri piața muncii?

Din start, te informăm că autoritățile au lansat un Program, potrivit căruia, până în anul 2030, emisiile de gaze cu efect de seră urmează să se reducă față de anul 1990:

• în sectorul energetic - cu 81%;
• în sectorul transporturi - cu 52%;
• în sectorul clădiri - cu 74%;
• în sectorul industrial - cu 27%;
• în sectorul agricol - cu 44%;
• în sectorul deșeuri - cu 14%.

În aceste condiții, vor apărea noi oportunități de angajare în sectoarele emergente. Accentul va fi pus pe eficienţa energetică, dezvoltarea surselor regenerabile de energie, aplicarea tehnologiilor performante, agricultura conservativă, împăduriri şi managementul eficient al deşeurilor. În continuare, ne vom referi la patru sectoare distincte:

1. Energie regenerabilă

Autoritățile au anunțat deja că urmează să construiască 600 MW surse eoliene şi fotovoltaice, dar și să genereze energie electrică și termică pe biogaz. În acest context, pe piața muncii, la mare căutare vor fi inginerii de sisteme solare, producătorii de echipamente regenerabile, tehnicienii pentru panourile fotovoltaice, specialiștii în analiza eoliană, electricienii, consultanți în tranziția energetică, dar și personal responsabil de întreținerea noilor utilaje.

2. Eficiență energetică

Până în 2030, vor fi reabilitate peste 5 milioane de metri pătrați de locuințe. Urmează să fie modernizate multe dintre sistemele de încălzire existente, dar și instalate centralele termice pe biomasă. Pentru implementarea acestor măsuri, se anticipează o cerere crescută față de evaluatorii de performanță energetică, arhitecții sustenabili, specialiștii în reabilitarea termică a clădirilor, auditorii energetici, instalatorii de echipamente eficiente energetic, dezvoltatorii de soluții smart home.

3. Transport și mobilitate verde

Electrificarea transportului și reducerea consumului de combustibili fosili vor genera locuri de muncă pentru tehnicieni auto pentru vehicule electrice, ingineri electromecanici, instalatori de stații de încărcare electrice, analiști de date în trafic, dezvoltatori de aplicații pentru transport, etc.

4. Agricultură durabilă

Reducerea emisiilor în agricultură cu 44% implică adoptarea de practici agricole ecologice, creând oportunități de muncă pentru noi specialități, despre care am citit mai mult în cărți sau am auzit foarte rar. Suntem o țară agrară și nu ar trebuie să ne mire că, pe lângă agronomi, consultanți în agricultură durabilă și specialiști în gestionarea deșeurilor organice, în următorii ani, piața muncii va avea nevoie de:

• Consultant în agricultură ecologică – oferă sfaturi despre conversia și certificarea bio.
• Inginer agronom specializat în agroecologie – planifică culturi durabile și rotații eficiente.
• Inspector de certificare ecologică – verifică respectarea standardelor ecologice la ferme.
• Analist de soluri – evaluează fertilitatea naturală și propune metode de refacere organică.
• Specialist în compostare – transformă deșeurile organice în îngrășăminte naturale.
• Agroecolog – integrează știința ecologiei în practici agricole.

Implementarea acestor măsuri este asociată cu o gamă largă de beneficii: financiare, dar şi de dezvoltare, cu impacturi de creare a noi locuri de muncă şi oportunităţi de afaceri. Dar, atingerea obiectivului de 70% vine și cu multe provocări, care ar putea fi resimțite, mai ales de piața muncii. Tranziția către o economie cu emisii reduse va afecta negativ mai multe domenii de activitate. Dacă ne referim doar la sectorul industrial, acolo unde a fost stabilită o cotă de reducere a emisiilor de 27%, ar putea apărea restructurări și pierderi de locuri de muncă în industriile poluante. 

Ala Lipciu

Coordonatorul național al Organizației Internaționale a Muncii în Republica Moldova

„Este foarte important ca atunci când vorbim despre măsurile de adaptare și atenuare să se țină cont de faptul că s-ar putea ca unii lucrători să-și piardă locurile de muncă, s-ar putea ca muncitorii să nu aibă competențele necesare pentru noile solicitările de pe piața muncii. Totodată, s-ar putea ca unii angajați să rămână fără un salariu, în procesul de tranziție, iar aici apare necesitatea politicilor de protecție socială. S-ar putea ca întreprinderile să nu poată face față, să aibă nevoie de suport pentru a-și consolida rezistența, pentru a-și îmbunătăți procesele de producție, a-și procura echipamente prietenoase mediului. Toate aceste politici și măsuri ar trebui să fie interconexe. Acest lucru, desigur, va necesita costuri și spațiu fiscal, dar va necesita și o colaborare bună între instituții”, punctează Ala Lipciu, coordonatorul național al Organizației Internaționale a Muncii în Republica Moldova. 

Totodată, scăderea emisiilor în transporturi cu 52% se preconizează că va afecta șoferii și mecanicii specializați în vehicule pe combustibili fosili, necesitând programe de recalificare, iar adoptarea de practici agricole durabile poate necesita schimbări în metodele de lucru, afectând fermierii care nu se adaptează noilor tehnologii. 

Cum vor rezista angajatorii?

În realitate, lucrurile nu stau atât de înspăimântător cum ar părea la prima vedere. Obiectivul este să reducem până în 2030 emisiile gazelor cu efect de seră cu 70 la sută în raport cu anul 1990. Până acum, țara noastră a făcut deja niște progrese. Conform datelor, în perioada 1990-2020, emisiile totale în Moldova au scăzut cu 69,8%, ca urmare a crizei economice. Doar că, în următorii 20 de ani emisiile au crescut cu 24,6%. O reducere de 70% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este o țintă ambițioasă pentru Republica Moldova, dar și o oportunitate uriașă de transformare economică. În fața acestui obiectiv, angajatorii vor trebui să se adapteze.

Vladislav Caminschi

Directorul executiv al Confederației Patronatelor din Republica Moldova

„Am început să atragem mai mult atenție la acest subiect, din considerentul procesului de aderare la UE. Noi încercăm să învățăm după practicile implementate de alte țări. Ne-am inspirat din modelul aplicat de Danemarca, care a selectat și a analizat, inițial, un singur domeniu care ar putea aduce plus de valoare, pentru a evalua schimbările în valoare monetară. Noi am decis să analizăm domeniul construcțiilor și încercăm să evaluăm care va fi impactul, contribuția, după care vom aplica modelul și pentru alte domenii”, declară Vladislav Caminschi, Directorul executiv al Confederației Patronatelor din Republica Moldova.

Cei care se adaptează vor rezista și chiar prospera. Inovația va deveni un avantaj competitiv. Companiile care investesc în tehnologii verzi (echipamente eficiente energetic, energie regenerabilă, reciclare) vor atrage fonduri, parteneriate și chiar forță de muncă mai calificată. Reducerea consumului de energie și a pierderilor nu este doar o acțiune „verde”, dar și una rentabilă. Instituțiile și companiile care vor fi mai prietenoase mediului vor avea acces la fonduri europene și internaționale. 

„Din păcate, până acum, nu am primit un răspuns clar de la autorități în privința procedurilor sau măsurilor pe care pot fi implementate de companii pentru a-și reduce amprenta de carbon. Noi încercăm cu forțele proprii și cu ajutorul organizațiilor internaționale cu care colaborăm să identificăm procedeele în cadrul liniilor de producere sau a anumitor tehnologii, pentru a introduce aspecte noi care vin să reducă amprenta de carbon”, afirmă Vladislav Caminschi, Directorul executiv al Confederației Patronatelor din Republica Moldova.

Forța de muncă „verde” va alege angajatori sustenabili. Generațiile tinere vor să lucreze pentru companii care au valori clare legate de mediu.

„Aceste schimbări nu vor veni cu reducerea numărului locurilor de muncă, dar din contra. Aici este nevoie de o abordare multilaterală, care prevede și instruirea salariaților, spre exemplu, cum să sorteze deșeurile, inclusiv ar putea exista necesitatea de a schimba tehnologiile de implementare a anumitor lucrări. Aceasta va fi investiția patronului și noi vrem să calculăm care este această investiție pentru a putea veni în ajutorul lor cu o serie de activități, care ar putea fi implementate pentru reducerea amprentei de carbon, inclusiv vorbim despre acțiuni filantropice - să mobilizeze toți salariații pentru a planta pomi, într-o anumită zi a săptămânii,” punctează Vladislav Caminschi, Directorul executiv al Confederației Patronatelor din Republica Moldova.

Cei care nu se adaptează, riscă să piardă. Piața și consumatorii se schimbă. Produsele și serviciile „neprietenoase cu mediul” vor fi tot mai puțin căutate, mai ales în exporturi. Totodată, lipsa măsurilor de reducere a emisiilor poate atrage penalități, taxe de carbon sau restricții.

Alexei Buzu

Ministrul Muncii și Protecției Socialeministrul Muncii și Protecției Sociale

„Cred că nu este vorba despre costuri, dar despre oportunități. Faptul că noi am început să plantăm mult mai mult păduri, să avem un sistem rezidențial care urmează să consume energia într-un mod mai puțin dezastruos, este un început bun. Pe lângă toate costurile emoționale, vor fi create foarte multe oportunități. Noi, în Republica Moldova, vom mobiliza resurse, vom crea creștere economică și vom deschide noi locuri de muncă, vom crea valoare adăugată implementând aceste programe. Portofoliul de investiții în planul de dezvoltare și creștere economică, pe partea de mediu, infrastructură, dezvoltare, energie va crește mult mai mult. Și pe domeniul social, în ultimii ani, am văzut costul inacțiunilor. Problemele fundamentale trebuiesc abordate într-un mod direct, deoarece nu există altă cale de a face acest lucru”, menționează Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Concluzii

Obiectivul de reducere a emisiilor cu 70% până în 2030 va transforma piața muncii din Republica Moldova, creând noi oportunități în sectoare verzi, dar și provocări pentru industriile tradiționale. Este esențial ca autoritățile să implementeze programe de formare și recalificare pentru a asigura o tranziție justă și echitabilă pentru toți lucrătorii afectați.