Moldova: o țară agricolă fără agricultori? 31.000 de oameni, disponibilizați din sistem în 2024

Cu toții am crescut cu convingerea că Moldova este o țară agricolă, că avem cele mai suculente mere, cei mai dulci struguri și cele mai calitative grâne. Să fie oare așa? Cu siguranță că Moldova nu este o țară industrială, așa că, tot agricultura este cea care ne menține. Doar că, și în acest domeniu lucrurile continuă să degradeze încet, iar din cauza probemelor din sistem, anul trecut 31.000 de oameni au rămas fără un loc de muncă. Constatarea aparține expertului în politici economice, Veaceslav Ioniță, care a declarat că producția agricolă a scăzut esențial în 2024.

Țară agrară: Da sau Ba?

Deși țara noastră este una agrară, producția locală nu este suficientă pentru aprovizionarea populației. O demonstrează datele statistice de câțiva ani deja. Autoritățile susțin că sunt importate fructe și legume, întrucât în perioada iernii, costurile de producție sunt foarte mari, în contextul crizei energetice. Experții în agricultură argumentează creșterea importurilor de carne și lactate prin declinul sectorului zootehnic și scăderea numărului de animale.

Veaceslav Ioniță

Expert în politici economice

„Ce se întâmplă cu producția noastră agricolă? Din păcate, nu se întâmplă nimic bun. În anul 2024, producția agricolă a scăzut cu aproape 15%. În ultimii zece ani, ne-am rotit într-un cerc: cinci ani de creștere, cinci ani de scădere, iar acum am ajuns sub nivelul anului 2014. În 2024, producția agricolă a fost mai mică decât în 2014. Deci, 10 ani am bătut pasul pe loc, doi pași înainte, unul înapoi”, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice.

Scade producția, scad și brațele de muncă. Așa și apare incapacitatea fermierilor de a menține oamenii la lucru. Situația este și mai îngrijorătoare, întrucât cele 31.000 de persoane disponibilizate nu aveau contracte oficiale de muncă. Practic, nici nu putem afirma că au fost demise odată ce nici nu dețineau un contract de muncă oficial. La fel de trist este însă că agricultorii moldoveni nu și-au permis nici măcar să le ofere un salariu impozitat, cu dreptul la prestații sociale și îngrijiri medicale oferite de stat. 

„Cel mai grav este că această scădere a producției agricolă a impus agricultorii să disponibilizeze 31.000 persoane. Deci, 31.000 oameni care erau ocupați în agricultură nu mai lucrează în prezent. Ei erau din economia informală, dar, oricum aveau un anumit venit în sate”, declară Veaceslav Ioniță.

Ce se întâmplă cu cei 31.000 de oameni?

Deși la prima vedere nu pare o cifră exagerat de mare, un simplu calcul ne demonstrează că 31.000 de oameni ar putea reprezenta aproximativ 16 sate medii din Moldova, cu o populație de 2.000 de locuitori. Acum lucrurile capătă altă conotație, nu-i așa? Să ne imaginăm că întreaga populație din 16 sate moldovenești a rămas fără un venit, chiar și în condițiile în care acesta era obținut prin muncă la negru, fenomen extrem de periculos, care nu ar trebui să fie tolerat. Dar, totuși, cum rămâne cu ei?

Veaceslav Ioniță

Expert în politici economice

„Fie pleacă la Chișinău, fie pleacă peste hotare. Acesta este și motivul pentru care la noi are loc depopularea satelor. Motivul este simplu - oamenii nu au de lucru. Astăzi, populația ocupată în agricultură constituie 154.000 de oameni. Este cel mai scăzut nivel din ultimii 70-80 de ani. S-ar putea crede că în agricultură nici nu am avea nevoie de mai mulți oameni, din cauza tehnologizării sistemului, dar partea proastă este că disponibilizând aceste persoane, nu le sunt puse la dispoziție alte locuri de muncă, în alte domenii”, mai adaugă Veaceslav Ioniță. 

Ultimul raport BNS legat de forța de muncă pentru 2024 demonstrează că doar 15,6% la sută din populația încadrată în câmpul muncii din Moldova activează în sectorul agricol, iar 84,4% în activități neagricole. În sectorul servicii lucrează 63,0% din totalul persoanelor ocupate, în industrie - 13,6%, inclusiv în industria prelucrătoare -11,2%, iar în construcții - 7,8%. Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (47,1%), construcții (21,8%), industrie (8,9%) și comerț (2,8%).

Ce mai fac zilierii?

Autoritățile de mult încearcă să soluționeze problema salariului în plic în agricultură, iar primele încercări au fost în iarna anului 2018, când a fost elaborată Legea nr. 22/2018. Doar că, lucrurile nu au evoluat foarte mult, așa că, în iulie, 2022, Parlamentul a introdus noi modificări legislative, pentru îmbunătățirea cadrului legal al activității necalificate cu caracter ocazional, desfășurate de zilieri.

Mai exact, a fost extins de la 90 la 120 de zile termenul pentru care zilierii pot exercita activităţi pentru același beneficiar (agent economic). Totodată, a fost exclusă obligația zilierului de a se încadra în sistemul public de asigurări sociale obligatorii pe bază de contract individual, încheiat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, dar și a obligației de a se încadra în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Aceste două obligațiuni reveneau angajatorului. Totodată, a fost eliminat termenul de o zi de lucru (opt ore) la stabilirea cuantumului remunerației orare. Legea prevede menținerea statutului de șomer al persoanei luate la evidență în acest sens, dar care reușește totodată să desfășoare și activități de zilier.

„Prin urmare, se aduc în câmpul legalității raporturile de muncă dintre zilieri și angajatori, iar cel mai important, zilierii obțin dreptul ca munca desfășurată în această calitate să fie luată în calcul la pensionare”, menționa în acea perioadă ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. 

Autoritățile au elaborat și un registru al zilierilor, pe care agricultorii sau agenții economici urmau să-l procure de la Inspectoratul de Stat al Muncii. Beneficiarul de lucrări agricole trebuia să completeze și să prezente, până la data de 15 a fiecărei luni, inspecţiei teritoriale de muncă în a cărei rază de competenţă este amplasat un extras din Registrul de evidenţă conținând înregistrările din luna precedentă, pe suport de hârtie sau în format electronic. În pofida acestui șir de modificări legislative, menite să facă această „profesie” mai atractivă, datele oficiale demonstrează că numărul acestor muncitori rămâne foarte mic. Potrivit Biroului Național de Statistică, în anul 2023, s-au înregistrat 16.000 de zilieri în sectorul agricol. Aceste date sunt produse în baza rezultatelor cercetării statistice asupra gospodăriilor populației „Ancheta Forței de Muncă”. Totodată, am mai reușit să identificăm este că anul trecut, din cele peste 16.600 de persoane plasate în câmpul muncii, cu ajutorul Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, aproximativ 500 au avut statut de șomeri-zilieri sau șomeri angajați pe o perioadă determinată de până la trei luni.

De ce moldovenii nu se vor zilieri?

De fapt, întrebarea corectă ar fi, de ce oamenii din țara noastră nu acceptă să lucreze în calitate de zilieri, odată ce legea le oferă atâtea avantaje? Experții sunt de părere că modificările legislative nu și-au atins obiectivul scontat, din cauza că nu și-au propus să soluționeze adevăratele probleme din sistem.

Viorel Chivriga

Expert în politici economice

„Mari realizări nu au fost înregistrate, deoarece există o serie de probleme care ar trebui să fie soluționate, mai ales în mediul rural. În primul rând, e vorba despre dezvoltarea economică. Trebuie să ținem cont că în Republica Moldova sunt probleme enorme pe plan economic și antreprenorii sunt de talie mică. Sunt companii care evită anume ca funcționalitatea întreprinderii să depindă de zilieri. Ei sunt conștienți că investițiile pe care le fac în oameni trebuie să aducă rezultate și caută persoane care să-și găsească menirea în afacerile lor. Cei mai mulți se ciocnesc de lipsa resurselor umane. Antreprenorii sunt conștienți că trebuie să găsească alternative. De exemplu, în agricultură, brațele de muncă sunt înlocuite cu tehnică agricolă performantă. Dacă dorești să gestionezi o afacere de viitor, trebuie să ai oameni pregătiți, să ai capacitatea de a-i menține, dorința de a-i motiva nu doar financiar. Angajații au nevoie de condiții, de garanții ce țin de soluționarea problemelor sociale. O lege doar formalizează niște reglementări, dar asta nu înseamnă că odată cu implementarea ei se rezolvă problemele”, declară Viorel Chivriga, expert în politici economice. 

Chiviriga susține că Legea zilierilor nici măcar nu a corespuns realităților sectorului, de aceea situația în loc să se amelioreze, a degradat constant, în ultimii ani.

„E nevoie de reglementări eficiente, de care să se țină cont. Consider că reglementările europene ar trebui să fie adaptate la realitatea noastră. E nevoie de multe negocieri pentru a apăra interesul economiei și al moldovenilor. Ideea e foarte simplă: noi nu mai avem oameni. Ei pleacă, situația e rea, pentru că populația activă scade, mai ales în mediul rural. De altă parte, e greu să motivezi persoanele de încredere, care au niște capacități și pot fi utile. Anul 2014 a fost un an de cotitură, care a adus multe beneficii pentru țară, dar atunci când sunt eliminate barierele în ceea ce privește circulația persoanelor și a mărfurilor, există și niște efecte mai puțin pozitive. Omul își caută rostul acolo unde se simte mai confortabil, unde are posibilități de afirmare: să facă studii, să crească copii, să aibă un loc stabil de muncă”, punctează Viorel Chivriga, expert în politici economice.

Concluzii

În ultimii zece ani, în Republica Moldova, producția agricolă a crescut considerabil per angajat. Însă, numărul salariaților din sectorul agricol a scăzut enorm, de la 305 mii în 1985, la doar 34,8 mii în 2023. Producția agricolă în creștere a fost obținută datorită intensificării muncii oamenilor utilizând tehnologii, utilaje și cunoștințe. Iar ca să fie asigurate forțe de muncă calificate în agricultură, sunt necesare investiții în educația agricolă la universitate, dar și la locul de muncă, care practic lipsește în Republica Moldova. Dronele și noile utilaje în agricultură pot face minuni, dar nu pot înlocui factorul uman, care trebuie să fie instruit și suficient de pregătit pentru a utiliza pe larg aceste instrumente. Dacă nu sunt gestionate corect, rămân a fi doar niște perspective ratate. Și ar fi mare păcat.