Militarii moldoveni ar putea fi testați cu detectorul de minciuni

Moldovenii care vor să se încadreze în serviciul militar, dar și angajații din sistemul de apărare al țării, ar putea fi testați cu poligraful. Solicitarea vine din partea Ministerului Apărării, care propune introducerea acestui test pentru a preveni scurgerile de informații atribuite la secret de stat sau cu accesibilitate limitată. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege, propus spre consultări publice. 

Cum și când vor fi testați militarii?

Documentul supus dezbaterilor publice presupune modificarea și completarea mai multor legi și regulamente.

Cele mai importante propuneri țin de completarea Legii nr. 269/2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat. Mai exact, este vorba despre completarea art. 3 (alt. 4) potrivit căruia, dreptul de iniţiere a testării cu poligraful se acordă Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, organelor Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Serviciului Vamal.

Astfel, în urma modificărilor, și Ministerul Apărării va fi inclus în această listă și va putea utiliza poligraful în testarea militarilor și angajaților săi. Aceasta înseamnă că persoanele care activează sau participă la concursurile de angajare vor fi testați în mod obligatoriu! 

„Echipamentul necesar pentru realizarea testării va fi obținut cu suportul partenerilor de dezvoltare. Modul de efectuare a testării se va stabili prin act normativ intern, având în vedere specificul activităţii instituţiei, forma standardizată a rapoartelor de investigare poligraf, precum şi a altor acte şi formulare ce se includ în procedura de testare”, se precizează în nota informativă a proiectului de lege. 

Aceste teste vor putea fi efectuate la numirea în funcții militare, dar și pentru a identifica personalul care ar putea scurge informații atribuite la secret de stat sau cu accesibilitate limitată. Persoanele care activează în Armata Națională vor putea fi supuse testării și în timpul efectuării controlului periodic ori selectiv al activităţii de serviciu. Concomitent, testul la detectorul de minciuni ar putea fi folosit pentru a evalua integritatea și onestitatea militarilor în timpul anchetelor de serviciu.  

„Acest lucru va ajuta la identificarea persoanelor care ar putea reprezenta un risc pentru instituția de apărare, prin transmiterea neautorizată a informațiilor departamentale discrete. În mai multe state, militarii și personalul din domeniul apărării, care au acces la informații de serviciu sensibile sau atribuite la secret de stat, pot fi supuși testului la detectorul comportamentului simulat (poligraf) pentru a asigura că nu sunt implicați în activități care ar putea compromite securitatea națională”, se punctează în nota informativă a proiectului de lege.  

În cadrul cercetărilor faptelor ce pot constitui abateri disciplinare grave, militarul căruia i-a fost încredințată efectuarea cercetării de serviciu va fi în drept să propună comandantului (șefului) efectuarea testării militarului cu utilizarea poligrafului. 

Când pot fi testați angajații cu poligraful, potrivit normelor legale actuale? 

Potrivit art. 2 din Legea nr. 269/2008, testarea cu utilizarea poligrafului se efectuează pentru evaluarea veridicităţii informaţiilor comunicate de persoana testată, în cazurile stabilite de lege. Evaluarea se efectuează:

• la angajare în serviciu;
• la efectuarea controlului periodic sau selectiv al activităţii de serviciu în cadrul instituţiei;
• în cadrul anchetei de serviciu;
• în cadrul activităţii operative de investigaţii.

Testarea se efectuează de către un specialist atestat, în conformitate cu prevederile cadrului normativ. Testarea nu trebuie să prezinte pericol pentru sănătatea omului, nu trebuie să-i lezeze onoarea şi demnitatea. Este inadmisibilă recurgerea la ameninţări, violenţă şi măsuri de influenţă pentru a constrânge persoana să accepte testarea sau să fie testată în acest mod. Refuzul persoanelor supuse testării obligatorii nu va constitui singurul temei pentru neangajarea lor în serviciu sau pentru neadmiterea exercitării atribuţiilor de serviciu. 

Cine NU poate fi supus testării obligatorii?

Normele legale stipulează și câteva restricții. Astfel, nu vor fi supuse testării:

• femeile însărcinate şi cele care alăptează;
• persoanele care nu au atins vârsta de 18 ani;
• persoanele de vârstă înaintată (la decizia poligrafologului);
• persoanele cu afecţiuni psihice majore (inclusiv alcoolicii, narcomanii cronici);
• persoanele care suferă de afecţiuni prevăzute în Nomenclatorul contraindicaţiilor medicale;
• alte persoane cărora poligrafologul le contraindică motivat efectuarea testării.

Atenție! Nu se efectuează testarea, dacă persoana prezintă un aviz medical scris, care atestă că starea ei fizică şi/sau psihică poate provoca reacţii neadecvate în timpul testării la poligraf.

Alte noutăți legislative 

Proiectul de lege, aflat în dezbateri publice, mai prevede excluderea „arestului” în calitate de sancțiune disciplinară aplicabilă militarilor în termen și pentru efectivul de soldați și sergenți prin contract. În conformitate cu motivul eliberării din serviciul militar prin contract, militarilor moldoveni, în prezent, li se acordă anumite drepturi și garanții (ocrotirea sănătății, achitarea indemnizației de eliberare, etc.) sau li se impun la anumite obligații (recuperarea cheltuielilor pentru studii/instruiri, achitarea valorii restante a echipamentului militar, etc.). Avocatul Poporului a constatat însă, în urma mai multor vizite la unitățile militare, deficiențe grave privind respectarea drepturilor și libertăților militarilor în termen, cărora li se aplică sancțiunea „arestul”. Încălcările constau în neasigurarea asistenței juridice calificate.

„Se impune necesitatea revizuirii Legii nr.162/2005 cu privire la statutul militarilor, prevederi care în dependență de temeiul eliberării din serviciul militar prin contract, acordă militarilor unele drepturi și garanții sau impun la anumite obligații. Elaborarea proiectului de lege se impune prin necesitatea eliminării unor carențe depistate în procesul de aplicare a Regulamentului disciplinei militare, în parte, care se referă la gradele militare ale efectivului de soldați și sergenți, precum și la aplicarea sancţiunii disciplinare - „eliberare din serviciul militar înainte de expirarea contractului”. Concomitent, se propune eliminarea „arestului” în calitate de sancțiune disciplinară aplicabilă militarilor. Această măsură va avea un efect social pozitiv la compartimentul respectării drepturilor și libertăților militarilor”, se precizează în nota informativă a proiectului de lege.

Într-un raport al Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, se menționează că, „Încălcarea prevederilor din Convenție (CEDO) privind arestarea și detenția legală este, de asemenea, frecventă. Numai o instanță civilă ar trebui să fie competentă să aplice o pedeapsă care privează o persoană de libertate. Comandanții militari, cu siguranță, nu ar trebui să poată condamna pe cineva la privarea de libertate. Detenția preventivă fără acuzații specifice și fără a fi adusă în judecată într-un termen rezonabil nu ar trebui să mai fie permisă.” 

Potrivit noii legi, comandantului general al Inspectoratului General de Carabinieri i se va acorda dreptul deplin de a aplica sancțiuni disciplinare personalului din subordine. Proiectul este supus consultărilor publice până pe 29 iulie. 

Concluzii

Republica Moldova participă în misiuni internaționale de menținere a păcii din anul 2003. În prezent, Armata Națională, este prezentă cu militari profesioniști în misiuni de menținere a păcii sub egida ONU în Republica Centrafricană, Sudanul de Sud, regiunea Kosovo, în cadrul Departamentului ONU pentru operaţiuni de menţinere a păcii (DPKO) din New York, SUA, iar din luna august 2022 - în cadrul Forței interimare a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL).

Potrivit clasamentului celor mai puternice armate din lume „Global firepower” pentru anul 2023, Republica Moldova ocupă locul 143 din cele 145 de țări ale lumii analizate, între Somalia și Benin. Armata Națională deține unul dintre cele mai mici bugete din lume. Anul trecut, din cauza războiului din Ucraina, Guvernul a majorat bugetul de la Apărare cu aproximativ 70%, comparativ cu 2022, ceea ce a reprezentat 0,55% din Produsul Intern Brut al țării. Până anul trecut, Armatei îi revenea 0,33 din PIB.