Mai mult de 60% dintre moldoveni nu au fost nicăieri în vacanță, în ultimii doi ani, și nici nu planifică să meargă, conform unui sondaj național, realizat la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”. Cele mai afectate sunt persoanele vârstnice, din mediul rural, cu studii limitate, care trăiesc într-o stare denumită „sărăcie de vacanță”. Doar 3,5% dintre moldoveni merg de câteva ori pe an în vacanțe, atât în țară, cât și peste hotare. Este vorba despre persoane tinere, calificate, din punct de vedere profesional, care locuiesc în orașe.
Anul trecut, potrivit studiului, 7 din 10 moldoveni NU au mers în vacanță, 16,5% au ales o destinație de peste hotare, 7% au optat pentru odihna în țară, 5,1% au ales o vacanță atât în țară, cât și peste hotare, iar 1,1% au fost de cel puțin trei ori în vacanță.
sursa: Veaceslav Ioniță
Veaceslav Ioniță
Expert în politici economice
„Deci, 61,3% din populația Republicii Moldova este săracă, fără vreo posibilitate de a merge în vacanță. Această categorie aproape că nu se relaxează. 18,1% reprezintă clasa mijlocie de jos, cu posibilități reduse de a merge la odihnă, iar 16,2% face parte din clasa mijlocie, cu posibilități de a merge în vacanță și doar 3,5% sunt oameni bogati, care își permit să meargă de mai multe ori pe an la odihnă”, susține Veaceslav Ioniță, expert în politici economice.
84% dintre cei cu vârsta de peste 60 de ani nu au fost și nu planifică vacanțe, iar în rândul tinerilor de 18-29 de ani, 55,3% - nu au avut planuri de călătorie. Persoanele cu studii medii incomplete sau fără studii au cele mai ridicate procente de neparticipare la vacanțe, cu 86,9% - afirmând că nu au fost și nu planifică să călătorească.
„Oamenii care merg des în vacanță sunt cei cu studii superioare, din orașe și nu au o vârstă foarte înaintată. Peste 80 la sută din populația din sate nu merge în vacanță, deoarece are mult de lucru și nu dispune de resurse suficiente pentru odihnă”, punctează Veaceslav Ioniță.
Potrivit sondajului, realizat la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în acest an:
sursa: Veaceslav Ioniță
Anul trecut, aproximativ 57% dintre salariați nu au mers deloc în vacanță, iar în 2024 - 56,3%. Din numărul angajații neoficiali, anul trecut - 74,4% nu au călătorit, iar în 2024 - 82,3%. Totuși, potrivit studiului, angajații oficiali au șanse mai mari să plece în vacanță, decât cei care lucrează la negru și primesc salariile în plic.
„Vedem că numărul celor salariați care merg la odihnă scade. A crescut brusc numărul celor care declară că lucrează neoficial, dar s-a majorat și numărul celor care se confruntă cu o sărăcie de vacanță mult mai mare. Se înregistrează o creștere a celor care nu vor putea merge în vacanță în acest an. Este o tendință negativă. Anul trecut, din cei care lucrează, 538 de mii, nu și-au permis să meargă în vacanță. În acest an, numărul lor va crește cu 17 mii și va ajunge la 555 de mii de persoane care lucrează, oficial sau neoficial, însă nu-și permit să meargă în vacanță”, a constatat Veaceslav Ioniță.
sursa: Veaceslav Ioniță
Atunci când un om nu-și permite să meargă într-o vacanță, fenomenul este numit - „sărăcia de vacanță”. Ca urmare, acea persoană nu se odihnește, nu-și reabilitează forțele, iar capacitatea ei de a munci devine tot mai precară.
„Potrivit studiului, mai mult de jumătate dintre salariații moldoveni nu-și pot permite o vacanță. Situația celor care lucrează neoficial este dezastruoasă. 82,3% dintre ei nu-și permit luxul de a merge în vacanță. Aceasta înseamnă că dacă lucrezi la negru, ești foarte vulnerabil la bunăstare. Forța de muncă, în mod special, are nevoie de recuperare, de aceea, „sărăcia de vacanță” este un indicator nu doar al UE, dar și un instrument utilizat de sindicate în negocierile cu Guvernul și patronatele, în privința salariului minim, deoarece dacă un lucrător nu-și poate permite luxul de a se recupera odihnindu-se, înseamnă că avem o problemă. O parte considerabilă de cetățeni, în special din zona rurală, cu vârstă înaintată, nu-și poate asigura o vacanță, nu doar anul acesta, dar și anul trecut și, cel mai probabil, nu și-a permis mulți ani la rând. Sperăm că datele legate de „sărăcia de vacanță” vor fi utilizate, inclusiv, de angajați atunci când își vor negocia salariul”, punctează Veaceslav Ioniță.
Capacitatea de a-și permite să plătească o vacanță anuală de o săptămână departe de casă este unul dintre indicatorii folosiți de Uniunea Europeană pentru a măsura deprivarea materială și socială din blocul comunitar. Acest indicator, „sărăcia de vacanță”, împreună cu capacitatea de a face față cheltuielilor neașteptate, oferă o măsură a accesului la elemente care sunt considerate de majoritatea oamenilor ca fiind dezirabile sau chiar necesare pentru a beneficia de o calitate adecvată a vieții.
Potrivit lui Ioniță, problema nu se rezumă doar la sărăcie și lipsa resurselor financiare, dar și la inexistența unei culturi a odihnei în țara noastră, extrem de necesară.
Veaceslav Ioniță
Expert în politici economice
„Nu doar veniturile joacă un rol important în organizarea unei vacanțe, dar și cultura odihnei. Multe persoane, mai ales din mediul rural, nu au un obicei format în a-și planifica timpul liber pentru odihnă”, spune Veaceslav Ioniță.
Despre impactul oboselii și epuizării asupra productivității unui angajat am discutat anterior și cu Ana Niculăeș, psihologă, psihoterapeută în modalitatea integrativă, fondatoarea proiectul „Respiro”, care a afirmat că salariații sunt mult mai productivi după o pauză de recuperare.
Ana Niculăeș
Psihologă, psihoterapeută în modalitatea integrativă
„Cea mai puternică și periculoasă percepție este că odihna e percepută ca o pierdere de timp. În Moldova, nu se promovează cultura odihnei, comparativ cu alte țări. Spre exemplu, în Spania, Italia există siesta, prin care oamenii, în mod cultural, sunt încurajați să ia o pauză. Corpul nostru are nevoie de pauză. Nu în zadar, concediul de odihnă este protejat prin lege, anume pentru a încuraja persoanele să aibă un moment de respiro. Dacă nu există acest timp de respiro, crește riscul de epuizare fizică și mentală, care are un efect asupra sănătății și productivității. Persoanele epuizate sunt mult mai puțin eficiente și mult mai expuse riscului de a face greșeli. Acest lucru poate contribui la un nivel înalt de anxietate, eventual - depresie. Pauzele lungi și dese sunt cheia marilor succese. Aceste pauze ne ajută să ne menținem echilibrul emoțional”, declară Ana Niculăeș, psihologă, psihoterapeută în modalitatea integrativă.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în primele șase luni ale anului, s-a înregistrat creșterea numărului de turiști și excursioniști care au plecat în străinătate, prin intermediul agențiilor de turism - cu 21,1% față de perioada similară din 2023 și a constituit 210,1 mii persoane. Majoritatea covârșitoare (99,2%) a călătorit în scopuri de odihnă, recreere și agrement. Cetățenii moldoveni au preferat să călătorească în Turcia (43,6%), Egipt (15,1%), Bulgaria (14,5%) și România (12,6%). Durata medie a sejurului turiștilor moldoveni peste hotare a constituit 6,5 zile.sursa: BNS
Statisticile Aeroportului Internațional Chișinău arată că cele mai mari creșteri a fluxului de pasageri, în august 2024, au fost înregistrate pe destinațiile:
În același an, încasările agențiilor de turism și turoperatorilor au ajuns până la 4,2 miliarde de lei.
Cercetarea subliniază nu doar nivelul scăzut de accesibilitate la vacanțe, dar și efectele negative asupra sănătății mintale și fizice a populației, prin lipsa timpului de odihnă și recuperare. Această tendință îngrijorătoare reflectă provocările economice cu care se confruntă mulți moldoveni, în special, cei din zonele rurale.
Aceste cifre sunt surprinzător de alarmante și înțelegem dacă ai rămas șocat sau uimit atunci când le-ai văzut sau citit prima dată. Dar, Moldova nu se rezumă doar la Chișinău și nici la bula ta virtuală de prieteni, din mediul online. Anul trecut, 7 din 10 moldovei nu au putut merge în vacanță din cauza resurselor financiare limitate. Dar, și mai grav, mulți dintre ei nu au fost într-o călătorie niciodată. Iar, din cauza inexistenței unei culturi a odihnei, puțini vor face din aceasta o prioritate. De aceea, acum este mai potrivit ca niciodată să vorbim despre munca echilibrată și despre necesitatea relaxării, chiar și cu bugete limitate. Soluții mereu există, principalul este doar să vrei să le vezi și să profiți de ele.