Interviu exclusiv cu ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu

La un an și cinci luni de la preluarea funcției de ministru al Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu a oferit un interviu în exclusivitate pentru portalul nostru, în care a vorbit despre reușitele și provocările cu care se confruntă piața muncii din Moldova. Oficialul a declarat că statul elaborează multiple programe de suport pentru angajați, iar instituțiile responsabile de recrutarea personalului și de asigurarea respectării drepturilor salariaților sunt în proces de reformare.

Soluții pentru deficitul de cadre

În interviul video, ministrul Alexei Buzu declară că autoritățile își concentrează eforturile pe angajarea persoanelor care nu sunt încadrate în câmpul muncii, din varii motive. Una dintre soluții se referă la deschiderea de creșe, pentru ca femeile cu copii mici să poată reveni la muncă mai devreme, dacă își doresc acest lucru.

„În primul rând, ne-am angajat să deschidem cât mai multe creșe, avem și un Program Național în acest sens. Creșele sunt foarte importante pentru că ajută părinții să combine mult mai ușor viața profesională cu cea de familie”, specifică ministrul Alexei Buzu. 

Pentru prima dată, Guvernul investește în creșe prin Programul Național „Servicii de îngrijire copii cu vârsta până la 3 ani”. Împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, vor fi extinse grupele de creșă, ceea ce va oferi părinților posibilitatea de a se întoarce la locul de muncă și de a avea o balanță mai bună între viața personală și cea profesională. Obiectivul Guvernului este de a crește până în 2026, cu cel puțin 30%, rata de încadrare în creșe a copiilor de până la 3 ani. 

Un alt aspect asupra căruia lucrează ministerul este flexibilizarea concediului de îngrijire a copilului. Estimările arată că 150.000 de femei ar putea reveni pe piața muncii mult mai rapid și și-ar dori să facă acest lucru. Doar că ele au  responsabilitatea de îngrijire a unui membru de familie: copil sau adult. Ministrul mai spune că se lucrează intens la reformarea sistemului de asistență socială, care s-a dovedit a fi ineficient.

„Sistemul de asistență socială nu a fost tot timpul eficient și țintit și, de cele mai multe ori, ne-am pomenit în situația în care intervențiile, măsurile din domeniul asistenței sociale descurajau activarea, descurajau angajarea pe piața muncii și atunci noi am încercat să clarificăm acest lucru. Spre exemplu, noi aveam persoane cu statut de șomer, apte de muncă, care beneficiază de ajutor social pe o perioadă foarte lungă, fără a depune un efort semnificativ pentru ca să-și găsească un job. Și atunci, se întâmpla ca luni de zile, dacă nu chiar ani, aceste persoane să beneficieze, pur și simplu, de ajutor social, fără a se angaja”, spune ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu. 

Numărul șomerilor - mai mic cu 80%

Potrivit ministrului, în luna aprilie a anului trecut, 11.600 de persoane aveau statut de șomer și beneficiau de ajutor social. În martie 2024,  numărul acestora a scăzut la 2.400. Aceasta înseamnă că în mai puțin de un an, rata șomerilor a scăzut cu 80%.

„Le-am oferit posibilități de formare, măsuri active, un loc de muncă și aceste persoane nu mai beneficiază de ajutor social. Mai mult, am schimbat legislația, iar potrivit noilor modificări, persoana care a beneficiat de indemnizația de șomaj va primi această plată după angajare, o perioadă scurtă de timp. Astfel, ne propunem să încurajăm încadrarea șomerilor în câmpul muncii”, specifică ministrul.

Potrivit noilor modificări legislative, polița de asigurare medicală va fi oferită doar șomerilor care au contribuit la bugetul asigurărilor sociale de stat și doar pe perioada de plată a ajutorului de șomaj. Potrivit estimărilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, această măsură va genera venituri la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală în mărime de până la 300 de milioane de lei. Totodată, termenul de înregistrare repetată cu statut de șomer și a cererii repetate de acordare a ajutorului de șomer va fi extins de la trei la șase luni.

De asemenea, a fost revizuită procedura de scoatere din evidență a șomerilor, în cazul nerespectării obligațiilor. În cazul în care aceștia nu vor prezenta în termen de 30 de zile Raportul cu privire la activitățile realizate în căutarea unui loc de muncă sau vor refuza un loc de muncă fără a avea un motiv întemeiat, ar putea rămâne fără indemnizațiile de șomer. Acest lucru ar genera economii de aproximativ 1,5 milioane de lei. Potrivit datelor statistice, pe parcursul anului 2022, au fost înregistrați 35000 de șomeri. 10% dintre ei au beneficiat de indemnizație de șomaj, iar 5,4% sunt persoane cu dizabilități.

Vouchere de formare profesională

Alexei Buzu spune că ministerul pe care-l conduce își propune să ajute persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă să devină mai productive. Aceasta ar presupune îmbunătățirea competențelor profesionale sau dobândirea de noi abilități. Așa a apărut necesitatea introducerii voucherului de formare profesională. În baza acestuia, persoanele pot participa la un curs de calificare, recalificare, perfecţionare sau specializare în scopul integrării ulterioare în câmpul muncii. Agenţia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă va acoperi cheltuielile legate de formarea profesională. 

„Încercăm să lucrăm cu mai multe persoane cu dizabilități, cu angajatorii, să adaptăm locul de muncă ca să ne asigurăm că oferim șanse egale la angajare pentru toți”, declară Alexei Buzu. 

Totodată, șomerii pot beneficia de o bursă lunară neimpozabilă, în cuantum de 35% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent, care se acordă proporţional frecvenţei la cursurile de formare profesională. Pentru a beneficia de cursuri de formare profesională, șomerii se pot adresa la subdiviziunea teritorială pentru ocuparea forţei de muncă. Voucherele vor putea fi utilizate timp de șapte zile de la acordarea acestora.

Reforme promițătoare

În interviul oferit în exclusivitate platformei delucru.md, Alexei Buzu spune că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă trece printr-un proces de modernizare și reformare. Autoritățile își propun ca până la sfârșitul anului curent să plaseze în câmpul muncii cel puțin 18.000 de persoane. Anul trecut, prin intermediul ANOFM au fost angajate puțin peste 10.000 de persoane. 

O altă instituție care se reformează acum este Inspectoratul de Stat al Muncii. Întrebat dacă este mulțumit de cum decurge modernizarea acesteia, Alexei Buzu a afirmat: 

„Eu sunt ministrul Muncii și Protecției Sociale în Republica Moldova. Eu nu sunt mulțumit de nimic. Eu cred că noi am făcut progrese, pentru că în acea instituție erau probleme semnificative legate de performanță, eficiență, cultura organizațională. Instituția are un nou conducător, o echipă nouă, am investit foarte mult în dezvoltarea capacităților. În doar o săptămână, colegii au identificat 24 de persoane care lucrau la negru. Cu fiecare persoană se lucrează intens pentru a fi formalizată. Rezultatele sunt, ele trebuie să apară mult mai rapid și trebuie să avem această amploare. Noi ne-am propus ca în acest an să avem 1000 de persoane, cel puțin, identificate, care au muncit la negru și formalizate. Și eu sper că lucrul acesta o să ne reușească”, punctează ministrul. 

Inteligența artificială și munca la negru

Alexei Buzu a declarat că autoritățile își propun să utilizeze mecanismele și instrumentele AI pentru combaterea muncii la negru și a salariilor în plic. 

„Munca la negru este munca fără un contract de muncă, când tot salariul este plătit în plic și munca la gri - când o parte din salariu este achitat în plic. Noi avem din ce în ce mai multe date pe care putem să le utilizăm într-un mod mult mai isteț și atunci, noi am putea să țintim anumite controale, anumite sectoare, anumiți angajatori în baza unui profil de risc. Acest profil de risc poate fi făcut de către un model de inteligență artificială, în care, simplu spus, putem combina care este cifra de afaceri pe sector, care sunt TVA-ul, accizele, inputurile și care este numărul de salariați declarat și atunci, în baza acestui model logic, poți să înțelegi că există o abatere foarte mare, pozitivă, negativă față de media din sectorul respectiv. Înseamnă că aici este  ceva care trebuie posibil să investigăm, să luăm mai multe date. Dacă ne va reuși, va fi foarte bine și  nu este nimic bizar și straniu în acest lucru. Munca ilegală este o problemă. Noi avem în Republica Moldova peste 180.000 de persoane care lucrează la gri și la negru. Noi trebuie să facem ceva ca să-i determinăm să treacă pe alb”, afirmă Alexei Lungu.

Comparatorul de salariu, apreciat de ministru

După cum bine știi, la finalul anului trecut, delucru.md a lansat un comparator de salarii pentru toți angajații, care le permite să se evalueze corect din punct de vedere salarial pe piața muncii. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a apreciat inițiativa delucru.md și a declarat că astfel de instrumente sunt foarte utile. 

„Noi, în 2022, am operat modificări la Codul Muncii prin care am încercat să aducem mai multă transparență în sistemul de salarizare. Am conferit dreptul salariaților să solicite mai multe informații și să le reamintească angajatorilor să sunt obligați să le furnizeze astfel de date. Într-adevăr, există o asimetrie în ceea ce privește informația deținută cu privire la salariu: angajatorul are toată informația, angajații nu. Mai mult, observăm că anumite grupuri negociază un salariu mai eficient, mai puțin eficient și de fapt, indirect, apar acele inechități salariale. Cu cât mai multă informație este despre relații de muncă, cu cât mai mulți salariați și muncitori cunosc și sunt împuterniciți, iar ca urmare, piața muncii este mai sănătoasă, mai dinamică și mai productivă. Asemenea instrumente sunt foarte utile, cunosc și în Statele Unite ale Americii există un comparator de salarii și eu cred că a adus foarte mult succes și utilitate în relații de muncă”, punctează ministrul.

În cadrul interviului video, Alexei Buzu ne-a dezvăluit de la cine a primit propunerea de a prelua mandatul ministerului Muncii și Protecției Sociale și s-a mai referit la Raportul de activitate al Guvernului pentru 2023, plafonarea prețurilor la apartamentele din Chișinău, amenzile aplicate pentru munca nedeclarată, salariul pe care-l primește un ministru dar și cum activitatea la minister îi influențează viața personală.