Generația schimbărilor: De ce milenialii își schimbă des locul de muncă?

Milenialii sau reprezentanții generației Y, așa cum li se mai spune, sunt cei născuți între anii 1981 și 1996 și care au acum între 28 și 43 de ani. Aceștea caută experiențe noi în tot ceea ce fac.

Pentru majoritatea dintre ei, dorința de a părăsi un loc de muncă nu este întotdeauna un semn de dezacord, dar mai mult doar un simbol al spiritului aventuros. Această generație activă poate fi o provocare pentru angajatori, care trebuie să se adapteze în permanență, dar efortul merită, pentru că milenialii sunt caracterizați, de regulă, drept persoane educate, de cele mai multe ori cu studii superioare, familiarizate cu noile tehnologii și capabile să ducă la îndeplinire mai multe sarcini odată, energice și creative. Toate aceste calități ar putea aduce beneficii reale angajatorilor, dacă sunt valorificate corespunzător. 

Cine sunt milenialii? 

Milenialii vor să simtă experiența pe propria piele. Sunt copiii generației X (1966-1976) și sunt oamenii care au prins toate schimbările tehnologice, dar și sociale din ultimii 30 de ani. Mai multe studii americane arată că ei au o putere mare de adaptabilitate, îmbrăţişând fiecare noutate apărută. Aceleași studii îi descrie pe mileniali ca pe niște persoane care, pe lângă uşurinţa de a adopta lucruri noi, fie că vorbim despre tehnologie sau despre o filozofie nouă de viaţă, cheltuie banii pe experienţe, vor salarii mari şi, în acelaşi timp, mult timp liber.

Un articol Forbes arată că structura de cheltuieli a generației Y s-a schimbat: shoppingul nu mai este așa plăcut, cum era înainte, vechea și obișnuita publicitate nu mai funcționează, iar pentru fericire sunt necesare lucruri complet diferite. Ei încep să înțeleagă că banii nu pot cumpăra bucuriile vieții. Astfel de decizii îi ajută să fie mai energici și să-și umple mintea cu perspective noi, dar și să se adapteze mai ușor la noile locuri de muncă.  

Ce fel de angajați sunt?

Generaţia Y se caracterizează prin adaptabilitate şi flexibilitate la schimbări, dorinţa de a căuta un scop în munca şi activitatea lor, de a-și construi propria identitate în această lume diversă. În lucrarea „The system of values and perception of time in the transitional society”, doctorii în psihologie, Lucia Gașper și Irina Caunenco, spun că milenialii sunt percepuţi ca fiind creativi, deschişi către colaborare şi idei noi.

Lucia Gașper

Doctor în psihologie, cercetător științific, Centrul de Sociologie și Psihologie Socială, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, USM

„Tinerii sunt percepuţi ca o forţă de schimbare în societate, cu idei inovatoare şi o perspectivă unică în diferite domenii. Este o generaţie ce caută echilibrul între viaţa profesională şi cea personală, caracterizată de entuziasm, energie şi dorinţa de a-şi exprima individualitatea. Ei au crescut într-o eră caracterizată de transformări rapide: tehnologice, sociale, sunt obişnuiţi să se adapteze rapid, să caute soluţii (inclusiv creative) pentru a răspunde provocărilor vieţii moderne”, menționează Lucia Gașper, doctor în psihologie, cercetător științific, Centrul de Sociologie și Psihologie Socială, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, USM. 

Contrar percepțiilor bunicilor și părinților lor, generația milenialilor nu are ca deziderat principal în viață locul călduț dat de jobul la stat. Este generația momentului, care a primit diverse denumiri în toată lumea, pornind de la problemele cu care se confruntă la maturitate (care au, de cele mai multe ori, legătură cu locurile de muncă). Sunt interesante denumirile pe care le primesc în diverse țări, acestea reflectând situația generală a societății din perspectiva generației tinere:

• ,,generația serioasă” în Norvegia;
• ,,generația care îi mănâncă pe cei bătrâni” în China;
• ,,generația care face întotdeauna două lucruri deodată” în Japonia;
• „generation Ni-Ni” - adică ,,generația nici-nici” în Spania, făcându-se referire la faptul că tinerii nu au nici studii, și nici un loc de muncă.

În Statele Unite sau în Marea Britanie, denumirea rămâne ,,generația Y” (existând și o generație X - predecesoarea, dar și o generație Z - succesoarea). Aceeași denumire este preluată și în România, Moldova, Ucraina, alături de titulatura ,,mileniali”. 

„Dacă la locul de muncă sunt îndeplinite cerinţele tinerilor, ce ţin de un salariu care să fie atractiv, corect raportat la nivelul lor de competenţă, responsabilităţi, tinerii din această generație sunt mai predispuşi să se angajeze şi să muncească. De asemenea, gestionarea eficientă şi găsirea echilibrului între viaţa profesională şi cea personală este importantă pentru ca ei să fie mulţumiţi de calitatea vieţii lor în ansamblu. Un mediu ce favorizează acest echilibru (profesional, personal) poate contribui semnificativ la angajarea lor în câmpul muncii”, afirmă Lucia Gașper, doctor în psihologie, cercetător științific, Centrul de Sociologie și Psihologie Socială.

Cu probleme financiare, dar NEfocusați pe salariu

Dincolo de problema situației financiare, milenialii au mult mai multe lucruri în comun, care îi diferențiază de generațiile trecute. Fiind reprezentanții populației active, un punct de vedere important este legat de poziția lor raportată la piața muncii. În mod evident, cerințele pieței muncii sunt acum altele față de cele din trecut, dar, totodată, și cerințele tinerilor s-au schimbat în comparație cu predecesorii lor, precum și modul de a vedea lucrurile sau, pur și simplu, modul în care preferă să își desfășoare activitatea. 

Acesta este unul dintre motivele pentru care angajatorii își îndreaptă atenția asupra generației Y și încearcă s-o înțeleagă, s-o atragă și s-o mențină la muncă. Este necesar acum ca angajatorii să țină pasul cu dorințele și, de ce nu, cu mentalitatea noii generații, pentru că aceasta pune un mare preț pe lucruri care până atunci poate nu erau considerate la fel de importante.

Optimiști, dar anxioși, din punct de vedere social

Au fost realizate mai multe studii și cercetări, care scot în evidență două caracteristici distincte pentru grupurile de tineri din Generația Y, în funcție de percepția timpului: optimiști și anxioși, din punct de vedere social. Ce le diferențiază pe cele două categorii? Răspunsul îl aflăm de la doctorii în psihologie, Lucia Gașper și Irina Caunenco. 

1. Optimiștii sunt ghidați de mesajul: „Timpul este al meu și sunt interesat să trăiesc în această perioadă”. Aceste persoane sunt sigure de un viitor bun, se pot adapta la schimbările timpului, pentru a se dezvolta atât profesional, cât și personal, iar adesea sunt implicate în colaborări internaționale. Timpul este perceput de acest grup ca fiind dinamic, tehnologic, iar acest lucru îi motivează pentru viitor. Schimbarea rapidă a evenimentelor nu îi sperie, nu le generează un sentiment de anxietate, dimpotrivă, le creează o stare confortabilă.
2. Anxioșii social sunt cei care percep perioada actuală sau prezentul ca fiind „fragil”, „instabil”, „schimbător”, nu au încredere „în nimic”. Un factor important în percepția timpului prezent este situația socio-economică din țară. Această categorie de persoane recunoaște că întâmpină dificultăți în controlul timpului, în gestionarea cu succes a acestuia, dar și incapacitatea de a descrie succesiunea evenimentelor. Pentru ei, perspectiva viitorului este dificilă și se pot prevedea dificultăți de integrare temporală, cel puțin la acest moment. Incapacitatea de a gestiona timpul, din diferite motive, ar putea fi unul dintre factorii care vor favoriza migrația sau emigrarea forței de muncă. 

Așadar, în lucrarea „The system of values and perception of time in the transitional society”, Lucia Gașper și Irina Caunenco, menționează că grupurile de tineri caracterizați în funcție de percepția timpului, de la „optimiști” la „anxioși sociali”, atestă un caracter mozaic al societății noastre, incluzând atât resursele generaționale, potențialul reformator (tinerii „optimiști”), cât și grupul care trebuie încurajat, prin implicarea în diverse programe, ce ar oferi oportunităţi de creştere profesională şi personală.

Concluzii 

Sociologul german, Martin Schröder, a realizat un studiu amplu care a comparat atitudinea față de muncă a reprezentanților diferitelor generații. La studiu au participat peste 10.000 de persoane din diverse țări ale lumii. Rezultatele studiului au arătat că nu există diferențe semnificative între generații în ceea ce privește:

• Nivelul de implicare în muncă: Milenialii și Gen Z nu sunt mai puțin implicați în muncă decât reprezentanții Generației X (1965-1980) sau Baby Boomers (1946-1964).
• Loialitatea față de angajator: Deși milenialii și Gen Z își schimbă locul de muncă mai des decât generațiile anterioare, acest lucru nu înseamnă că sunt mai puțin loiali. Ei sunt, pur și simplu, mai predispuși să caute un loc de muncă care să corespundă valorilor și obiectivelor lor de carieră.
• Dorința pentru un loc de muncă „ideal”: Toate generațiile doresc să aibă un loc de muncă bun care să le aducă satisfacție. Milenialii și Gen Z nu sunt mai idealiști decât predecesorii lor.

Așadar, Generația Y este orientată spre obiective și dispune de abilități și comportamente care o face unică și valoroasă. Cunoașterea punctelor forte ale acestei generații ambițioase și experte în tehnologie poate ajuta angajatorii să formeze colaborări de succes la birou. Este generația care suferă adesea de o lipsă de direcție și poate ajunge să-și asume prea multe sarcini în același timp.

Mulți mileniali preferă un program de lucru flexibil și un loc de muncă care să le ofere șansa să lucreze, cel puțin, de la distanță, în afara unui program tradițional de la 9:00 la 18:00. Preferă joburi care le permit să petreacă mai mult timp cu familia și/sau să se concentreze pe obiectivele personale. În unele cazuri, sunt dispuși să aleagă un job flexibile, în locul unei oferte cu salarii mai mari. Mulți reprezentanți din Generația Y sunt inovatori și caută noi modalități de a fi eficienți.

Capacitatea de a-și aplica cunoștințele pentru automatizarea și îmbunătățirea proceselor este un atu de neprețuit, pentru orice angajator!