Funcționarii publici care nu vor utiliza zilele de concediu anual riscă să le piardă

Funcționarii publici care nu vor utiliza zilele de concediu de odihnă anual timp de doi ani, le vor pierde. Reglementarea nu este deocamdată obligatorie, dar a fost propusă spre consultări publice. În acest sens, autoritățile își propun să modifice Codul Muncii, dar și alte alte acte normative.

Proiectul de lege, supus dezbaterilor publice, prevede modificarea și completarea art. 118 din Codul Muncii nr.154/2003, care prevede că „zilele concediului de odihnă anual nefolosite după expirarea termenului de doi ani se consideră stinse în cazul în care salariatul nu a beneficiat de concediul respectiv din motive imputabile acestuia. Angajatorul este obligat să solicite semestrial în scris utilizarea zilelor de concediu de odihnă anual acumulate/nefolosite de către angajat, în baza unui program stabilit.”

În acest mod, autoritățile își propun să responsabilizeze angajatorii și salariații în privința acordării și utilizării perioadelor de repaus și să descurajeze acumularea concediilor nefolosite. „Astfel, angajatorul ar trebui să informeze salariatul în mod precis și în timp util cu privire la drepturile sale la concediu. De asemenea, angajatorul ar trebui să informeze salariatul că, dacă nu își efectuează concediul, acesta va fi pierdut la sfârșitul perioadei de referință sau al unei perioade de report autorizate ori la încetarea raportului de muncă. Recomandările Curții de Conturi subliniază necesitatea de a interveni sistemic, pe de-o parte, cu măsuri de încurajare a utilizării zilelor nefolosite de concediu anual de odihnă, pe de altă parte, și cu măsuri de descurajare a acestei practici. Această practică negativă presupune în lanț costuri administrative sporite și presiune pe bugetul de stat”, se precizează în proiectul de lege.

Dreptul la concediu de odihnă anual plătit - garantat pentru toţi salariaţii!

Concediul anual reprezintă un aspect important al raportului juridic dintre angajator și angajat. Acordarea concediului de odihnă anual constituie o garanție constituțională ce rezultă din art. 43 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova. Totodată, conform articolului 112 din Codul Muncii al Republicii Moldova, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual.  Art. 13 din aceeași lege spune că tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare. Pentru salariaţii din unele ramuri ale economiei naţionale (învăţământ, ocrotirea sănătăţii, serviciul public etc.), se poate stabili o altă durată a concediului de odihnă anual (calculată în zile calendaristice). Atenție! Acest drept nu poate fi supus unei cesiuni, renunţări sau limitări. Totodată, orice înțelegere dintre salariat și angajator referitor la renunțarea la concediul anual este considerată nevalidă.

Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaţilor după expirarea a șase luni de muncă la unitatea respectivă. Înainte de atingerea acestei perioade, concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă, în baza unei cereri scrise, următoarelor categorii de salariaţi:

• femeilor – înainte de concediul de maternitate sau imediat după el;
• salariaţilor cu vârsta de până la 18 ani;
• altor salariaţi, conform legislaţiei în vigoare.

Concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă se acordă salariatului, în baza unei cereri scrise, conform programării stabilite, dar și în afara acesteia. Angajatul poate beneficia de el integral sau divizat în părţi, una dintre care va avea o durată de cel puţin 14 zile calendaristice. Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât mărimea salariului mediu pentru perioada respectivă. Modul de calculare a indemnizaţiei de concediu este stabilit de Guvern. Indemnizaţia de concediu se plăteşte de către angajator cu cel puţin trei zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu. În caz de deces al salariatului, indemnizaţia ce i se cuvine, inclusiv pentru concediile nefolosite, se plăteşte integral soţului (soţiei), copiilor majori sau părinţilor defunctului, iar în lipsa acestora altor moştenitori, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Concediul de odihnă anual poate fi amânat sau prelungit în cazul aflării salariatului în concediu medical, îndeplinirii de către acesta a unei îndatoriri de stat sau în alte cazuri prevăzute de lege. În situații excepţionale, dacă acordarea integrală a concediului de odihnă anual salariatului în anul de muncă curent se poate răsfrânge negativ asupra bunei funcţionări a unităţii, o parte din concediu, cu consimțământul scris al salariatului şi cu acordul scris al reprezentanţilor salariaţilor, poate fi amânată pentru anul de muncă următor. În asemenea cazuri, în anul de muncă curent, salariatului i se vor acorda cel puțin 14 zile calendaristice din contul concediului de odihnă anual, partea rămasă fiindu-i acordată până la sfârșitul anului următor.

Reține! Este interzisă neacordarea concediului de odihnă anual timp de doi ani consecutivi, precum şi neacordarea anuală a concediului de odihnă salariaţilor cu vârsta de până la 18 ani şi celor care au dreptul la concediu suplimentar în legătură cu munca în condiţii vătămătoare. Nu se admite înlocuirea concediului de odihnă anual nefolosit printr-o compensaţie în bani, cu excepţia cazurilor de încetare a contractului individual de muncă al salariatului care nu şi-a folosit concediul.

Durata concediilor medicale, a celor de maternitate şi de studii nu se include în durata concediului de odihnă anual. În caz de coincidenţă totală sau parţială a concediului cu unul dintre cele menţionate, în baza unei cereri scrise a salariatului, concediul de odihnă anual nefolosit integral ori parţial se amână pe perioada convenită prin acordul scris al părţilor sau se prelungeşte, respectiv, cu numărul zilelor indicate în documentul, eliberat în modul stabilit, privitor la acordarea concediului corespunzător în cadrul aceluiaşi an calendaristic.

Compensarea concediilor de odihnă anuale nefolosite

În caz de suspendare şi/sau încetare a contractului individual de muncă, salariatul are dreptul la compensarea tuturor concediilor de odihnă anuale nefolosite. În baza unei cereri scrise, angajatul poate folosi concediul pentru un an de muncă, cu suspendarea sau încetarea ulterioară a contractului individual de muncă, primind compensaţia pentru celelalte concedii nefolosite. În perioada valabilităţii contractului individual de muncă, concediile nefolosite pot fi alipite la concediul de odihnă anual sau pot fi folosite aparte (în întregime sau fracţionat) de către salariat în perioadele stabilite prin acordul scris al părţilor.

Programarea concediilor de odihnă anuale pentru anul următor se face de angajator, de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor, cu cel puţin două săptămâni înainte de sfârșitul fiecărui an calendaristic. La programarea concediilor de odihnă anuale se ţine cont atât de dorinţa salariaţilor, cât şi de necesitatea asigurării bunei funcţionări a unităţii. Perioada și durata concediilor de odihnă anuale programate pot fi modificate la solicitarea salariatului, cu acordul angajatorului, ținând cont de funcționarea unității și necesitățile acesteia. Salariaţilor ale căror soţii se află în concediu de maternitate li se acordă, în baza unei cereri scrise, concediul de odihnă anual concomitent cu concediul soţiilor.

Angajaților cu vârsta de până la 18 ani, părinţilor care au doi şi mai mulţi copii cu vârsta de până la 16 ani sau un copil cu dizabilităţi şi părinţilor singuri care au un copil cu vârsta de până la 16 ani, concediile de odihnă anuale li se acordă în perioada de vară sau, în baza unei cereri scrise, în orice altă perioadă a anului. Programarea concediilor de odihnă anuale este obligatorie atât pentru angajator, cât şi pentru salariat. Salariatul trebuie să fie prevenit, în formă scrisă, despre data începerii concediului. Programarea concediilor de odihnă anuale, aprobată cu respectarea condițiilor prevăzute de Codul Muncii se aduce la cunoștința salariaților, sub semnătură sau prin altă modalitate care permite confirmarea recepționării/înștiințării, în termen de zece zile lucrătoare de la data aprobării.

Echilibrul între viaţa profesională şi cea personală

Echilibrul între viaţa profesională şi cea personală şi managementul programului de muncă sunt factori importanţi care afectează viața fiecăruia dintre noi. Ar putea fi necesare unele îmbunătăţiri ale aranjamentelor privind programul de muncă şi alte măsuri pentru a sprijini mai bine echilibrul între viaţa profesională şi cea personală. Stresul la muncă ţine în mod special de programul lung de muncă, sistemele de schimburi neregulate şi dacă se oferă concedii adecvate, concedii plătite şi pauze. Sunt necesare măsuri de suport multilateral pentru a reduce oboseala, a spori securitatea şi sănătatea şi a sprijini îndeplinirea responsabilităţilor familiale. Măsurile practice pentru îmbunătăţirea aranjamentelor legate de programul de lucru şi echilibrul între viaţa profesională şi cea personală includ următoarele:

• implicarea angajaților în proiectarea programului de muncă;
• acomodarea necesităţilor atât a sarcinilor de serviciu, cât şi a salariaților;
• evitarea programului de muncă excesiv de lung;
• facilitarea îndeplinirii responsabilităţilor familiale;
• ajustarea pauzelor şi a timpului de odihnă. 

Întreprinderea măsurilor multilaterale, care reflectă necesităţile şi preferinţele atât ale întreprinderii, cât şi ale salariaților, este în special importantă în menţinerea echilibrului între viaţa profesională şi cea personală.

De ce nu trebuie să neglijăm odihna?

Știm, este o întrebare banală, dar, foarte mulți oameni nu conștientizează rolul pe care-l are odihna asupra sănătății și productivității lor. Modul în care ne odihnim ne influențează mai mult decât am putea crede. În cartea sa, „Sacred Rest”, medicul certificat în medicină internă, cercetătoarea și autoarea de cărți, Saundra Dalton - Smith, vorbește despre  mai multe tipuri de odihnă. Noi am identificat câteva dintre ele, care credem că îți vor fi de mare folos. Deci, pregătește pixul și un carnețel pentru a lua notițe.

Odihna fizică

Avem două tipuri de odihnă fizică: pasivă și activă. Odihna fizică pasivă include somnul de 7-9 ore pe noapte și reprizele scurte de somn atunci când simțim necesitatea. Relaxarea fizică activă înseamnă activități în ritm lent, care combină respirațiile conștiente cu mișcări blânde și profund relaxante, care ajută la îmbunătățirea circulației și flexibilității corpului, cum ar fi yoga, pilates ușor, stretching și masaj. A nu se confunda sedentarismul și inactivitatea fizică prelungită pe canapea la TV cu odihna, deoarece aici vorbim mai degrabă despre un stresor cu efecte negative asupra metabolismului. Corpului nostru îi place să se miște, iar stările prelungite de inactivitate sunt mai degrabă specifice stărilor de boală. Nu suntem pisici să dormim ore în șir la soare și să rămânem sănătoși în acest mod, oricât de mult nu ne-am dori acest lucru. 

Odihna mentală

Creierul nostru poate obosi de la excesul informațional, de la nevoia de a lua decizii în permanență sau de la ruminația mentală pe diverse teme și griji. Ce ar trebui să faci? Programează-ți pauze de 10-15 minute la fiecare doua ore de lucru. Se numește respectarea ritmului ultradian, acel ritm al corpului care are curbe de eficiență și productivitate, dar și momente de cădere, când ar fi foarte bine să ne dăm o pauză, deoarece nu suntem computere cu nivel liniar de energie. Crează ritualuri de diferențiere între aspectele vieții tale. De exemplu, mici plimbări sau zece minute de practici somatice (scuturare, dans, meditație) prin care te transpui în rolul de mamă/soție atunci când pleci de la birou. Cu atât mai importante sunt aceste ritualuri când lucrezi de acasă și biroul e în sufragerie. Oricât ni s-ar părea de confortabil, liniile blurate între viața personală și cea profesională nu fac decât să ne dea senzația apăsătoare că suntem mereu cu biroul după noi. Totodată, practică scrisul într-un jurnal pentru a descărca mintea de excesul de gânduri.

Odihna senzorială

Luminile puternice, telefoanele, ecranele tabletelor/laptopurilor, apelurile pe zoom, zgomotul de fundal permanent în mediul urban, într-un birou deschis sau într-o casă, conversațiile zilnice cu multe persoane (cum se întâmplă în retail și servicii) pot face ca simțurile noastre să devină copleșite. Pur și simplu, ne este greu să procesăm constant atât de mulți stimuli, mai ales în același timp. Acest lucru poate fi contracarat făcând ceva la fel de simplu, cum ar fi închiderea ochilor timp de un minut în mijlocul zilei. Alte lucruri care te pot ajuta: ia o pauză de la rețelele sociale, cel puțin o zi pe săptămână (nu, nu e o glumă și nu, nu este imposibil!), dezactivează notificările de pe mobil (se poate trăi și fără ele!), deconectează-te de la dispozitivele electronice la sfârșitul fiecărei zile, folosește dopuri de urechi în mediile aglomerate, creează-ți o ambianță minimalistă în casă (cu puține obiecte, culori neutre și materiale naturale), mergi des în natura sălbatică (neamenajată de mâna omului) și optează pentru plimbări dese în pădure (walking meditation).

Odihna creativă

Ai observat că atunci când mergi în vacanță în țări care pun preț pe design și urbanistică sau în medii unde natura joacă un rol importat, te simți mai senin și mai liniștit, nu-i așa? Aceasta se întâmplă nu doar pentru că ești în vacanță, dar fiindcă atunci când este înconjurat de frumos și armonie arhitecturală, corpul nostru se relaxează. Apreciem în mod natural frumusețea sub orice formă, indiferent dacă este în natură sau în artă, așa că atunci când ne simțim apăsați de urâțenia orașelor sau a biroului de lucru, ne este de mare ajutor o vizită la muzeu, vizionarea unui film de artă, vizitarea unui parc sau art terapia. 

Odihna emoțională

Acest tip de odihnă implică să ai timp și spațiu pentru a-ți exprima liber sentimentele, să te simți liber să fii autentic, fără sa te simți judecat, să te simți susținut în luarea deciziilor cu impact emoțional. Femeile sunt, în general, purtătoarele bagajelor emoționale în relații și în familie, iar aceasta obosește enorm dacă rolul nu este susținut în mod egal și de alți membri ai familiei. Dacă ești o persoană care se preocupă permanent de bunăstarea copiilor, dacă ești cea care trebuie să fie purtătoarea de cuvânt sau negociatorul în discuții neplăcute în locul altor membri ai familiei sau ești frecvent victima abuzului emoțional (ignorarea nevoilor emoționale, distorsionarea sentimentelor, gaslighting, etc.), atunci cu siguranță mare parte din senzația percepută de oboseală vine și din sfera emoțională. Principalul simptom prin care îți dai seama că ai nevoie de odihnă emoțională este când visezi și îți dorești ca pur și simplu să nu îți mai pese de nimic sau te îndepărtezi de propriile trăiri tocmai pentru a nu mai simți nimic.  

Odihna socială

Deficitul de odihnă socială apare atunci când nu reușim să facem diferența între relațiile care ne „hrănesc” și cele care ne epuizează. Înconjoară-te de oameni pozitivi, de susținere și petrece mai puțin timp cu cei care îți fură energia, care consideră că o discuție interesantă este cea în care critici, bârfești sau râzi de alții. Persoanele introverte au „baterii sociale” mai mici, astfel că se pot simți ușor obosite și copleșite de simple ieșiri în oraș sau interacțiunea la cină cu o gașcă de prieteni, mai ales dacă nu se simte foarte integrat în ea. Dacă ești una dintre acele persoane, asigură-te că îți programezi conștient timpul de refacere în singurătate sau interacțiuni cu oameni dragi „de-ai casei”, în medii liniștite, în loc să te izolezi inconștient de toate interacțiunile sociale.

Concluzii

Revenim la partea legală. Urmărește posibilele modificări legislative, care îți pot reduce perioada de concediu, dacă nu beneficiezi de ea. În prezent, concediile de odihnă anuale pentru anul următor pot fi programate de către angajator de comun acord cu reprezentanții salariaților până la sfârșitul fiecărui an calendaristic. La programarea concediilor de odihnă anuale se ţine cont atât de dorinţa salariaţilor, cât şi de necesitatea asigurării bunei funcţionări a unităţii.

Ca angajator, trebuie să te asiguri că durata medie a timpului săptămânal de lucru pentru angajați, inclusiv orele suplimentare, nu depășește 48 de ore pe o perioadă de referință de până la 4 luni. La fiecare 7 zile, în decursul a 2 săptămâni, trebuie să le acorzi angajaților cel puțin 24 de ore de odihnă săptămânală neîntreruptă. De asemenea, aceștia trebuie să beneficieze de cel puțin 11 ore consecutive de odihnă zilnică.

Potrivit Directivei 2003/88 CC a Parlamentului European și a Consiliului, perioada minimă de concediu anual plătit nu poate fi înlocuită cu o indemnizație financiară, cu excepția cazului în care relația de muncă încetează.