Fenomene toxice la locul de muncă

Un loc de muncă reprezintă un ecosistem complex ce adună împreună o diversitate de oameni, cu personalități și opinii diferite, uniți de un scop comun - succesul întreprinderii. Astfel, există așteptarea ca acest mediu să fie sigur și să favorizeze dezvoltarea profesională a angajaților. Cu toate acestea, subtilitățile unor fenomene toxice creează un mediu tensionat și ostil de lucru. Acest aspect afectează productivitatea și eficiența organizației în atingerea obiectivelor sale. Fie că aceste comportamente sunt manifestate de angajați sau de angajatori, consecințele lor perturbă fluxul de muncă și afectează climatul general al companiei.

În acest articol, am analizat fenomene toxice frecvent întâlnite la locul de muncă. Astfel, vei fi capabil să le identifici și să ai resursele informaționale necesare pentru a putea acționa împotriva lor.

Quiet Promotion

După popularizarea termenului „quiet quitting” în spațiul mediatic, care înseamnă implicarea insuficientă a angajatului în procesul de muncă, a începută o avalanșă de expresii cu o structură asemănătoare. 

Quiet promotion sau promovarea discretă este un fenomen la nivel de management care constă în creșterea volumului de muncă și responsabilități ale unui angajat. De asemenea, se întâmplă ca un angajat să preia atribuțiile unei persoane mai înaintate în ierarhie, fără să primească o recunoaștere oficială a noii poziții. Problema majoră apare când nu este mărit salariul, angajatul nu este promovat în funcție sau angajatorul nu recunoaște formal atribuirea sarcinilor suplimentare.

Presenteeism 

Workaholismul l-am moștenit încă de la generațiile anterioare. E la modă și „de apreciat” să muncești zi și noapte, să stai peste program, să muncești în weekend, indiferent de starea emoțională și fizică pe care o ai. Mulți salariați se dedică atât de mult jobului pentru că doar așa primesc validare de la angajator. Workaholismul deseori este ascoiat cu respectul angajatului față de companie, dar a munci în acces fără să ții cont de starea ta emoțională și fizică este un fenomen destul de periculos atât pentru angajat cât și pentru angajator. Acest fenomen se numește presenteeism.

Din păcate, multe companii din Republica Moldova, creează toate condițiile ca acest fenomen să fie prezent, fără să țină cont de problemele pe care le poate cauza pe termen lung, cum ar fi:

• Declanșarea unei epidemii la locul de muncă (în cazul în care cineva vine bolnav la lucru);
• Apariția mai multor erori de ordin uman;
• Constrângerea psihologică a angajaților.

Motivul pentru care acest fenomen are loc este adesea din cauza managerilor și culturii companiei. De multe ori, întreprinderea promovează în mod inconștient munca asiduă. Din acest considerent se crează o regulă nescrisă că trebuie să te prezinți mereu la birou, chiar și atunci când nu ai resursele necesare. 

Cultura „Hustle”

În ultimii ani, cultura „hustle” a pătruns profund în rețelele de socializare și în mediul organizațional al întreprinderilor. Cultura hustle poate fi definită ca un mediu de lucru ce accentuează excesiv productivitatea, ambiția și succesul, fără a acorda suficientă atenție odihnei, îngrijirii de sine sau echilibrului între viața profesională și cea personală.

Motivul popularizării fenomenului este asocierea acestuia cu stilul de viață a unei persoane de „succes”. 

Cu toate că pare a fi un drum sigur către succes, realitatea este una alarmantă. Cultura „hustle” a devenit foarte răspândită în rândul angajaților, ceea ce le afectează  sănătatea mintală, provoacă anxietate, depresie, stres și epuizare profesională. 

Gaslighting

Probabil ai auzit la birou remarci precum „Ești paranoic” sau „Eu n-am spus niciodată asta”. Aceste enunțuri au adesea scopul de a schimba realitatea și de a te face să te simți sceptic și nesigur. Dacă te-ai simțit astfel după o discuție cu cineva, cel mai probabil ai fost victimă a gaslighting-ului. Gaslinghting-ul este o formă de manipulare psihologică, în care abuzatorul, adesea în poziție de autoritate, încearcă să schimbe percepțiile despre realitate ale victimei. 

La locul de muncă, acest fenomen se poate manifesta în forme subtile, dar pe lungă durată poate afecta încrederea de sine a angajaților. Gaslitghting-ul apare de obicei în relațiile dintre persoanele cu diferite poziții ierarhice, cum ar fi managerii și subalternii lor. Prin utilizarea abuzivă a puterii lor, managerii își afirmă mereu superioritatea. Din acest motiv, angajaților le este dificil să-și exprime opiniile sau să conteste deciziile.

Un exemplu de gaslighting poate fi observat atunci când un superior nu atribuie o sarcină unui angajat, dar ulterior îl acuză că nu a îndeplinit-o, susținând ferm că a a oferit task-ul.

Bullying 

Bullying-ul la locul de muncă reprezintă comportamente repetate și negative, intenționate să umilească sau să intimideze un coleg sau un subaltern. Aceste acțiuni pot avea diverse forme, cum ar fi insulte, critici constante, izolarea sau chiar altercații. 

Adesea bullying-ul este subtil și dificil de recunoscut într-un spațiu profesional, în special când este combinat cu gaslighting-ul. Unele dintre formele de bullying indirecte sunt:

• Denaturarea informațiilor pentru a atinge scopuri personale;
• Ignorarea și evitarea cuiva în mod intenționat, pentru a crea tensiune;
• Excluderea unor persoane din conversații și luarea deciziilor fără prezența acestora;
• Subminarea muncii unui angajat;
• Crearea unui mediu competitiv toxic;
• Criticarea abuzivă a muncii unui subaltern sau coleg cu scopul de a scădea încrederea de sine.

Bullying-ul la locul de muncă afectează serios sănătatea și bunăstarea angajaților implicați. Poate duce la stres, anxietate, depresie, scăderea încrederii în sine și a performanțelor profesionale.

Mobbing 

Mobbing-ul este un fenomen adesea întâlnit la locurile de muncă cu o cultură organizațională ostilă și toxică, cu tip de ierarhie formală. Acesta este un tip de bullying „în comun”, care este orientat spre terorizarea unui angajat de către un grup sau o organizație.  

Mobbing-ul poate avea consecințe devastatoare, cauzând probleme de  sănătate mintală, satisfacție scăzută la locul de muncă, implicarea redusă a angajaților, conflicte frecvente în cadrul echipei și fluctuații de personal. 

Ageism

Ageism-ul reprezintă o formă de discriminare, prezentă și la locul de muncă, caracterizată de prejudecățile negative ale angajatorilor, managerilor sau colegilor față de vârsta unui angajat. Grupurile de persoane cel mai des vizate sunt tinerii și bătrânii.

În multe cazuri, angajatorii manifestă comportamente discriminatorii față de tineri, bazate pe faptul că au experiență limitată. Astfel, ei pot arăta lipsă de încredere în abilitățile tânărului, îi pot atribui sarcini sub nivelul cunoștințelor acestuia, pot minimiza seriozitatea acestuia sau pot oferi un salariu neadecvat în raport cu competențele sale.

Unele dintre aspectele comune ale ageism-ului față de bătrâni este prejudecata că aceștia nu mai au energie, flexibilitate sau capacitatea de a învăța și de a se adapta la schimbările tehnologice. Aceasta poate duce la subestimarea și subvalorificarea contribuției lor în echipă sau organizație. 

Rust-Out

Termenul de rust-out este relativ nou și e un „antonim” al fenomenului de burnout. În timp ce burnout-ul constă din epuizare fizică, emoțională și mentală, fiind cauzat de stresul cronic și prelungit la locul de muncă, rust--out sau „ruginirea profesională” apare atunci când angajații simt că nu sunt valorizați și stimulați în cadrul locului lor de muncă. Activitățile devin monotone și lipsite de elemente surprize sau care să-i motiveze, ceea ce poate afecta performanța și bunăstarea lor emoțională.

Reține!

Situațiile descrise în acest articol pot avea un impact semnificativ asupra performanței tale la locul de muncă, precum și asupra sănătății fizice, mintale și emoționale. De aceea, îți recomandăm să fii proactiv și să reacționezi atunci când observi apariția unor astfel de fenomene. 

Dacă ești martor unor situații de hărțuire, intimidare sau alte forme de abuz la locul de muncă, te încurajăm să raportezi imediat angajatorului sau altor superiori care pot interveni pentru a ajuta victima. Prin luarea măsurilor corespunzătoare, putem contribui la crearea unui mediu de lucru sigur, respectuos și sănătos pentru toți angajații.