Ești obligat să lucrezi 14 zile după ce ți-ai anunțat demisia? Vezi ce spune Codul Muncii

Știai că felul în care-ți dai demisia îți poate influența viitorul profesional? Decizia de a pleca de la un loc de muncă poate avea mai multe motive: începând cu criza economică şi până la performanţele scăzute ale salariatului. Potrivit legislației, lucrătorul trebuie să respecte termenul de preaviz de 14 zile calendaristice. Dar oare în toate cazurile? În acest articol te ajutăm să înțelegi ce presupune demisia fără preaviz și în ce condiții poate avea loc. 

Demisia fără preaviz este reglementată de Codul Muncii?

Încetarea contractului individual de muncă, din iniţiativa salariatului, reprezintă o consecinţă a principiului libertăţii muncii, consacrat de art. 43 din Constituţie, în care se prevede că „orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului”.

Regula generală spune că, anunţând angajatorul despre demisie, salariatul nu este obligat să-şi motiveze decizia. Nimic nu-l împiedică însă, ca în notificarea scrisă remisă angajatorului, să prezinte şi motivele demisiei sale. Numai că motivele invocate nu au nicio relevanţă juridică, demisia producându-şi efectul ca act unilateral de voinţă fără a fi necesară o motivare a ei. Caracterul unilateral indică faptul că cererea de demisie nu necesită aprobarea angajatorului sau, în alţi termeni, realizarea unui acord între părţi. Salariatul unilateral pune capăt prin demisie contractului individual de muncă. 

În circumstanțe normale, legislația prevede că perioada de preaviz, în cazul unui angajat, este de 14 de zile calendaristice. Cererea se depune din proprie inițiativă, în format scris. Termenul de preaviz începe să curgă de la notificarea angajatorului și începe cu ziua imediat următoare, dar nu la data depunerii cererii. Deci, se iau în calcul doar zilele de lucru întregi, pentru că astfel durata termenului de preaviz s-ar scurta cu o zi. Perioada de preaviz este diferită în cazul funcțiilor manageriale. De exemplu, conducătorii unităților, adjuncții acestora și contabilul-șef sunt obligați să anunțe angajatorul despre demisie cu o lună înainte. Termenul mai mare de preaviz se explică prin faptul că aceste persoane ocupă roluri cheie în cadrul managementului unităţii, iar compania sau firma nu-şi poate permite să angajeze orice persoană în aceste funcţii.

Vitalie Postolache

Avocat, Director la Avocat Vitalie Postolache

„Salariatul este obligat să anunțe angajatorul că dorește, din proprie inițiativă, să demisioneze, cu 14 zile calendaristice înainte. Nu poate un angajat să decidă că de mâine nu se mai prezintă la serviciu. Procedura de demisie trebuie să fie legală. Este de dorit ca cererea să fie tapată la calculator sau scrisă de mână, dar trebuie neapărat să fie semnată”, specifică avocatul Vitalie Postolache.

În ce cazuri totuși salariatul poate demisiona fără perioada de preaviz? Ei bine, art.85 al.2 din Codul Muncii stipulează că angajatorul este obligat să accepte demisia lucrătorului într-un termen redus doar în următoarele cazuri:

• în legătură cu pensionarea;
• În legătură cu stabilirea gradului de dizabilitate; 
• în legătură cu concediul pentru îngrijirea copilului; 
• în cazul înmatriculării într-o instituţie de învăţămînt;
• în legătură cu trecerea traiului într-o altă localitate; 
• în legătură cu îngrijirea copilului până la vârsta de 14 ani sau a copilului cu dizabilităţi; 
• din cauza alegerii într-o funcţie electivă; 
• din cauza angajării prin concurs la o altă unitate;
• din cauza încălcării de către angajator a contractului individual şi/sau colectiv de muncă, a legislaţiei muncii în vigoare.

Așadar, dacă salariatul se află în una dintre aceste situații, poate demisiona chiar și în ziua în care a depus cererea, dacă solicită acest lucru. Pentru ca norma legislativă să fie aplicată,  salariatul este obligat să prezinte documentul justificativ ce confirmă dreptul de a-i fi acceptată cererea de demisie în termen redus. Respectiv, în cazul pensionării este necesar să fie prezentată legitimaţia de pensionar,  iar dacă salariatul este înmatriculat într-o instituţie de învăţământ şi doreşte se demisioneze de la serviciu înaintea expirării termenului general de preaviz de 14 zile calendaristice, el este obligat să prezinte ordinul de înmatriculare la studii în instituţia respectivă.  Același lucru se întâmplă și atunci când salariatul trece cu traiul într-o altă localitate, ca documente justificative pot servi actul ce atestă dreptul de proprietate asupra unei locuinţe sau un contract de locaţiune al unei încăperi de locuit ce este dislocată într-o altă unitate decât cea unde lucrează salariatul. 

Dacă lucrătorul nu poate justifica dreptul de a-i fi acceptată cererea de demisie în termen redus, prevederea nu poate fi aplicată. Aceasta înseamnă că salariatul va fi obligat să lucreze cele 14 zile calendaristice, așa cum prevede legislația. 

„Toate motivele invocate pentru demisie într-un termen redus trebuie susținute prin probe, nu doar prin vorbe goale. În acest sens, salariatul va anexa documente justificative care să-i confirme intenția. În lipsa lor, demisia are loc cu îndeplinirea celor 14 zile calendaristice de preaviz”, mai adaugă avocatul Vitalie Postolache. 

Specialiștii mai spun că angajatul poate fi demis fără preaviz și în cazul în care el și managerul firmei ajung la un consens în această privință. În asemenea cazuri, nu sunt necesare motive speciale. 

„Dacă angajatorul este de acord, salariatul poate fi eliberat de la muncă mai devreme decât stipulează legislația. Este important ca ambele părți să ajungă la o înțelegere. Sunt și situații în care angajatorul vrea să scape de un lucrător sau a identificat deja, de mult timp, o candidatură mai potrivită pentru funcția respectivă. În asemenea cazuri, lucrătorul poate fi demisionat fără perioada de preaviz, nefiind obligat să îndeplinească cele 14 zile de muncă”, subliniază avocatul Vitalie Postolache. 

Ce ai de făcut în preaviz

Contractul tău de muncă rămâne activ pe parcursul celor 14 sau 30 de zile de preaviz. Așadar, este important să-ți îndeplinești sarcinile de serviciu cu aceeași responsabilitate cu care ai făcut-o până acum. Practic, până în ultima zi ești angajat și plătit pentru ceea ce faci. În multe cazuri, în preaviz, persoanele care demisionează predau task-urile pe care le gestionează celorlaltor membri ai echipei. Acest aspect este foarte apreciat de colegi, deoarece vor ști exact ce au de făcut în lipsa ta. 

„Angajatul trebuie să îndeplinească aceleași funcții pe care le-a avut până acum. Din momentul depunerii cererii de demisie, raporturile de muncă rămân în vigoare încă 14 zile calendaristice. Salariatul este remunerat pentru această perioadă. După ce expiră acest termen, angajatorul este obligat să efectueze achitarea deplină a salariatului și să-i elibereze documentele legate de activitatea acestuia în unitate”, subliniază avocatul Vitalie Postolache.

O demisie fără preaviz și încălcarea contractului de muncă stabilit între tine și angajator pot afecta salariul final pe care îl veți primi în cele din urmă. Indiferent de cum pleci, acesta va trebui achitat, însă zilele din preaviz pe care nu le vei munci vor fi scăzute din remunerație.

Poți demisiona fără preaviz dacă angajatorul și-a încălcat obligațiile din contract?

Răspunsul la această întrebare este da. Singura condiție este însă ca să poți demonstra acest lucru. Prevederile Codului Muncii indică asupra faptului că orice încălcare de către angajator a obligaţiilor asumate dă salariatului dreptul la demisie cu un termen de preaviz redus. Instanţele de judecată, în cazul în care vor fi sesizate de angajator privind declararea unei demisii drept ilegale, urmează să aprecieze dacă într-adevăr a avut loc o încălcare a obligaţiilor de către angajator, care este natura acestei încălcări, precum şi prejudiciile pe care le-a suferit salariatul în urma acestor acțiuni.

Cum poate lucrătorul demonstra abaterile angajatorului? Foarte simplu. Spre exemplu, dacă angajatorul a încălcat termenul de plată a lefei, atunci salariatul urmează să prezinte dovada că suma nu a fost virată în contul său. Sau, spre exemplu, dacă angajatorul s-a obligat, fie prin contractul individual de muncă, fie prin contractul colectiv de muncă, să acorde salariaţilor tichete gratuite pentru masă, neacordarea acestor tichete, de asemenea, constituie o încălcare a obligaţiilor asumate şi aceasta se poate dovedi prin lipsa semnăturii salariatului ce ar certifica primirea tichetelor pentru masă.

„Dacă salariatul nu va ști cum să-și motiveze cererea de demisie fără preaviz și va indica superficial abaterile la care a fost supus din partea companiei, există riscul ca angajatorul să nu accepte acea cerere, iar salariatul, convins fiind că contractul lui de muncă s-a încheiat, să nu se prezinte la serviciu. În asemenea cazuri, angajatorul poate să-l concedieze pe salariat în baza unui temei compromițător, acela de a absenta de la job. Acest lucru ar putea să distrugă reputația profesională a salariatului și i-ar putea crea dificultăți la angajarea în altă parte. Pentru a preveni astfel de cazuri, cel mai bine este ca salariatul să consulte un avocat atunci când vrea să demisioneze”, afirmă Vitalie Postolache.

Un eventual refuz al angajatorului de a înregistra şi accepta cererea de demisie nu are relevanţă juridică, salariatul putând proba depunerea cererii de demisie prin înscrisuri sau martori. O soluţie în cazul în care angajatorul totuși refuză să o înregistreze este expedierea acesteia prin scrisoare recomandată cu aviz de recepţie. 

Preaviz în perioada de probă

Deși Codul Muncii nu stipulează ferm că angajatul care se află în perioada de probă trebuie să respecte preavizul dacă vrea să demisioneze până la expirarea acestui termen în care este testat, articolul 85 din aceeași lege nu prevede o excepție în acest sens. Pe parcursul perioadei de probă, salariatul beneficiază de toate drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de regulamentul intern al unităţii, de contractul colectiv şi de cel individual de muncă. Așadar, nu există nicio diferență între un salariat aflat în perioada de probă și restul angajaților. 

„Demisia în perioada de probă are loc în aceleași condiții prevăzute de Codul Muncii. Angajatul trebuie să depună o cerere scrisă, care trebuie să fie datată, clară, precisă şi lipsită de echivoc. Salariatul aflat în perioada de probă trebuie să lucreze cele 14 zile calendaristice de preaviz”, declară avocatul Vitalie Postolache. 

Desigur că salariatul aflat în perioada de probă poate fi demis și înaintea termenului, dacă invocă și poate demonstra unul dintre motivele speciale stipulate de Codul Muncii sau dacă angajatorul este dispus să-l scutească de această obligativitate.

Ce riști dacă nu respecți cele 14 zile de preaviz?

Legislația muncii spune că în perioada preavizului continuă toate drepturile şi obligaţiile celor două părţi: salariatul este obligat să-şi îndeplinească munca, să-şi respecte obligaţiile şi îndatoririle stabilite în fişa postului, iar angajatorul să-l plătească pentru munca prestată. Dacă lucrătorul nu respectă cele 14 zile de preaviz, angajatorul poate să-i aplice o sancțiune disciplinară prevăzută de Codul Muncii, precum avertisment, mustrare, mustrare aspră și chiar concediere, pentru neprezentarea la serviciu, ca efect al încălcării contractului și obligațiilor de muncă. Avocații afirmă că atunci când absența salariatului a produs prejudicii materiale firmei, acesta poate fi tras la răspundere. 

„Depinde foarte mult de funcția pe care o îndeplinește salariatul. De exemplu, dacă este vorba despre un contabil, care în cele 14 zile de preaviz a absentat de la muncă și nu a transferat salariul lucrătorilor la timp, nu a respectat termenii de achitare a impozitelor, iar în urma acestor acțiuni, compania a primit penalități, în acest caz, contabilul pe lângă răspunderea disciplinară, riscă și răspundere penală,  pentru că a cauzat companiei prejudicii materiale”, subliniază avocatul Vitalie Postolache. 

Dar, în majoritatea cazurilor, angajații care nu respectă preavizul scapă basma curată, deoarece managerii companiilor evită să meargă în instanță. Atât din lipsă de timp, cât și pentru a economisi din resurse.

„La modul practic, un proces de judecată durează mai mult decât cele 14 zile obligatorii de preaviz. Totodată, patronii firmelor trebuie să suporte niște cheltuieli pentru serviciile unui jurist sau avocat. Atunci când angajatorul va primi decizia eventual de câștig, contractul de muncă al salariatului va fi deja expirat și vor apărea probleme cu executarea hotărârii de judecată”, menționează Vitalie Postolache. 

Cum să-ți dai demisia fără preaviz printr-un e-mail

Din start, îți spunem că demisia prin email este o alegere greșită. Este recomandat să-ți anunți managerii personal, în mod direct. Printr-o conversație sinceră îți vei arata amabilitatea față de angajator și vei închide într-o notă pozitivă acest capitol din cariera ta. Dar, legislația prevede că documentul electronic este echivalat, după valoarea probantă a acestuia, cu probele scrise sau mijloacele materiale de probă și nu poate fi respins în calitate de probă doar pentru motivul că are formă electronică. 

„Emailul reprezintă o formă de comunicare scrisă. Salariatul ar putea să depună cererea de demisie și prin email deoarece o poate anexa. Dar în acest caz, cererea trebuie semnată electronic. Dar, majoritatea persoanelor nu dispune de acest gen de semnătură și atunci, în acest caz, se recomandă s-o tapeze la calculator, s-o semneze, s-o scaneze în format PDF și s-o anexeze la email”, precizează avocatul Vitalie Postolache. 

În cazul demisiei prin email, salariatul trebuie să poată demonstra că cererea sa a fost recepționată de angajator. Este acceptabil să-ți dai demisia prin email doar atunci când lucrezi la distanță sau când demisia în mod fizic te-ar pune în pericol, din cauza unui șef abuziv. 

Cum să scrii corect o cerere de demisie

Orice cerere de demisie este structurată în trei părți: introducere, cuprins și încheiere. Introducerea trebuie să conțină numele și poziția din care demisionezi, dar și data când vei părăsi compania la care lucrezi. După cum am menționat deja mai sus, nu este nevoie să descrii și motivele care te-au determinat să faci această alegere.

La cuprins, poți mulțumi angajatorului și îi poți spune că ai învățat foarte multe lucruri în toată perioada în care ai lucrat pentru companie. Îți reamintim că în viitor s-ar putea să ai nevoie de recomandări, așa că este foarte important să nu creezi o impresie proastă la despărțire.

Încheierea conține, de obicei, promisiunea că vei lăsa toate lucrurile în ordine și că te vei ocupa ca persoana care preia responsabilitățile tale să înțeleagă tot ce are de făcut. Astfel, angajatorul va vedea ca ești un om responsabil și că nu vrei să-l lași baltă cât de repede poți. Arată-ți dorința de a rămâne în contact cu compania pentru  a stabili legături de colaborare pe viitor. 

Această structură o poți folosi dacă dorești să scrii o cerere de demisie ma personalizată. Mai jos însă, găsești modelul de cerere formal, acceptat de toate instituțiile din țara noastră.

Model de cerere de demisie fără preaviz

În cerere demisie fără preaviz nu se menționează perioada de preaviz. Pe lângă informațiile personale, funcția și compania, trebuie să precizezi data la care încetează contractul de muncă.

Descarcă

Concluzie

Una dintre modalităţile de protejare a libertăţii de muncă a salariatului este demisia. Lucrătorul se simte astfel protejat, deoarece în orice moment poate pune capăt unei relaţii de muncă ce nu-l mai avantajează. În deplină armonie cu prevederile internaţionale în domeniu, dreptul salariatului la demisie nu poate fi limitat din partea angajatorului în niciun caz. Acesta este un drept exclusiv al salariatului, care poate fi exercitat oricând, singura limitare fiind respectarea termenului de preavizare a angajatorului. 

Salariatul are dreptul să-şi retragă cererea sau să depună una nouă, prin care să o anuleze pe prima, timp de 7 zile calendaristice de la data depunerii înștiințării. În acest caz, angajatorul este în drept să-l elibereze pe salariat numai dacă, până la retragerea cererii depuse, a fost încheiat un contract individual de muncă cu o altă persoană. Demiterea salariatului este interzisă dacă după expirarea termenului de preaviz, salariatul n-a fost de facto concediat din serviciu şi nu şi-a reafirmat în scris dorinţa de a desface contractul individual de muncă. În această situaţie, angajatorul a decis să menţină contractul cu salariatul respectiv.

Este greșit și nerespectuos ca în perioada demisiei să aduci critici organizației, poziției sau managementului, fiind convins că acest capitol din viața ta este de domeniul trecutului. Nu uita, a fost o perioadă în care ai învățat lucruri noi și ai fost remunerat pentru efortul tău. Dacă ai probleme despre care vrei să discuți, atunci fă acest lucru într-o conversație, înainte de a pleca. Tot mai multe firme au inclus interviul de exit printre procedurile standard, tocmai pentru a încerca să învețe și să schimbe câte ceva la plecarea anumitor angajați. Încearcă să creezi o impresie cât mai bună la plecare, deoarece niciodată nu se știe cum ai putea reveni la acest job într-o bună zi.