Delucru.md se alătură îndemnului ANSP de a promova sănătatea la locul de muncă

Din cele 24 de ore ale unei zile, 8 le petrecem la muncă. Un simplu calcul ne arată că, în decursul vieții, oamenii petrec la birou, în medie, 10.400 de zile. Aceasta înseamnă acumularea de experiență, abilități noi, legături frumoase, dar și un anumit impact asupra sănătății, fie că vorbim despre o muncă sedentară sau de un job care presupune efort fizic constant. Pentru a crește nivelul de informare și conștientizare a factorilor de risc, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a lansat Săptămâna națională de promovare a sănătății la locul de muncă. Delucru.md se alătură acestei inițiative naționale, întrucât recunoaște importanța sănătății și a stării de bine a tuturor angajaților săi. 

Sănătatea la locul de muncă

Sănătatea lucrătorilor - economie eficientă a statului! Acesta este genericul cu care se desfășoară Săptămâna națională de promovare a sănătății la locul de muncă, lansată în premieră de Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Scopul campaniei este creșterea nivelului de informare și conștientizare privind diminuarea factorilor de risc care persistă la locul de muncă, precum și importanța adoptării unui mod de viață sănătos, prin promovarea măsurilor de prevenție și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru angajați. 

Iurie Pînzaru

Șeful secției sănătatea ocupațională, siguranță chimică și toxicologică din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică

„Promovarea sănătăţii la locul de muncă reprezintă efortul comun în vederea îmbunătăţirii sănătăţii, ce contribuie la reducerea absenteismului, stimularea motivației și creșterea productivității muncii. În contextul Săptămânii naționale de promovare a sănătății la locul de muncă, încurajăm angajatorii din ramurile economiei naționale, Confederația Națională a Patronatelor, Confederația Națională a Sindicatelor din Republica Moldova să se alăture campaniei”, menționează Iurie Pînzaru, șeful secției sănătatea ocupațională, siguranță chimică și toxicologică din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Atenție! În Republica Moldova, mai mult de jumătate din numărul bolilor înregistrate se atestă în rândul populației apte de muncă, adică a angajaților care nu au atins vârsta de 65 de ani. Ca urmare, aceasta duce la absenteismul angajaților (pierderea zilelor lucrătoare) din cauza diverselor maladii, pensionare anticipată, invaliditate cu incapacitate de muncă, decese premature.

„Dreptul la un mediu de muncă sigur și sănătos reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Potrivit celor mai recente studii ale Agenției Europene pentru Sănătatea și Securitatea în Muncă, fiecare euro investit în promovarea sănătății aduce un beneficiu de 2,5 - 4,8 euro în reducerea costurilor asociate absenteismului muncitorilor. Aproximativ 30 milioane de zile de lucru se pierd din cauza accidentelor de muncă, iar 26 milioane de zile - din cauza bolilor profesionale. La nivel european, doar în sectorul construcțiilor se înregistrează, anual, peste 1.300 de decese și peste 800 de mii de accidente în muncă. De asemenea, peste 600 de mii de muncitori sunt expuși la azbest, iar peste 50% dintre angajați suferă de diferite boli profesionale”, punctează Iurie Pînzaru, șeful secției sănătatea ocupațională, siguranță chimică și toxicologică din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Cum pot angajatorii promova eficient măsurile de sănătate la locul de muncă?

1. Oferirea unui program și loc de muncă sănătos;
2. Facilitarea participării angajaţilor la îmbunătăţirea organizării activităţii și mediului lor de muncă;
3. Asigurarea unor oportunităţi de instruire profesională continuă pentru angajaţi;
4. Oferirea suportului pentru programe de renunţare la fumat;
5. Interzicerea consumului de tutun și alcool la locul de muncă;
6. Încurajarea și promovarea activității fizice prin: stabilirea pauzelor active, organizarea evenimentelor sportive, amenajarea unei săli de sport în companie, acordarea abonamentelor la sălile de sport;
7. Asigurarea și promovarea alimentaţiei sănătoase la locul de muncă;
8. Susţinerea bunăstării psihice prin oferirea asistenței psihosociale în mod confidenţial, consiliere și formări antistres, etc.

Starea de bine la locul de muncă

Sănătatea mentală la locul de muncă joacă un rol important în starea de bine a angajaților și contribuie la o atmosferă prietenoasă în colectiv. Jobul este locul unde noi petrecem foarte mult timp și, de fapt, aceasta este o parte din viața noastră care ne definește, care ne caracterizează. Când suntem întrebați cine suntem, de obicei, spunem numele, vârsta și cu ce ne ocupăm. Ocupația este ceva ce ne definește, respectiv, este bine să menținem un mediu sănătos la locul de muncă.

Locurile de muncă sigure, sănătoase și incluzive nu doar că îmbunătățesc sănătatea mentală și fizică, dar sporesc performanța și productivitatea în muncă, cresc moralul și motivația personalului și minimizează conflictele dintre colegi. Iar pentru persoanele cu afecțiuni de sănătate mentală, munca decentă poate contribui la recuperare și incluziune, la îmbunătățirea încrederii și la funcționarea socială.

Miljana Grbic

Reprezentanta Organizației Mondiale a Sănătății în Republica Moldova

„Sănătatea este cel mai de preț dar pe care-l avem și nu putem face o diferență între sănătatea mentală și cea fizică. Pentru a ne proteja sănătatea mentală trebuie să înțelegem trei lucruri esențiale. Primul, și cel mai important, este faptul că persoanele care se confruntă cu anumite tulburări de sănătatea mentală nu se deosebesc cu nimic de celelalte, iar prin această conștientizare, ne asigurăm că acești oameni primesc tot sprijinul de care au nevoie. Al doilea lucru - solicitarea ajutorului. Orice persoană trebuie să solicite ajutor atunci când are nevoie de el, fără a se rușina de acest lucru și fără frica de stigmatizare. Este foarte dăunător să nu ceri ajutor specializat. Al treilea lucru se referă la bunătate. Simplu fapt că suntem buni unii cu alții ne ajută să ne simțim mai bine, iar această stare de bine este esențială pentru sănătatea noastră mentală”, a declarat Miljana Grbic, Reprezentanta Organizației Mondiale a Sănătății în Republica Moldova.

Peste 150 de milioane de oameni din Regiunea Europeană a OMS, din care face parte și țara noastră, trăiesc cu o afecțiune mentală și doar 1 din 3 persoane care se confruntă cu depresie primește îngrijirea de care are nevoie. În Republica Moldova, potrivit datelor Studiului național al prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, 18,3% din populația adultă acuză simptome de depresie și 1,7% dintre respondenți s-au adresat după asistență la specialiști. Dintre cei care au solicitat ajutor, 55% au primit tratamentul necesar.

Ion Prisăcaru

Secretar de stat la Ministerul Sănătății

„Ministerul Sănătății depune eforturi pentru ca adresările voluntare din partea populației să crească mult mai mult, decât cele impuse de recomandările medicilor. Ne dorim foarte mult să ajungem la o conștientizare mai mare a faptului că starea psiho-emoțională a fiecăruia dintre noi este foarte importantă și ne oferă șansa de a avea rezultate bune în viață, inclusiv în procesul de muncă”, a menționat Ion Prisăcaru, secretar de stat la Ministerul Sănătății. 

Riscurile pentru sănătatea mentală la locul de muncă pot include:

• utilizarea insuficientă a competențelor sau subcalificarea pentru muncă;
• sarcini excesive de lucru, personal insuficient;
• ore lungi, nesociale sau inflexibile;
• condiții fizice de muncă nesigure sau precare;
• cultura organizațională care permite comportamente negative;
• sprijin limitat din partea colegilor sau supraveghere autoritară;
• violență, hărțuire sau agresiune;
• discriminare și excludere;
• rolul postului neclar;
• sub - sau supra - promovare;
• nesiguranța locului de muncă;
• salariu inadecvat sau investiții slabe în dezvoltarea carierei;
• solicitări conflictuale la muncă.

Bolile profesionale 

Conform definiţiei Organizaţiei Mondială a Sănătăţii, bolile profesionale constituie afecţiuni ale căror agenţi etiologici specifici sunt prezenţi la locul de muncă, asociaţi cu anumite procese industriale sau cu exercitarea unor profesiuni. Altfel spus, bolile profesionale sunt niște afecțiuni asociate muncii și apar ca urmare a desfășurării unei activități. Noțiunea de boală profesională mereu implică existența unui raport de cauzalitate între factorii de risc existenți în procesul de muncă și efectul acestora asupra organismului angajatului. Pentru ca o afecțiune să fie calificată ca boală profesională trebuie să fie îndeplinite trei condiții:

1. Să apară prin exercitarea unei meserii sau profesii;
2. Să fie provocată de factori de risc fizici, chimici, biologici, caracteristici locului de muncă sau suprasolicitării de sisteme sau organe;
3. Acțiunea factorilor de risc asupra organismului să se manifeste în timp.

Munca sedentară, factorii psihosociali, programul de muncă în ture și stresul sunt elemente care pot duce la apariția unor boli ce intră în categoria celor profesionale. Printre acestea se pot număra astmul, bolile cardiovasculare și factorii ocupaționali, tulburările musculo-scheletice, gripa sezonieră, stresul. Lista completă a celor mai frecvente boli asociate muncii poate fi accesată aici.

Potrivit unui regulament sanitar aprobat de Guvern în 2016, fiecare angajat, lucrător temporar sau prin cumul, titular de patentă, stagiar sau ucenic este obligat să efectueze examene medicale în conformitate cu o listă a factorilor de risc de la locul de muncă. Dacă se confirmă că e o boală profesională, angajatorul este obligat să-i achite angajatului o indemnizație unică, care este calculată în baza salariului mediu lunar pe țară, înmulțit cu procentul pierderii capacității de muncă.

Atenție! Decizia cu privire la diagnosticul de boală profesională o ia doar medicul specializat în medicina muncii, în baza evaluării făcute conform fișei de post a angajatului. Dacă un salariat suspectă că patologia pe care o are este rezultatul activităţii la serviciu, acesta se poate adresa structurilor competente, inclusiv la Centru Republican de Boli Profesionale de pe lângă Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”. Aici, angajatul poate veni de sinestătător sau conform îndreptării medicale. Persoana este examinată de doctor, iar ulterior se decide dacă salariatul mai poate activa în domeniul său ori nu. Reprezentanții centrului ne-au confirmat că bolile profesionale atacă nu doar persoanele cu un stagiu mare de lucru, dar şi tinerii specialişti. 

Concluzii

Delucru.md se alătură inițiativei Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și, astfel, marchează Săptămâna națională de promovare a sănătății la locul de muncă, deoarece recunoaște importanța unui mediu prietenos și a condițiilor favorabile pentru organizarea și desfășurarea procesului de muncă. Angajații sunt cea mai importantă resursă pentru fiecare companie și întreprindere, de aceea, angajatorii trebuie să se îngrijească de sănătatea lor fizică și psihică. 

Reține! Promovarea sănătății la locul de muncă este asigurată de o serie de factori, precum:

• crearea unui mediu de muncă prietenos și favorabil pentru angajați;

• încurajarea participării angajaţilor în activităţi de promovare a sănătății;

• asigurarea posibilităţii de a face alegeri sănătoase la locul de muncă.