Organizațiile și companiile au culturi la fel cum oamenii au diverse tipuri de personalitate. Știm, inițial par cuvinte mari, dar în realitate lucrurile stau exact așa. Cultura este miezul întregii rețele organizaționale. Ea influențează și este influențată de strategie, structură, sistem, personal și deprinderi. Potrivit unor studii, 77% dintre candidați caută informații despre cultura unei companii înainte de a aplica la un job și 50% ar pleca de la locul actual de muncă, pentru o ofertă mai mică, dar o organizație cu o cultură mai bună. Ce putem înțelege prin aceasta? Că oamenii caută, dincolo de beneficiile de ordin financiar, să ajungă într-un loc în care să se poată exprima autentic, să simtă că sunt importanți și să fie înconjurați de persoane care au aceleași valori. În cele ce urmează vom încerca să-ți explicăm mai exact ce rol are cultura organizațională în afaceri, cine trebuie să o creeze și ce funcții are.
Dacă încă nu ți-ai stabilit cultura organizațională, să știi că acest articol este pentru tine. Pentru început, îți vom explica ce presupune acest concept. Așadar, cultura organizaţională reprezintă totalitatea valorilor, simbolurilor, atitudinilor şi comportamentelor ce sunt dominante într-o companie și sunt transmise generaţiilor următoare ca fiind modul normal de a gândi, simţi şi acţiona şi care au o influenţă determinantă asupra rezultatelor şi evoluţiei acesteia.
Cultura organizaţională este considerată a fi „forţa” invizibilă din spatele lucrurilor uşor observabile şi tangibile dintr-o companie, este energia ce determină oamenii să acţioneze. Putem compara cultura organizaţională a unei companii cu personalitatea unui individ, ce întruneşte o serie de aspecte vizibile şi mai puţin vizibile, dar care furnizează viziunea, sensul, direcţia şi energia necesare pentru evoluţie.
Îți petreci mai bine de opt ore pe zi la muncă, așa că putem spune că această cultură organizațională este până la urmă un mod de viață. Se bazează pe anumite principii care, ca și atunci când construiești o casă, trebuie să formeze o fundație stabilă.
Astfel de principii ar fi:
Ai nevoie de mai multe informații despre cum să-ți îmbunătățești cultura organizațională a companiei? Încearcă aceste sfaturi, cu siguranță îți vor fi de folos:
Cultural Fit (cunoscută și sub numele de potrivire culturală) este evaluarea potențialilor candidați pentru a determina ce tip de impact cultural ar avea asupra organizației. Acest lucru se bazează pe alinierea valorilor, convingerilor și comportamentelor dintre angajat și angajator. Fiecare salariat modelează cultura organizației tale. De aceea, este important să identifici valorile, convingerile și comportamentele pe care compania ta se bazează și să le pui în practică în timpul interviurilor cu candidații.
Prin intermediul unui interviu semistructurat, poți determina dacă valorile și convingerile candidatului se aliniază cu cele ale companiei. Întrebările pot fi formulate în funcție de valorile firmei. De exemplu, dacă pui mult accent pe lucrul în echipă, aceste întrebări te pot ajuta să-și dea seama dacă candidatul se potrivește cu compania:
Aceste întrebări te pot ajuta să evaluezi capacitatea candidatului de a lucra eficient într-o echipă, de a comunica cu membrii acesteia, de a gestiona conflictele și dezacordurile și de a contribui la succesul echipei.
Există o multitudine de clasificări ale culturii organizaționale. Cele mai răspândite sunt cele sortate după gradul de risc şi după rapiditatea feedback-ului, în funcţie de tipul de personal care lucrează în organizaţie, după configuraţie, după tipul de tranzacţie prin care individul este legat de organizaţie, în funcţie de modele de comunicare, în funcţie de structura organizaţiei. Noi îți prezentăm una dintre cele mai aplicate clasificări.
Cultura centrată pe putere este frecvent întâlnită în organizaţiile mici, în unele companii comerciale şi financiare precum şi în unele sindicate, organizaţii politice şi grupuri de presiune cu unică orientare. O astfel de structură este redată grafic sub forma unei reţele asemănătoare unei pânze de păianjen, cu o sursă de putere centrală, cu linii de forţă şi influenţă exercitate spre exterior de la sursa centrală. Puterea şi influenţa sunt centrate pe o singură persoană sau un grup de persoane. Cu cât poziţia unei persoane este mai îndepărtată de centru, cu atât autoritate şi influenţa asupra sa sunt mai slabe. Valorile se concentrează asupra performanţelor individuale. Atmosfera din aceste medii este aspră, reuşita fiind însoţită de o lipsă a eticii şi de o fluctuaţie pronunţată a forţei de muncă din cauza eşecurilor individuale sau a părăsirii acestui cadru competiţional. Climatul dur, competitiv, este extrem de neplăcut, însă foarte eficient în realizarea obiectivelor.
Cultura centrată pe rol este tipică companiilor clasice, birocratice. Ea poate fi reprezentată grafic printr-un templu. Acest tip de firmă este caracterizat prin puternice sectoare funcţionale sau specializate. Departamentele specializate formează coloanele ce sprijină templul grecesc, la nivelul acestora regăsindu-se competenţele. Coordonarea activităţii sectoarelor funcţionale şi interacţiunea dintre ele se realizează de către o echipă de conducere restrânsă (acoperişul templului) prin reguli şi proceduri prin definirea posturilor şi a autorităţii conferite acestora a modalităţii de comunicare şi reglementarea litigiilor dintre sectoarele funcţionale. Valorile culturale sunt raţionalitatea, logica, respectarea disciplinei, stabilitatea. Oamenii sunt selectaţi în funcţie de îndeplinirea satisfăcătoare a rolului lor. Puterea personală este îngrădită, regulile şi procedurile reprezintă metode majore de influenţare. Atmosfera este relativ calmă şi protectoare pentru angajaţi, dar persoanele ambiţioase pot considera acest mediu cultural nesatisfăcător.
Cultura centrată pe sarcini este specifică organizaţiilor cu structură matriceală în care autoritatea realizării unor proiecte concrete este delegată unor echipe de lucru. Caracterizată drept caldă şi prietenoasă, este preferată de mediile puternic profesionalizate şi dinamice. Cultura de ,,tip sarcină” are o structură ce poate fi reprezentată printr-o reţea rectangulară, unele fire ale reţelei fiind groase sau mai rezistente decât celelalte, iar puterea şi influenţa fiind în mare parte, localizată în noduri. În cadrul acestei culturi, accentul este pus pe executarea sarcinii. Valorile promovate sunt creativitatea, lucrul în echipă, realizarea obiectivelor comune înaintea celor individuale, încrederea în oameni, autodirijare şi nivel ridicat de responsabilitate. Totuşi, promovarea unei astfel de culturi poate implica un cost ridicat, deoarece realizarea sarcinilor se bazează pe numeroase discuţii şi şedinţe, pe încercări şi pe învăţare din experienţă.
Cultura centrată pe persoană acordă o importanţă majoră individului în detrimentul organizaţiei ca ansamblu. Managerii au rolul de a facilita şi coordona activitatea. Acest tip de cultură poate fi întâlnit în mediul universitar şi în cercetare. Are o structură descrisă cel mai bine printr-un ,,roi” de particule sau o ,,galaxie de stele”. De regulă, rolul acestor companii este de a furniza infrastructura necesară membrilor echipei pentru desfăşurarea activităţilor specifice. Valorile promovate ţin de performanţă, individualism, indiferenţă faţă de organizaţie. Compania însăşi este pusă în slujba intereselor individului. Pericolul este acela că nevoile organizaţiei pot deveni subordonate nevoilor angajaţilor.
Culturile se dezvoltă dintr-o varietate de surse. Astfel, cele mai importante sunt cultura naţională şi viziunea sau misiunea fondatorilor organizaţiei. Cum, atât aspectele subiective (valori, ipoteze, aşteptări), cât şi cele obiective (comportamente observate, ritualurile) ale culturii companiei se formează şi se dezvoltă în timp ca un răspuns la cele două probleme majore: de integrare internă şi de adaptare externă, este clar că, în lupta pentru supravieţuire pe care orice firmă o duce, adaptarea la un mediu din ce în ce mai competitiv, determină evoluţia culturii organizaţiei. Principalii factori care influențează cultura organizației sunt:
Cultura organizațională influențează fiecare aspect al companiei, de la modul în care se iau deciziile, la cel în care se gestionează crizele și se planifică obiectivele. În plus, cultura organizațională este cel mai bun predictor al capacității companiei de a-și implementa strategia cu succes.
Dacă nu conduci cultura, te conduce ea pe tine și s-ar putea să nici nu îți dai seama de proporția în care aceasta se întâmplă. De aceea, este important să gestionezi cultura organizațională într-un mod constructiv. Iată câteva motive pentru care este important să construiești o cultură organizațională solidă și constructivă:
Cultura organizaţională exercită o influenţă considerabilă asupra deciziilor și comportamentelor managerilor şi personalului. Între cultura unei companiii şi structura acesteia există o strânsă legătură. Dacă între cele două este un puternic dezacord, personalul este supus unui nivel ridicat de stres şi confuzie.
Cultura organizaţională este un determinant major al comportamentului membrilor unei echipe. În firmele cu cultură organizaţională puternică, salariaţii ştiu ce se aşteaptă de la ei şi care sunt tipurile de decizii şi modalităţile de acţiune acceptate. În consecinţă, ei vor avea o viteză rapidă de acţiune, focalizându-şi atenția pe realizarea obiectivelor stabilite. Cultura organizaţională asigură sentimentul de apartenenţă la o colectivitate specifică. Pe măsura trecerii timpului, salariații îşi dezvoltă o multitudine de legături, profesionale şi personale, cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea. Treptat, ei ajung şi consideră locul de muncă ca o a doua casă.
Cultura organizaţională asigură un sentiment de stabilitate şi siguranţă pentru membrii săi. Rolul său este cu atât mai important cu cât viteza schimbărilor este mai mare, iar mediul de afaceri înregistrează o dinamică tot mai accentuată. Oportunităţile şi ameninţările mediului sunt factori ce obligă companiile la numeroase transformări organizaţionale. Acestea intră însă în contradicţie cu nevoia, cu dorinţa de stabilitate a naturii umane. În consecinţă, cultura organizaţională este cea care are forţa de a oferi „siguranţă psihologică” angajaților, punându-le la dispoziție un cadru familiar în care să-şi manifeste personalitatea.