Cum trebuie să acționezi dacă un coleg suferă de insolație?

Începem săptămâna cu temperaturi de foc. Meteorologii au emis o alertă de caniculă care este valabilă până pe 12 iulie. În următoarele zile, temperaturile vor ajunge și la 40°C. În aceste condiții, munca afară devine tot mai periculoasă, iar riscul de insolație persistă, inclusiv atunci când pleci sau te întorci de la job. În acest articol, îți prezentăm regulile de acordare a primului ajutor în caz de insolație. Citește atent fiecare detaliu, pentru a fi util și gata de intervenție, în cazul în care colegii tăi vor nimeri în impas.

Ce reprezintă insolația?

Insolația, a cărei denumire medicală este șocul termic sau caloric, este o urgență medicală care apare atunci când corpul este expus la temperaturi ridicate pentru o perioadă îndelungată, iar mecanismele naturale de răcire ale organismului nu mai pot face față.

Atenție! Insolația necesită tratament de urgență!

Liliana Arnăut

Medic Igienist, Specialist în Promovarea Sănătății

„Insolația este o stare patologică cauzată de supraîncălzirea corpului ca urmare a expunerii prelungite la soare sau în urma unui efort fizic la temperaturi ridicate. Această formă gravă de vătămare termică poate apărea dacă temperatura corpului crește până la 40°C mai mult. Astfel, majoritatea cazurilor de insolație apar în sezonul estival. Lăsată netratată, insolația poate afecta rapid creierul, inima, rinichii și mușchii. Cu cât tratamentul este mai întârziat, cu atât complicațiile sunt mai grave”, declară Liliana Arnăut, medic igienist, specialist în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică. 

Este cea mai severă formă de boală termică, o categorie care include crampe de deshidratare, senzația de oboseală și de epuizare din cauza căldurii și chiar arsuri solare. Cel mai clar indicator al insolației este confuzia și dezorientarea, cauzate de „scurtcircuitarea” sistemului nervos central. 

Semnele și simptomele insolației includ:

• temperatura ridicată a corpului; 
• stare sau comportament mental alterat (confuzie, agitație, vorbire neclară, iritabilitate, delir, convulsii și comă);
• piele fierbinte, uscată cu/fără transpirație abundentă;
• greață și vomă;
• înroșirea pielii;
• respirație accelerată;
• frecvența cardiacă accelerată;
• dureri de cap pulsatile.

Pericol pe termen lung 

Insolația este o amenințare din ce în ce mai mare și creează îngrijorări pentru sănătatea publică, deoarece încă nu există un tratament disponibil, altul decât, pur și simplu, răcirea corpului. Medicii spun că insolația ar putea duce la probleme de sănătate pe termen lung, nu doar pe moment. 

Liliana Arnăut

Medic Igienist, Specialist în Promovarea Sănătății

„Copiii, persoanele vârstnice și cele cu afecțiuni cronice sunt mai expuse riscului de a face insolație. În lipsa unui ajutor de urgență, insolația poate avea urmări grave. În funcție de timpul expunerii la temperaturi ridicate și a gradului de deshidratare, complicațiile se pot solda cu afectarea organelor vitale chiar până la deces”, punctează Liliana Arnăut, medic igienist, specialist în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică. 

Cele mai frecvente complicații severe sunt: edem cerebral, insuficiență renală, insuficiență hepatică, disfuncție metabolică, leziuni ale nervilor, reducerea fluxului de sânge către inimă și alte probleme circulatorii.

Cum acorzi corect primul ajutor?

Iată câteva măsuri de prim ajutor în cazul în care unul dintre colegii tăi suferă de insolație:

• Mutarea persoanei la umbră sau într-un loc răcoros. Prima acțiune este să scoți persoana afectată din mediul cald. Mutarea într-un loc umbrit, ventilat sau într-o încăpere cu aer condiționat ajută la scăderea rapidă a temperaturii corpului. 
• Îndepărtarea excesului de îmbrăcăminte. Este important să îndepărtezi hainele suplimentare pentru a permite căldurii să se disipeze mai ușor. Acest lucru ajută la răcirea rapidă a corpului.
• Aplicarea compreselor reci. Utilizarea compreselor reci sau a prosoapelor umede pe frunte, gât, subraț și în alte zone bogate în vase de sânge accelerează procesul de răcire. Pulverizează pielea cu apă la 25-30°C. Măsoară temperatura corpului. Nu administra acid acetilsalicilic sau paracetamol.
• Rehidratarea. Dacă persoana este conștientă și poate înghiți, oferă-i apă în cantități mici și frecvente. Este important să eviți băuturile foarte reci, deoarece acestea pot provoca crampe stomacale.
• Monitorizarea stării de sănătate. Este vital să monitorizăm atent persoana afectată. Dacă simptomele nu se ameliorează rapid sau dacă starea se agravează, trebuie să apelezi imediat la serviciile de urgență.
• Poziționarea corectă a corpului. Persoana trebuie așezată într-o poziție confortabilă, preferabil culcată pe spate cu picioarele ușor ridicate, pentru a îmbunătăți circulația sângelui.

Cum poți evita insolația la locul de muncă?

Evitarea expunerii la soare un timp îndelungat este cea mai bună metodă de prevenire a insolației. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci trebuie neapărat să respectăm următoarele recomandări:

• Să purtăm haine largi și deschise la culoare;
• Să ne acoperim capul;
• Să utilizăm creme cu protecție solară, la fiecare 1,5 ore, pe zonele expuse;
• Să reducem consumul de cafea;
• Să evităm băuturile alcoolice, deoarece favorizează insolația.
• Să consumăm cât mai multe lichide.

Lilia Plămădeală

Medic Igienist, Specialist în Promovarea Sănătății

„Apa este esenţială pentru sănătate. Putem trăi fără alimente o lună, însă doar o săptămână fără apă. În jur de 60% din corpul nostru este alcătuit din apă, această proporție reprezentând 40-42 l pentru un individ de 70 kg. Pierderea a 5-6% din volumul total de apă din corp duce la o stare de somnolenţă şi de oboseală persistentă, poate provoca dureri de cap, ameţeli şi dificultăți de concentrare. Lipsa a jumătate de litru de apă din corp reduce capacitatea de concentrare cu 20%. De asemenea, lipsa relativă a apei sistează anumite funcţii ale corpului”, specifică Lilia Plămădeală, medic igienist, specialistă în promovarea sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Dacă trebuie să lucrezi afară când vremea este extrem de caldă, nu uita să faci pauze cât mai des. Planifică-ți activitatea dimineața sau seara, când vremea este mai răcoroasă. Dacă nu ești obișnuit să lucrezi sau sa faci o activitate fizică intensă într-un mediu călduros, începe treptat și crește ritmul gradual (proces denumit aclimatizare). Este nevoie de câteva săptămâni până când corpul tău se va adapta la căldură. Oprește-te când simți că inima bate cu putere și nu mai poți respira. Retrage-te într-o zonă răcoroasă sau cel puțin la umbra și odihnește-te, în special dacă ai senzația de amețeală sau de leșin și te simți obosit.

Fii foarte atent la riscul expunerii la căldură, dacă administrezi tratament cu anumite medicamente, care interferează cu termoreglarea sau dacă ai peste 65 de ani și suferi de boli cronice.

Elena Baxan-Borta

Șefa Secției Geriatrie a Spitalului Cărpineni

„Vremea caniculară (temperaturile peste 35°C) poate afecta grav starea sănătății, fiind un factor agresiv care dereglează întregul echilibru al organismului, declanșând la multe persoane stări de stres, astenie fizică și nervoasă, migrene, moleșeală, insomnii, surmenaj fizic și intelectual, leșin, deshidratare, oboseală generală, arsuri, erupții, și cel mai grav - acutizarea problemelor cardiace și majorarea riscului de infarct miocardic și AVC”, punctează Elena Baxan-Borta, șefa secției geriatrie a spitalului Cărpineni.

Concluzii

Medicii susțin că organismul uman se simte confortabil la o temperatură de 20-27°C, cu o umiditate relativă, între 35 și 60%. Când temperaturile cresc, corpul se simte stresat atât fizic, cât și psihic. La locul de muncă, o modalitate de a aborda stresul termic este reducerea volumului fizic, încurajarea pauzelor mai frecvente și mai lungi pentru a preveni supraîncălzirea și deshidratarea.

Lilia Plămădeală

Medic Igienist, Specialist în Promovarea Sănătății

„Pe lângă impactul asupra sistemului cardiovascular, perioada caniculară afectează și sistemul imunitar, favorizând apariția unor infecții. De asemenea, temperaturile ridicate pot provoca manifestări psihice și fizice, precum irascibilitatea, lipsa concentrării, tulburări ale somnului, creșterea pulsului și scăderea tensiunii arteriale. A fi bine hidratat rămâne una dintre cele mai importante moduri prin care pot fi evitate pericolele căldurii extreme. Când oamenii percep prima dată senzația de sete, corpul este deja într-un statut de deshidratare ușoară, ceea ce înseamnă că sistemul cardiovascular este deja încordat”, menționează Lilia Plămădeală.

Apa trebuie consumată înainte de a participa la orice activitate în aer liber, de la ușoară până la moderată. Se recomandă consumul unui pahar de apă la fiecare 15-20 de minute petrecute în condiții de căldură, deoarece consumul de lichide în cantităţi mari în doză unică este ineficient. 

Reamintim! Angajatorii sunt obligați să ajusteze programul de lucru al salariaților pentru a evita orele cu temperaturi extreme. Cei care nu se vor conforma, vor fi sancționați.