Cum te poate ajuta inteligența emoțională să-ți motivezi angajații?

În ultimii ani, specialiștii în resurse umane, formatorii, echipele de recrutare și managerii au descoperit prin ce se diferenţiază lucrătorii obţinuţi, de cei care reuşesc să se desprindă din rândul mulţimii. Nu este vorba de abilităţi tehnice, care sunt relativ uşor de învăţat şi este uşor de determinat dacă o persoană le are sau nu. Nu este nici neapărat inteligența academică sau experienţa. Este vorba despre abilităţile personale, altfel spus - inteligență emoțională. După mulţi ani de discuţii referitoare la abilităţile personale, cei care lucrează în domeniile de training, pregătire, management şi angajări s-au lăsat convinşi. Descoperirea esenţei a ceea ce face ca oamenii să iasă în evidenţă la locul de muncă este, de fapt, inteligența emoțională, care are beneficii atât pentru angajatori, cât și salariați.

Abilități personale = Inteligență emoțională 

Termenul de „inteligenţă emoţională” conţine două elemente de bază: „emoţie” și „inteligenţă” și se referă la a înţelege, a accepta și a da inteligenţă emoţiilor. De acum înainte, se poate înlocui termenul vag şi subiectiv „abilităţi personale” cu un termen mult mai exact şi obiectiv - „inteligenţa emoţională”. Odată cu elaborarea testelor de măsurare a inteligenţei emoţionale a devenit mult mai uşor de determinat setul de abilităţi potrivite postului vizat şi nivelul de inteligenţă emoţională optim. Rolul sentimentelor la locul de muncă este colosal, iar ignorarea sau inhibarea acestora poate fi o greşeală fatală. 

Natalia Țîmbaliuc

Conferențiar universitar ASEM

„Grijile, teama şi neliniştea sunt sentimente, care pot însemna că ceva nu merge bine. Grijile pot trage un semnal de alarmă asupra pericolelor viitoare. Când apar griji referitoare la creşterea ritmului de producţie, acestea pot fi folosite în mod constructiv. De exemplu, pot creşte orele de somn pentru a fi mai odihniţi la serviciu sau se pot micşora pauzele dintre diferite seturi de operaţiuni. Sau se poate atrage atenţia managementului că, pe măsură ce se vor produce mai multe produse, acestea vor avea mai multe defecte”, precizează Natalia Țîmbaliuc, conferențiar universitar ASEM, în lucrarea „Inteligența emoțională la locul de muncă”.

Toate sentimentele sunt extrem de importante la job, nu doar frica sau grijile. Satisfacţia, de exemplu, este un semnal că lucrurile merg bine. Un sentiment de mulţumire la locul de muncă poate însemna un lucru bine făcut. Sentimentele conţin informaţii critice de care ar trebui să ținem cont pentru un rezultat mai bun.

Tatiana Tofan

Doctor în economie, în lucrarea „Rolul inteligenței emoționale în activitatea managerului de top din instituțiile publice”

„Descoperiri revoluţionare arată că stările de spirit și acţiunile managerilor au un impact decisiv asupra celor pe care îi îndrumă și aruncă o lumină nouă asupra puterii pe care o are conducerea bazată pe inteligenţa emoţională, puterea de a inspira și stimula pasiunea și entuziasmul de a susţine motivaţia și devotamentul lucrătorilor. La polul opus, se află conducerea toxică, care poate distruge climatul emoţional de la job. Ceea ce transmite un lider prin muncă, gesturi, vorbe, sfaturi, poate deveni un scop comun pentru întreaga sa echipă. Oare este atât de ușor să transmiţi ceea ce vrei și ce trebuie celorlalţi atunci când scopul este de a avea succes, realizări, vânzări, influenţă? Este, într-adevăr, o reală calitate cu care unii se nasc, iar pe care alţii o dobândesc”, explică Tatiana Tofan, doctor în economie, în lucrarea „Rolul inteligenței emoționale în activitatea managerului de top din instituțiile publice”. 

Cum inteligența emoțională ajută angajații să fie mai buni?

În continuare, îți prezentăm câteva moduri prin care inteligenţa emoţională poate ajuta angajații în munca de zi cu zi. Am trasat patru categorii de abilităţi emoţionale, iar în dreptul lor - situaţiile în care acestea vor ajuta angajatul tău: 

• Identificarea emoțiilor: Conștientizarea propriilor sentimente și emoții ajută la păstrarea calmului în diverse situații. Totodată, conștientizarea emoțiilor celorlalți constituie un punct cheie în colaborarea cu oamenii. 
• Folosirea emoțiilor: Abilitarea de a genera o anumită stare sau sentiment la momentul potrivit poate spori creativitatea. 
• Înțelegerea sentimentelor: Ajută la motivarea persoanelor, facilitează punctul de înțelegere al celorlalți și crează o cooperare fructuoasă în cadrul grupului. 
• Controlul emoțiilor: Conștientizarea propriilor emoții poate fi utilizată pentru rezolvarea conflictelor și problemelor, dar și gestionarea sentimentelor negative într-un mod constructiv. 

Cum poți deveni un manager inteligent emoțional?

Există patru niveluri distincte ale formării inteligenţei emoţionale. Acestea sunt: 

• Percepţia, evaluarea şi exprimarea emoţiilor. Este primul nivel care include identificarea emoţiilor și a conţinutului emoţional atât la propria persoană, cât și la ceilalţi, recunoașterea emoţiilor în limbaj, comportament, exprimarea și distingerea sentimentelor clare sau confuze, sincere sau false, stabilirea relaţiilor binevoitoare, adecvate, pline de încredere; 
• Facilitarea emoţională a gândirii. La acest nivel, emoţia influenţează pozitiv gândirea, dând prioritate direcţionării atenţiei asupra informaţiilor importante, asigurând interacţiunea emoţiilor cu procesele cognitive. În același timp, are loc și facilitarea rezolvării problemelor, explicarea conţinuturilor, luarea în considerare a mai multor puncte de vedere, anticiparea modului în care s-ar simţi o persoană în anumite circumstanţe. 
• Înţelegerea şi analiza emoţiilor. Nivelul acesta cuprinde cunoașterea emoţiilor, folosirea conţinuturilor emoţionale, categorisirea lor, stabilirea cauzelor care provoacă diferite stări emoţionale, elaborarea soluţiilor alternative pentru rezolvarea situaţiilor emoţionale variate, interpretarea modalităţilor prin care emoţiile converg spre relaţii interpersonale. 
• Reglarea emoţiilor pentru a promova creşterea emoţională şi intelectuală - nivelul acesta include înţelegerea implicaţiilor sociale asupra emoţiilor și sentimentelor, controlarea, monitorizarea emoţiilor în raport cu sine și cu ceilalţi, precum și determinarea stărilor emoţionale, încurajându-le pe cele pozitive și moderându-le pe cele negative. 

Tatiana Tofan

Doctor în economie

„Responsabilitatea fundamentală a managerilor este de a induce trăiri pozitive subalternilor. Aceasta se întâmplă atunci când un lider creează rezonanţă - un rezervor de elemente pozitive, care eliberează tot ce este mai bun în oameni. Deci, la origine, rolul de bază al conducerii este de natură emoţională”, declară Tatiana Tofan, doctor în economie.

Cum inteligența emoțională influențează eficiența unei companii? 

Acest lucru se întâmplă în mai multe direcţii: recrutarea și menținerea angajaţilor, dezvoltarea talentelor, munca în echipă, implicarea angajaţilor, simţul moral și sănătatea, inovaţia, productivitatea, eficienţa, veniturile, calitatea serviciilor, loialitatea clienților, etc. Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac managerii este că ignoră nevoia angajaţilor de a-și exprima stările emoţionale. Acest lucru generează comportamente negative atât în relaţiile interne, cât și în raporturile de afaceri cu clienţii. 

Studiile arată că între 50% și 70% dintre factorii care influenţează modul în care angajaţii percep climatul organizaţional sunt relaţionaţi direct cu dispoziţia, comportamentul și atitudinea unui singur om - managerul. Ca urmare, abilitatea liderului de a-și controla dispoziţiile afective și de a influenţa dispoziţiile afective ale celor din jurul său nu este doar o problemă privată, ea are un impact dramatic asupra rezultatelor obţinute de companie. 

Tatiana Tofan

Doctor în economie

„Inteligența emoțională se dovedește a fi crucială mai ales pentru top manageri. Putem spune că un manager top are nevoie de un grad mare de inteligență emoțională, pentru că în activitatea curentă este nevoit să gestioneze situații stresante și să găsească soluții fără a-i învinovăți pe ceilalți de probleme sau eșecuri. Astfel, liderii care au inteligență emoțională pot gestiona un conflict în așa fel încât angajații să fie motivați și, de asemenea, pot stimula crearea unui mediu care îi încurajează pe ceilalți să aibă performanțe ridicate. Și performanța este uneori legată de empatie, iar liderii cu inteligență emoțională au capacitatea de a vedea ce îi face fericiți pe angajații lor”, punctează Tatiana Tofan, doctor în economie.

Emoţiile și dispoziţiile afective influenţează cantitatea și calitatea muncii oamenilor. Calitatea dispoziţiei afective dictează calitatea muncii. De aceea, putem spune că leadership-ul se întâmplă în contextul relaţiilor interpersonale. Cu cât un lider este mai priceput în gestionarea relaţiilor cu oamenii pe care îi conduce, cu atât este mai eficient. Liderii adevăraţi entuziasmează, stimulează imaginaţia și motivează. Ei pot să trezească pasiunea pentru ceea ce realizează angajaţii și îi stimulează. Liderii adevăraţi fac apel la emoţii. Știu cum să-și gestioneze propriile emoţii, la fel cum știu să perceapă și să controleze emoţiile unui grup, descifrând în acestea impactul propriilor acţiuni și manifestări. De aceea, coeficientul de inteligenţă emoţională al unui lider este un element extrem de important atât pentru propriul succes, cât și pentru succesul entității pe care o conduce.  

EQ mai important decât IQ

Încurajarea unui mediu relaxant poate îmbunătăți semnificativ productivitatea. Unii oameni se nasc cu inteligență emoțională, iar alții o pot dobândi. Capacitatea de a ne autocunoaște și de a înțelege emoțiile poate avea un impact pozitiv asupra relațiilor din viața noastră și ne poate ajuta să reușim în fiecare domeniu. Unii specialiști afirmă că EQ - coeficientul de inteligență emoțională este chiar mai important decât IQ - coeficientul de inteligență generală, mai ales în anumite situații specifice cu care ne confruntăm în viață. Un exemplu ar putea fi interviul de angajare. 

Natalia Țîmbaliuc

Conferențiar universitar ASEM

„În condiţiile schimbărilor rapide din cadrul organizaţiilor sau a companiilor, nivelul ridicat al inteligenţei emoţionale a devenit un factor important al succesului, care, uneori, surclasează competenţa tehnică profesională. Este o realitate faptul că, în prezent, angajările se fac pe baza interviului, care urmăreşte să aprecieze tocmai abilităţile emoţionale ale individului. Se merge chiar mai departe, în sensul că promovările, concedierile se fac în urma rezultatelor constatate la interviu”, precizează Natalia, Țîmbaliuc, conferențiar universitar ASEM. 

O persoană cu o inteligență emoțională mai mare își va gestiona mai bine emoțiile, va fi mai auto - motivată, va accepta feedback-ul negativ și se va înțelege mai bine cu colegii sau cu clienții. 

Tatiana Tofan

Doctor în economie

„Deși părerile specialiștilor sunt împărțite: unele studii au găsit o legătură între inteligența emoțională și performanța la locul de muncă, în timp ce altele nu au identificat nicio corelație, putem spune că un angajat care va da dovadă de inteligență emoțională va avea șanse mai mari să aibă o performanță mai bună la locul de muncă. Inteligența emoțională este o componentă a psihicului uman care influențează toate aspectele vieții - de la partea personală la cea profesională, și ne ajută să atingem mai ușor obiectivele pe care ni le-am propus, să fim parteneri, prieteni sau angajați mai buni”, afirmă Tatiana Tofan, doctor în economie.

Concluzii

Managerii, ca şi angajaţii cu un coeficient emoţional ridicat, au mai mult succes decât cei care au doar o bună calificare tehnică. Aceştia sunt mai bine priviţi în cadrul companiilor, sunt mai cooperanţi, mai puternic motivaţi intrinsec şi mai optimişti. Sunt capabili să evite conflictele şi să împiedice escaladarea lor. Le sunt caracteristice următoarele abilități:

• Abilitatea de a folosi emoţiile ca sursă de energie productivă;
• Abilitatea de a nu escalada conflictele şi de a le folosi ca sursă de feedback; 
• Tratarea sentimentelor membrilor organizaţiei ca variabile importante ale succesului;
• Cunoaşterea şi înlăturarea dificultăţilor emoţionale şi relaţionale ale angajaților;
• Crearea unui mediu în care angajaţii să se simtă în siguranţă.  

Inteligenţa emoţională, totuşi, nu poate prezice de una singură succesul în muncă, o carieră satisfăcătoare sau un leadership eficient. Este doar una dintre componentele importante. În cadrul calităţii de a fi un bun utilizator al inteligenţei emoţionale intră şi înţelegerea faptului că aceasta nu este şi nici nu trebuie să fie gândită ca un înlocuitor sau substituent al abilităţilor, cunoştinţelor sau priceperii deprinse în timp. Inteligenţa emoţională creşte şansele de succes, dar nu îl garantează în absenţa cunoştinţelor necesare. Inteligenţa emoţională este, mai degrabă, un facilitator al succesului, în cazul în care este combinată cu abilităţile şi competenţele necesare postului.