Doar unul din zece angajați din Republica Moldova are peste 60 de ani. Chiar dacă numărul seniorilor care aleg să muncească crește cu fiecare an, rata de implicare în câmpul muncii rămâne destul de mică. Cel mai des, persoanele în etate lucrează în agricultură, educație, medicină, asistență socială și comerț. Statisticile scot la iveală o altă problemă. Doar 2% dintre persoanele de 55-74 ani sunt implicate în activități de învățare pe parcursul vieții, în timp ce media UE este de 4,5% la sută.
Cele mai recente date disponibile analizează situația din anul 2022, atunci când 86,8 mii de persoane, cu vârsta de peste 60 de ani, aveau un loc de muncă. Procentual, este vorba despre 9,8% din totalul angajaților din țara noastră și 14,7% din populația totală din aceeași categorie de vârstă.
sursa: BNS
Pentru persoanele în etate care muncesc sunt caracteristice diferenţe notabile în repartizarea pe medii, sexe, activităţi economice, statut profesional, etc. Astfel, 62,3% dintre seniorii angajați provin din sate, iar 60,8% sunt bărbaţi. Circa 3/4 din totalul vârstnicilor ocupaţi (73,5%) au vârsta cuprinsă între 60-64 ani, fiecare a cincea persoană (19,6%) are 65-69 ani și doar 0,4% - 80 de ani și peste.
Vârstnicii sunt preponderent ocupaţi în activităţi agricole. Fiecare a treia persoană în etate angajată a lucrat în activităţi agricole, declarând gospodăria țărănească sau terenul agricol ca loc principal de muncă. Fiecare a patra persoană a lucrat în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat. Astfel, 35,2% dintre bărbaţi au lucrat în sectorul agricol, 13,6% - în industrie, 9,9% - în învăţământ, 9,0% - în comerț. În rândul femeilor, distribuţia se prezintă astfel: 22,1% dintre femeile vârstnice erau ocupate în agricultură, 21,6% – în învăţământ, 12,8% – în sănătate şi asistenţă socială, 10,1% - în comerţ.
Durata medie a săptămânii de lucru pentru persoanele vârstnice ocupate a constituit 38,3 ore. Circa 2/3 din totalul seniorilor angajați (62,7%) au lucrat 40 de ore şi mai mult pe săptămână, iar 32,1% - de la 20 până la 39 de ore. În distribuţia populaţiei vârstnice după statutul profesional, marea majoritate o constituie salariații (74,6%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (18,5%).
sursa: BNS
Principala sursă de venit a gospodăriilor cu vârstnici au fost prestațiile sociale, care au constituit 54,1% din veniturile lunare. Femeile beneficiază de pensii medii mai mici cu 17% decât ale bărbaților. Totodată, plățile salariale, în medie, au constituit 26,3% din veniturile acestei categorii, iar activitatea individual agricolă - 9,2%. Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor cu vârstnici în proporție de 5,7%.
Potrivit datelor, ponderea persoanelor de 55-74 ani implicate în activități de învățare pe parcursul vieții este de doar 2%, fiind sub media UE (4,5%). Pentru a crește acest coeficient, autoritățile au încurajat seniorii să meargă la studii. Așa a apărut Universitatea Vârstei a 3-a, care își propune să promoveze conceptul de învățare pe tot parcursul vieții și să încurajeze persoanele în etate să îmbătrânească activ și sănătos.
În total, 57 de studenți seniori au absolvit Universitatea Vârstei a Treia. Unul dintre ei este Vera Banari, care are 73 de ani și este profesoară de istorie. Ea spune că toate cursurile programului i-au oferit oportunități noi de învățare, care prevăd încurajarea vârstnicilor de a fi activi și autonomi în menținerea stilului de viață sănătos, a interacțiunilor sociale, a activității intelectuale și fizice.
sursa: UNFPA Moldova
„E magnific pentru că vii aici și te simți necesar celor din jur, nu ești între patru pereți acasă. Este benefică și pentru sănătate această activitate, pentru că noi comunicăm și este extraordinar din punct de vedere emoțional - vedem oameni noi, aflăm noi povești de viață. De aici plecăm cu o inimă cât o pâine caldă, făcută de mama și scoasă din cuptor”, a spus Vera Banari.
Pentru Chiril Răcilă, posibilitatea de a fi din nou student, după 51 de ani, a fost cea mai bună decizie pentru starea sa de spirit. De profesie este inginer, are doi copii, trei nepoți și un strănepot.
sursa: UNFPA Moldova
„Cu siguranță, abilitățile digitale deprinse în cadrul orelor mă vor ajuta să comunic mai ușor și cu nepoții. Chiar dacă nu suntem studenți clasici, avem teme pentru acasă. Așa că, în afara orelor, mai trebuie să găsești timp pentru a studia și adăugător. Imediat cum am văzut anunțul la televizor, am adunat actele necesare pentru dosar, am completat cererea, iar a doua zi dis-de-dimineață am venit să-l depun personal. Iar când mi s-a comunicat că am fost selectat, m-am gândit că sunt un norocos, e ceva ce se întâmplă o dată în viață”, spune Chiril Răcilă.
Anterior, Elena Pocriciuc, în vârstă de 68 de ani, a activat în calitate de expertă - evaluatoare în cadrul Camerei de Comerț și Industrie. Ea consideră că persoanele în etate au un potențial enorm, care trebuie valorificat, inclusiv pe piața muncii.
sursa: UNFPA Moldova
„Acest program ne-a permis să învățăm elemente esențiale pentru viață, pe care le vom utiliza în orice situație și care ne vor ajuta să depășim orice provocare. Fiecare zi în care veneam la Universitatea era specială. Sperăm ca acest program să fie extins cât mai curând, pentru a continua să învățăm”, specifică Elena Pocriciuc.
Persoanele în vârstă sunt o forță motrice a societății prin abilitățile, talentele, experiențele, perspectivele și reziliența pe care le dețin, susțin autoritățile.
Alexei Buzu
Ministrul Muncii și Protecției Sociale
„Această inițiativă fantastică pune în evidență potențialul ridicat al vârstnicilor în raport cu învățarea continuă, astfel contribuind neîncetat la dezvoltarea societății. Încurajez toți tinerii de vârsta a treia să îndrăznească să aplice și la alte ediții ale programului de învățare. Această posibilitate inedită oferă nu doar cunoștințe, dar și oportunități valoroase de dezvoltare profesională și personală. Începând cu septembrie 2024, activitățile programului vor fi replicate în universitățile din Bălți și Cahul”, a anunțat Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.
Din septembrie 2024, femeile și bărbații cu vârsta de 60+ vor avea acces la lecții de digitalizare, comunicare intergenerațională și stare de bine. Studenții seniori vor fi selectați în baza unui concurs public, care va fi lansat în luna august.
Datele Biroului Național de Statistică demonstrează că numărul vârstnicilor activi, din punct de vedere economic, constituie mai puțin de 10% din totalul populației active. Vârstnicii din Moldova sunt concentrați în domenii slab plătite și cu un grad înalt de informalitate - agricultura, sistemul educațional și cel public. În timp ce tinerii sunt orientați spre alte sectoare ale economiei. Concedierea persoanelor în etate pentru angajarea tinerilor, care a avut loc timp de câțiva ani, nu a soluționat problema tinerilor. Aceasta a afectat, de fapt, dreptul la muncă al vârstnicilor și accentuează conflictul intergenerațional.
Pe parcursul anului trecut, numărul pensionarilor a scăzut cu 783, iar pensia medie a crescut cu 520 de lei, ajungând la aproape 3.676 de lei (205 de dolari). Majoritatea absolută primește pensie pentru limită de vârstă (în medie - 3.683 lei), iar 98,8 mii beneficiază de pensie de invaliditate (2.451 lei). Cele mai mari pensii - peste 15.088 de lei - le primesc unele categorii de lucrători din aviația civilă (449 de persoane), iar cele mai mici pensii - pentru vechime în muncă - sunt de 1.675 de lei.
Dreptul la muncă al persoanelor în etate:
În prezent, una din cinci persoane din Moldova are peste 60 de ani, iar până în 2040, una din trei va avea această vârstă. În ultimii cinci ani, a crescut cel mai mult, cu 8,5 puncte procentuale, ponderea vârstnicilor de 70-74 de ani.