Cum să înțelegi că ești manipulat/ă la locul de muncă?

Cu certitudine, cel puțin o dată în viața ți s-a spus că „nu ai dreptate și nu știi ce vorbești”, că „este pentru binele tău” să faci ce-ți spune altă persoană, chiar dacă tu crezi contrariul, ori să îndeplinești mai multe sarcini la job și „poate vei fi promovat în funcție”. Aceste comportamente sunt o formă de manipulare și are scopul să saboteze, să afecteze încrederea în sine a persoanei manipulate și s-o influențeze negativ. Manipularea este comună pentru tot felul de contexte: de la locul de muncă, de acasă, în relațiile de prietenie și de afaceri. Ce este mai exact manipularea, cum să o recunoști și cum să oprești acest comportament, orientat spre sabotarea ta, află din articol.

Ce este manipularea?

Manipularea este o tactică sau un comportament prin care o persoană încearcă să influențeze sau să controleze gândurile, sentimentele sau acțiunile altei persoane într-un mod care va servi intereselor sale. În procesul de manipulare, de cele mai multe ori, persoana care manipulează nu ține cont de bunăstarea sau dorințele celeilalte persoane. 

Pentru a-și atinge obiectivele, manipulatorul va utiliza tot felul de instrumente: îți va provoca diferite emoții, va folosi informații false sau incomplete despre anumite situații și poate face multă presiune pentru a obține ce-și dorește.

Cum se manifestă manipularea la locul de muncă?

Chiar dacă locul de muncă își propune să fie „a doua familie”, în realitate poate fi un loc cu multă manipulare. Fie că este vorba de colegi care vor să obțină promovări, prin subminarea altora, sau de managerii, care folosesc diferite tactici subtile pentru a convinge echipa să lucreze mai mult - potențialul de manipulare este mereu prezent.

La locul de muncă, manipularea se poate manifesta prin diferite alianțe dintre colegi cu scopul de a crea presiune publică; prin sabotaj; prin crearea relațiilor „de prietenie” cu șeful pentru a obține beneficii sau crearea competiției neloiale.

Manipularea la locul de muncă are efecte negative pentru bunăstarea tuturor colegilor. Afectează moralul, provoacă dezacorduri și distruge încrederea între colegi. Angajații care sunt ținta manipulării trec printr-un stres crescut, care le afectează productivitatea și sănătate mentală. În plus, manipularea încurajează o atmosferă negativă, împiedică creativitatea și restricționează comunicarea eficientă. Pe termen lung, efectele manipulării sunt pierderea angajaților, reputație deteriorată și scăderea performanței.

Top 9 cele mai frecvente tactici de manipulare

Obiectivele manipulării pot varia. De exemplu, sunt orientate pentru obținerea puterii, a controlului, a beneficiilor personale sau satisfacerea altor interese egoiste. La fel și tacticile, pot fi diverse și adaptate în funcție de nevoile manipulatorului într-un anumit context. Fiecare dintre aceste comportamente dăunează sănătății mentale și emoționale a victimei. Înțelegerea tacticilor și a semnelor, precum cele enumerate mai jos, te poate ajuta să te protejezi de comportamentul manipulativ. 

Tactica gaslighting

Gaslighting - este o tactică și o formă de abuz psihologic prin care o persoană este determinată se se îndoiască de ceea ce știe, a văzut ori ține minte sau chiar să fie sceptică față de realitățile trăite. Un exemplu de dialog care se poate întâmpla dintre victimă și manipulator:

Colegul V: „Am observat că în ultima perioadă în zilele de joi, ajungi la birou cu 15 minute întârziere.”

Colegul M: „Nu, nu este adevărat. Nu vin niciodată mai târziu. Poate că ai înțeles greșit."

În acest exemplu, colegul M încearcă să îl facă pe colegul V să creadă că are o amintire greșită, să creeze confuzie și îndoială. Acest tip de comportament este folosit pentru a submina încrederea și stabilitatea emoțională a celuilalt partener.

Tactica agresiunii pasive

Agresiunea pasivă - este un comportament prin care agresorul își exprimă ostilitatea față de victimă într-un mod indirect sau subtil, în loc să comunice direct și explicit despre ce-l deranjează. Aceasta se manifestă prin procrastinare intenționată, fără a-și asuma responsabilitatea pentru acest lucru; exprimarea furiei prin sarcasm, ironie sau alte comportamente negative; respingerea directă a victimei de către manipulator; sabotarea victimei prin lipsa de colaborare, pentru a bloca progresul la job; comunicare ambiguă sau confuză pentru a crea frustrare ori comunicare agresivă prin sarcasm și comentarii ostile. Agresorul folosește agresiunea pasivă ​​când victima crede sau face lucrurile diferit decât își dorește acesta.

Tactica criticii sau judecății

Critică sau judecată - la adresa victimei pentru a controla sau influența comportamentul ori gândirea acesteia. Această tactică se manifestă prin comparații negative pentru a submina încrederea în sine; vorbește despre standarde profesionale și morale prea rigide pentru a influența comportamentul altcuiva; folosește etichete sau caracterizări negative pentru a descrie pe altcineva, pentru a învinovăți sau provoca rușine. Un exemplu de critică neconstructivă la locul de muncă este când un coleg îți spune: „Am observat că nu ai reușit să finalizezi sarcinile la timp. Consider că nu poți face față sarcinilor și sigur nu ești potrivit pentru această poziție."

Tactica minciunii

Minciuna -  persoana care manipulează poate spune în mod intenționat lucruri false sau distorsionate pentru a obține un anumit rezultat sau pentru a evita responsabilitatea. Aceasta poate include comunicarea unor informații inexacte, exagerarea sau ascunderea adevărului. Minciuna este folosită pentru a crea confuzie, pentru a manipula percepțiile sau pentru a obține un avantaj personal.

Tactica învinovățirii

Învinovățirea - manipulatorul  poate da vina pe altcineva pentru propriile greșeli sau comportamente negative, ca să evite consecințele propriilor acțiuni sau pentru a obține simpatia și sprijinul altora. De cealaltă parte, tot manipulatorul își poate asuma rolul de „victimă” și să dea vina pe alții. De exemplu, spune că „doar eu am lucrat la acest proiect fără să fiu ajutat de cineva, să mă întrebe cum mă simt sau să fiu plătit suplimentar”, însă realitatea să fie alta.

Tactica lingușirii

Lingușirea - acesta este un comportament dificil de identificat, pentru că seamănă mult cu un compliment. În timp ce oamenii fac complimente pentru a sublinia cu sinceritate un aspect pozitiv, fără așteptarea să câștige ceva, lingușirea este adesea folosită în mod necinstit ca un instrument pentru a beneficia de loialitate ori anumite favoruri. De exemplu, când cineva își dorește să primească anumite avantaje, o mărire de salariu sau o promovare, poate lăuda în mod regulat punctele forte și realizările managerului său, pentru a obține ce vrea.

Tactica „mutarea stâlpilor porții”

„Mutarea stâlpilor porții” - este o tactică, care se explică prin faptul că manipulatorul își schimbă așteptările în ultimul moment, pentru a te provoca „să alergi constant către porțile lor, adică să le faci pe plac. Această tactică poate fi explicată prin așteptările părinților ca copilul lor să ia o „notă bună” la școală, iar dacă primește nota 9 este întrebat, pe un ton dojenitor, „de ce nu a luat 10?”. În acest mod, manipulatorii provoacă frustrare și epuizare, pentru că niciodată nu vor aprecia eforturile victimei.

Tactica triangulării

Triangularea - poate lua multe forme, dar se întâmplă adesea când o a treia persoană este adusă în comunicare sau într-un conflict, cu scopul „de a media cearta”. În realitate, a treia persoană este adusă ca un aliat pentru manipulator. Triangularea îi împiedică pe manipulatori să-și asume responsabilitatea și îi protejează de sentimentul că au pierdut în conflict. Un exemplu de triangulare este:
Colegul V: „Am observat că proiectul pe care l-ai condus nu a avut rezultatele așteptate și că au fost multe greșeli în procesul de planificare.”
Colegul M: „Eu am făcut tot posibilul să îndeplinesc cerințele proiectului. Nu a fost vina mea că unele echipe nu au livrat în timp util. Am discutat despre asta și cu colegul X, și el este de acord cu mine că problema nu era sub controlul meu.”

3 sfaturi pentru a evita manipularea

Femeile și bărbații, practic în egală măsură pot fi victimele manipulărilor, atât la locul de muncă, cât și în viața personală. Pentru a te proteja de comportamentul manipulativ este important să știi semnele acestuia și să deții un set minim de resurse pentru a le evita.

1. Fii conștient de emoțiile tale. 

Manipularea se bazează pe emoții, dar tu ești în măsură să te controlezi. Păstrează-ți calmul când te simți inconfortabil într-un dialog și înțelegi că ești manipulat. Încearcă să eviți personalizarea. Adică, trebuie să înțelegi că manipularea nu are nimic de-a face cu tine și nu este vina ta că se întâmplă, este doar problema manipulatorului că nu-și poate comunica și satisface necesitățile într-un alt mod.

2. Stabilește limite personale

După ce asculți cealaltă persoană și simți că ești manipulat, răspunde-i asertiv și cu respect, că nu cedezi manipulărilor. Astfel, manipulatorul va înțelege că tacticile lor nu funcționează și nu vor merge mai departe.

3. Vorbește cu cineva în care ai încredere

Este epuizant din punct de vedere emoțional să interacționezi cu cineva care vrea mereu să te manipuleze. Din acest motiv este necesar să vorbești cu un prieten apropiat sau cu un membru al familiei despre ceea ce simți. De asemenea, ține cont de fiecare caz de manipulare, pe care îl observi, notează discuțiile și date relevante. Dacă manipularea se întâmplă la locul de muncă este foarte important să anunți superiorii și managerii HR, pentru a depăși momentul de criză și locul de muncă să redevină un mediu sănătos.

De ce oamenii manipulează?

Manipularea este un proces distructiv și este normal să ne întrebăm de ce se întâmplă, care sunt cauzele care provoacă manipulatorii să recurgă la asemenea tactici. De cele mai multe ori, manipularea se întâmplă din: 

1. Dorința de putere și control pentru a influența deciziile, rezultatele și comportamentele oamenilor în favoarea lor.

2. Nesiguranța față de abilitățile sau pozițiile și folosesc manipularea pentru a se proteja de amenințările percepute și pentru a menține un sentiment de control în interiorul lor.

3. Frica de consecințe: în situațiile, în care au greșit, angajații pot manipula pentru a evita să răspundă pentru faptele lor. 

Manipularea este cu adevărat un factor complicat, care dăunează relațiilor de muncă, dar și a celor personale. Dacă te confrunți cu manipularea, cel mai important lucru, pe care-l poți face pentru tine este să-i spui manipulatorului că înțelegi intențiile lui și că nu vei tolera un asemenea comportament.