Cum îți poți ajuta angajații care se confruntă cu probleme de sănătate mintală? Sfaturi practice pentru angajatori

O persoană își pierde viața la fiecare 40 secunde prin suicid. Știm, când vezi această statistică mondială, tinzi să crezi că este o realitate dintr-o lume paralelă, pe care ai vrea s-o contești. Dacă ar fi atât de simplu… Dar nu e. În ultimii ani, oamenii care se confruntă cu o problemă de sănătate mintală vorbesc tot mai mult despre ceea ce simt. Este vorba despre tristețe, frică, anxietate, neliniște, furie, frustrare, vinovăție, iritare sau jenă. Mulți însă continuă să sufere în tăcere. Unii dintre ei luptă cu această povară și ascund sub zâmbete multă durere, atunci când vin la birou. Alții își rujează anxietatea în oglinda ascensorului, care îi duce direct în sala de ședințe. Ți-am tot explicat anterior că nu există sănătate fizică fără sănătate mintală și suntem convinși că ai înțeles cât de importantă este starea psihică și emoțională a angajaților tăi pentru a fi sănătoși și productivi la locul de muncă. Proiectul moldo-elvețian MENSANA, care oferă suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova, a elaborat un Ghid prin care oferă angajatorilor moldoveni suport practic pentru asigurarea incluziunii persoanelor cu probleme de sănătate mintală la locul de muncă. Tatiana Țurcan, psiholog clinician și psihoterapeut, ne-a ajutat să îți explicăm mai detaliat unele aspecte, de care te îndemnăm să ții cont.

Ce se ascunde în spatele cifrelor?

Conform statisticilor internaționale, 1 miliard de persoane din întreaga lume are o problemă de sănătate mintală, 3 milioane de oameni decedează anual din cauza consumului de alcool, iar o persoană își pierde viața la fiecare 40 secunde prin suicid, care este și a doua cauză de deces în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-29 ani. Ultimele date oficiale arată că în Republica Moldova, în prezent, peste 70 de mii de persoane sunt diagnosticate cu diverse probleme de sănătate mintală și de comportament, iar anual aproximativ cinci mii de persoane sunt depistate cu probleme de sănătate mintală severe. Printre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală se numără tulburările depresive, tulburările anxioase sau legate de factorii de stres și schizofrenia.

Este demonstrat că angajatorii care creează și mențin un mediu de lucru favorabil pentru confortul psihologic al angajaților câștigă în productivitate și loialitate a membrilor echipelor lor. De altă parte, mai multe probleme de sănătate mintală pot surveni într-un mediu de lucru deficient.

Tatiana Țurcan

Psiholog clinician și psihoterapeut

„De obicei, un mediu toxic de muncă se referă la o situație în care angajații se simt subapreciați, lipsiți de sprijin și nerespectați atât de colegii lor, cât și de conducere. Mediile de lucru toxice pun presiune directă pe sănătatea mintală a angajaților și afectează implicarea acestora în realizarea sarcinilor de muncă și în menținerea unei motivații orientate spre reușită. Des, angajații care activează în medii toxice de lucru se confruntă cu stări de epuizare, burnout, tulburări depresive, anxietate, dificultăți de interacțiune cu colegii (ostilitate directă și indirectă). Hărțuirea sau mobbing-ul la locul de muncă sunt fenomene care afectează direct bunăstarea emoțională și psihologică a angajaților. În condițiile în care pentru o persoană căreia activitatea profesională trebuie să îi ofere în special securitate și protecție, atacurile de mobbing tind să afecteze primar respectul de sine și sentimentul proprii valorii sau, de asemenea, necesitățile de securitate și protecție. Toate acestea, în consecință, pot  declanșa reacții psihologice și emoționale intense, precum: lipsa elanului vital, tulburări depresive, irascibilitate, agresivitate, tulburări de somn, insomnii, anxietate, stări de epuizare și tulburări generale ale sistemului neurovegetativ”, precizează Tatiana Țurcan, psiholog clinician și psihoterapeut. 

Organizația Mondială a Sănătății menționează că impactul economic semnificativ al depresiei și anxietății afectează productivitatea economică cu aproximativ 1 trilion de dolari americani pe an. De asemenea, se estimează că fiecare dolar american investit pentru recuperarea în cele mai frecvente tulburări mintale crește cu 4 dolari sănătate și productivitatea populației. 

De ce este important să-ți susții angajații cu probleme de sănătate mintală?

Mulți dintre oamenii care trăiesc cu probleme de sănătate mintală sunt capabili să aducă aport societății și, în multe cazuri, atunci când beneficiază de suport adecvat, aceștia sunt angajați valoroși. Întrucât riscul de dezvoltare a unei probleme de sănătate mintală este tot mai mare în ultimii ani, în calitate de angajator, este important să știi ce poți face pentru a-ți susține colegii care trec printr-o astfel de situație.

În Ghidul „Incluziunea persoanelor cu probleme de sănătate mintală la locul de muncă”, realizat de către experții proiectului moldo-elvețian MENSANA, în colaborare cu Institutul de Sănătate Mintală și Adicții Trimbos (Olanda), se spune că dezvoltarea unui mediu de susținere are multe beneficii atât pentru angajatori, cât și pentru angajați. Pentru angajator/organizație, abordarea aspectelor legate de sănătatea mintală la locul de muncă poate spori productivitatea și implicarea. Pentru persoană, aceasta ajută la o mai bună echilibrare, recuperare și reintegrare și duce la un nivel mai înalt de bunăstare psihologică. Dezvoltarea cunoștințelor și înțelegerii problemelor de sănătate mintală este importantă pentru reducerea stigmatizării și favorizarea stării de bine la locul de muncă.

„O persoană cu o problemă de sănătate mintală  are un echilibru psihologic șubred, mai ales atunci când vorbim despre persoanele cu depresie sau anxietate, filtrul atențional al acestora este orientat spre evenimente și emoții negative. O eventuală concediere ar putea adânci și mai mult suferința emoțională, pentru că vine să confirme pentru persoană convingerile disfuncționale pe care le are despre sine („nu sunt bun de nimic”, „niciodată nu îmi reușește”, „nu am valoare”). Aceste persoane pot fi încurajate să vină la muncă realizând sarcini care să nu depășească posibilitățile obiective ale lor, concomitent cu evitarea presiunii și a unor termene restrânse, a criticilor și, neapărat, oferirea unui feedback bazat pe fapte reale și încurajare”, afirmă Tatiana Țurcan, psiholog clinician și psihoterapeut.

Ce poți face pentru angajații cu probleme de sănătate mintală?

Pentru început, îți recomandăm să analizezi detaliat Ghidul pentru a putea diferenția tipurile de tulburări mintale: depresia, anxietatea, tulburările bipolare și psihotice. În ghid găsești informații și despre stres și epuizarea profesională, deoarece, potrivit autorilor, stresul de lungă durată provoacă limitări în performanțe și, în cele din urmă, duce la deteriorarea sănătății. Există o legătură directă între expunerea cronică la stres, activarea prelungită a reacției fiziologice normale a organismului la stres și riscul sporit de apariție a tulburărilor mintale. Există o serie de lucruri pe care, în calitate de angajator, le poți face pentru angajații care trec prin perioade complicate din cauza stării proaste de sănătate mintală, precum:

• Păstrează contactul. Contactul regulat cu angajații la nivel informal ajută la construirea unei relații bune și are un rol pozitiv pentru bunăstarea mintală a întregii echipe. Contactele regulate te ajută, de asemenea, să observi dacă lucrurile devin altfel sau dacă se schimbă comportamentul colegilor.

• Recunoaște semnele. Există o serie de indicii că persoana ar putea avea dificultăți de ordin emoțional, precum: faptul că a devenit prea tăcută sau retrasă; absenteismul sporit (absență frecventă și nemotivată de la locul de muncă); lipsa interesului față de îngrijirea personală; evitarea interacțiunilor sociale; agitația sau iritarea inopinată; consumul de droguri sau alcool pentru a face față sarcinilor și responsabilităților zilnice; nivelul scăzut de energie și motivație; îngrijorarea excesivă; procrastinare în îndeplinirea sarcinilor.

• Conversează. Poate că-ți pare dificil să vorbești cu angajații tăi despre sănătatea lor mintală și poate că nu știi de unde și cum să pornești discuția. Totuși, acest lucru este important și, în cele din urmă, i-ar putea ajuta să se simtă mai bine sau să ceară ajutorul de care au nevoie pentru a se simți mai bine.

„Astfel de discuții ar putea fi desfășurate într-o ambianță neutră (putem alege locul de muncă sau un alt loc, important ca acesta să nu fie investit cu emoții negative pentru angajat- cum ar fi sala de ședințe sau biroul șefului, dacă acolo,, de obicei, este sau a fost expus criticilor, presiunii etc.). Pornim discuția de la verbalizarea celor observate în comportamentul persoanei, fără critică și fără judecată, ulterior exprimăm îngrijorarea în raport cu acestea și oferim suportul și posibilitatea de ajutor. Aceasta ar suna în felul următor: „Am observat că ultimile 2 săptămâni ai devenit mai retras, tăcut, obosit și lipsit de energie. Aceste lucruri mă îngrijorează, pentru că, de obicei, te cunosc ca fiind energic și implicat. Să știi că dacă întâmpini vreo dificultate sau te confrunți cu vreo problemă, eu sunt aici pentru a-ți oferi suport”, spune Tatiana Țurcan, psiholog clinician și psihoterapeut.

Sugestii pentru comunicarea cu angajații

Persoana responsabilă de contactul cu angajații (managerii, specialiștii în resurse umane sau un mentor) trebuie să dea dovadă de abilități corespunzătoare de comunicare și discreție în privința informațiilor personale care i-ar putea fi împărtășite. Acest lucru este deosebit de important pentru conversațiile pe subiecte „dificile”, cum ar  fi stările provocate de problemele de sănătate mintală. Alege un moment și un loc potrivit unde puteți vorbi confortabil. Ține cont și de limbajul corpului tău. Încearcă să fii cât mai deschis. De exemplu, nu-ți încrucișa brațele, deoarece acest lucru reprezintă, în primul rând, respingere. Contactul vizual, deși este important, nu este confortabil pentru toți. Ține cont de acest lucru.

„Managerul sau angajatorul ar fi bine să evite stigmatizarea unor comportamente sau emoții ale angajatului, ar fi bine să evite să dea judecăți de valoare, să evite presiunile asupra angajatului pentru a afla ce i se întâmplă, să ceară foarte multe detalii, cel mai bine să rămână suficient de discret, dând de înțeles că dacă persoana își dorește, este deschis spre dialog, Este recomandabil să fie evitate soluții de-a gata pentru dificultățile angajatului sau să minimalizeze dificultățile acestuia”, punctează Tatiana Țurcan.

Și comunicarea nonverbală este la fel de importantă. Încuviințările din cap și gesturile corespunzătoare pot arăta că ești empatic și recunoști ceea ce ți se spune. În timpul discuției, poți adresa întrebări deschise directe și relevante, de exemplu: „Cum îți merge?”. Nu este potrivit să cauți mai multe detalii decât este pregătită să ofere persoana. Angajații au dreptul să păstreze tăcerea cu privire la detaliile din viața privată și este de înțeles că nu se simt întotdeauna „în siguranță” să discute despre acestea la locul de muncă.

Dar, înainte de toate, informează-te și asigură-te că ai acces la surse de informații și de ajutor, cum ar  fi servicii locale, linii de asistență sau link-uri web care pot fi comunicate angajaților, la necesitate. Dacă un coleg din echipa ta are nevoie de mai mult ajutor decât îi poți oferi, încurajează-l să solicite ajutor specializat și să meargă la specialiștii din domeniul sănătății (de exemplu, la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală sau la un medic de familie). Centrul Comunitar de Sănătate Mintală este un serviciu medico-social care oferă asistență medicală și reabilitare psihosocială, sprijin și mediere în relațiile cu familia și comunitatea. În prezent, 40 de centre își desfășoară activitatea în toate raioanele și municipiile din țară.  La Centrele Comunitare de Sănătate Mintală se pot adresa persoanele de orice vârstă cu simptome de tulburări mintale și de comportament. Mai multe detalii și datele de contact ale centrelor le găsești pe platforma https://sanatate-mintala.md/.

Când conversația se încheie, reflectă asupra celor auzite pentru a verifica dacă ai înțeles totul corect. Dacă ați convenit asupra unor pași următori, asigură-te că faci ceea ce ai promis. Sunt recomandate întâlnirile regulate (de exemplu, o dată în săptămână) pentru monitorizare, după caz. 

Ajustări rezonabile la locul de muncă

Pot fi necesare unele ajustări la locul de muncă (temporare sau de lungă durată), pentru a menține starea de sănătate a angajatului și pentru a preveni absenteismul. Ajustările la locul de muncă contribuie la creșterea participării și performanței celor care trăiesc cu probleme de sănătate fizică sau mintală. Ajustările necesare vor depinde de necesitățile fiecărei persoane și de posibilitățile angajatorului. Constituie o discriminare faptul de a nu face ajustări rezonabile pentru un angajat care se confruntă sau există probabilitatea să se confrunte cu o problemă de sănătate mintală. De asemenea, fii conștient că este mai bine ca angajatul să lucreze cu anumite ajustări, decât să nu lucreze deloc, având în vedere că în Republica Moldova este greu de găsit și menținut forța de muncă. Iată câteva exemple de ajustări rezonabile (temporare sau de lungă durată):

• schimbarea sarcinilor;
• crearea unui mediu mai liniștit de lucru;
• flexibilitatea (lucru de acasă, program individual de lucru);
• permiterea apelurilor telefonice în interes personal, pentru suport emoțional;
• atenuarea oricărui conflict sau a tensiunii între angajați;
• executarea lucrului la jumătate de normă;
• asigurarea accesului la coaching, instruiri sau terapie.

 „Aplicarea unor astfel de măsuri, indirect, va influența părerea persoanei despre sine sau despre capacitățile sale de moment. Însă, în calitate de angajator, e bine să oferim persoanei reasigurări și feedback pozitiv, spunându-i că se descurcă bine în sarcinile pe care le realizează și să discutăm deschis despre eventualele dificultăți cu care se confruntă în realizarea sarcinilor”, punctează Tatiana Țurcan, psiholog clinician și psihoterapeut.

Ce trebuie să faci, în calitate de angajator, pe perioada concediului medical al angajatului? 

În unele cazuri, angajații care se confruntă cu o problemă de sănătate mintală, sunt spitalizați sau se află în concediu medical, pe durata tratamentului. Există o serie de lucruri pe care, în calitate de angajator, le poți face pentru angajații care trec prin perioade complicate din cauza stării proaste de sănătate mintală:

• Rămâi deschis și în contact cu angajatul aflat în concediu medical. La fel ca și în cazul unei boli fizice, trimite-i o carte poștală cu urări de „Însănătoșire grabnică” și spune-i explicit că este așteptat la locul de muncă, să revină când se va simți din nou mai bine. Conveniți din start privind frecvența contactelor și modalitatea de comunicare (telefon, față în față, email). Confirmă acest lucru în scris și continuă să verifici dacă aranjamentul respectiv încă funcționează.

• Acționează ca „intermediar” pentru a te asigura că angajatul care și-a luat timp liber nu este copleșit de contactele colegilor. Verifică care contacte și cu cine sunt apreciate, deoarece menținerea contactului cu colegii poate contribui la o revenire mai ușoară a persoanei la serviciu.

• Invită-l atunci când colegii petrec timpul liber împreună. Persoana poate refuza, dar va aprecia invitația.

• Când vorbești cu persoana aflată în concediu, axează-te pe starea sa de bine. N-o presa să revină grabnic la serviciu. Dacă se simte suficient de bine și se poate descurca, informeaz-o despre evenimentele importante de la serviciu, astfel încât să se simtă conectată în continuare.

Echipa poate pune întrebări legate de absența angajatului, la care, în calitate de angajator, va trebui să răspunzi. Comunică explicit și asigură-te că situația a fost înțeleasă de colegi, deoarece unii pot fi nevoiți să muncească suplimentar, ceea ce îi poate face să creadă că persoana respectivă beneficiază de o atitudine specială inechitabilă. Acest lucru trebuie prevenit în mod constructiv. Pentru o conversație productivă cu echipa:

• fii discret și respectă intimitatea persoanei. Asigură-te că le împărătești colegilor doar informațiile care au fost convenite cu persoana aflată în concediu;
• nu vorbi în termeni medicali. Asigură-te că nu oferi informații care ar putea fi dăunătoare din cauza stigmatizării. Nu folosi limbajul „depresiv” sau „tulburare de anxietate”, axează-te, mai degrabă, pe faptul că persoana nu se simte bine;
• fii practic și comunică clar. Dacă este necesar, fă aranjamente cu echipa pentru redistribuirea sarcinilor;
• coordonează suportul: roagă-ți colegii, indicați de persoana aflată în concediu, să țină legătura cu ea.

Cum trebuie să te comporți și ce trebuie să faci la revenirea angajatului?

Primul pas este întocmirea unui plan de lucru. Poate fi  necesar ca persoana să revină conform unei scheme etapizate, la recomandările unui specialist în sănătate mintală (psihiatru, psiholog, psihoterapeut). Planul de lucru trebuie elaborat împreună cu angajatul, înainte de întoarcerea lui la serviciu și, de preferință, cu participarea nemijlocită a acestuia, discuțiile fiind, totodată, o posibilitate de a vă vedea și a discuta. 

Revenirea la muncă după o perioadă de absență poate  fi dificilă pentru angajat. Când persoana este pregătită să se întoarcă, întâlnește-o în prima zi, la revenire. Este de datoria ta să faci ca această primă zi să fie cât mai puțin stresantă, pentru ca angajatul să se simtă așteptat, iar revenirea să fie confortabilă. Reintegrarea la locul de muncă poate fi îmbunătățită dacă persoana va beneficia de suportul unui coleg, în mod ideal, al unui prieten din oficiu, care ar putea-o implica și, de asemenea, ține la curent cu ultimele schimbări din organizație. În cadrul ședințelor ordinare planificate, monitorizează și examinează ce merge bine și nu prea, pentru a te asigura că suportul și ajustările efectuate sunt utile.

„Dată fiind stigmatizarea destul de mare a tulburărilor mintale în societatea noastră, cu siguranță persoana nu și-ar dori să fie întrebată și interogată în raport cu ceea ce i s-a întâmplat. Pe de altă parte, comunicarea și incluziunea în echipă este un aspect benefic, dat fiind că accentuează sentimentul acceptării și afilierii. Totodată, un aspect important ar fi fortificarea sentimentului valorii de sine a persoanei și a încrederii în capacitățile sale, ceea ce se poate realiza prin revenirea la responsabilitățile sale nemijlocite (dacă este necesar, volumul trebuie să fie ajustat la posibilitățile reale ale persoanei)”, mai adaugă Tatiana Țurcan, psiholog clinician și psihoterapeut.

Deși existența unui loc de muncă nu garantează că persoana nu se va confrunta cu o problemă de sănătate mintală, activitatea profesională poate totuși ajuta la prevenirea deteriorării sănătății mintale și poate încuraja practicile pozitive pentru o sănătate mintală bună. Pentru mai multe detalii, te îndemnăm să consulți Ghidul: „Sănătatea mintală și starea de bine la locul de muncă”.

Persoana care trăiește cu probleme de sănătate mintală se află într-o poziție vulnerabilă. Un mediu de lucru pozitiv este important pentru ca fiecare angajat să se simtă inclus, acceptat și productiv. Totodată, faptul că o persoană are probleme de sănătate mintală îi poate determina pe alți angajați să fie nepoliticoși sau să o trateze diferit, într-un mod care este perceput de către persoana respectivă ca fiind neplăcut și perturbator. La locul de muncă, acest tip de comportament negativ poate avea diferite forme, cum ar hărțuirea sau mobbing-ul, atitudinea neprietenoasă sau nepoliticoasă, forme mai implicite, precum boicotul din partea colegilor sau chiar al managerilor, evitarea sau ignorarea. În calitate de angajator, este de datoria ta să recunoști și să pui capăt acestui tip negativ de comportament, atitudini și practici la locul de muncă, când observi că se întâmplă. Fii un exemplu pentru colegi și asigură incluziunea fiecărei persoane într-un mod pozitiv.

Tatiana Țurcan spune că prezența unui specialist în sănătate mintală în cadrul organizațiilor este un beneficiu major pentru angajați și angajatori, deopotrivă. O astfel de practică ar facilita prevenția unor dificultăți ale angajaților, dar și adresarea timpurie la specialist în cazul apariției unor eventuale probleme. În calitate de recomandare:

• informare sau psihoeducație cu referire la identificarea unor semne ale diverselor tulburări emoționale și modalități de implicare/oferire de suport
• traininguri orientate spre dezvoltarea abilităților de coping la situații dificile de viață (stres, epuizare emoțională, soluționare de probleme, rezolvare de conflicte)
• ședințe de consiliere de grup
• ședințe de consiliere sau de terapie individuală
• ședințe de mentorat sau ședințe de mediere a situațiilor de conflict.

Concluzii

Ce bine ar fi dacă toți ar înțelege că o problemă de sănătate mintală nu reprezintă o „slăbiciune” de caracter, dar este cauzată de o interacțiune a factorilor genetici, biologici, sociali și de mediu, precum evenimentele stresante din viață (pierderea locului de muncă, moartea unei persoane dragi) și/sau problemele sau afecțiunile medicale (dezechilibrul hormonilor tiroidieni, boli de inimă, cancer). Problema de sănătate mintală poate fi depășită și, datorită unui tratament adecvat, persoanele care se confruntă cu aceasta se pot recupera și pot lucra la capacitate maximă.

Potrivit Studiului național al prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (STEPS, 2021), 18,3% din populația adultă au acuzat simptome de depresie și doar 1,7% de respondenți s-au adresat după asistență la specialiști. În multe cazuri, oamenii se tem să apeleze la un specialist din teamă că vor fi discriminați sau stigmatizați.

Dacă totuși colegul sau colega care se confruntă cu o problemă de sănătate mintală a fost dispusă să discute cu tine, nu insista să obții mai multe detalii decât este pregătită să ofere și evită comentariile neplăcute, precum „lucrurile s-ar putea agrava”, sau „și asta va trece”, sau „fiecare dintre noi se simte mai indispus și n-are dispoziție uneori”. Totodată, evită să dai sfaturi de genul „ai încercat ceai de mușețel sau să mergi la culcare mai devreme”. Deși ai intenții bune, este important să te concentrezi pentru a asculta cu atenție ceea ce spune persoana. Acest lucru, în sine, poate fi foarte util și poate reduce presiunea. Uneori ajută însuși faptul că poți spune ce te frământă. Mai mult chiar decât ți-ai putea imagina.