Cum influențează inflația recrutarea, dar și retenția angajaților?

Retenția angajaților se referă la cât de bine își poate împiedica o companie lucrătorii, în special pe cei mai buni dintre ei, să nu plece, indiferent de oportunitățile care le apar în cale. Când costul vieții crește, din cauza majorării prețurilor, companiilor le este tot mai dificil să-și păstreze salariații. Inflația ne afectează pe toți, în egală măsură, fie că suntem angajați sau angajatori. Pentru a aborda aceste provocări și pentru a preveni, în mod eficient, fluctuația de personal, companiile ar trebui să le ofere angajaților salarii corecte, adaptate la variațiile inflaționiste, și să implementeze strategii pentru a crește moralul angajaților și a menține o calitate ridicată a muncii.

Ce reprezintă inflația?

Inflația reprezintă majorarea prețurilor la bunuri și servicii într-o anumită perioadă de timp. Astfel, inflația micșorează puterea de cumpărare a banilor. Aceasta înseamnă că de acceași sumă de bani putem cumpăra mai puține lucruri decât înainte. În majoritatea țărilor, inclusiv în Republica Moldova, inflația se măsoară utilizând Indicele Prețurilor de Consum, care măsoară schimbarea prețurilor la un set prestabilit de bunuri și servicii.

Alexandru Stratan

Rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova

„Inflația nu este nici prieten, dar nici ceva de care să ne speriem prea mult. Este ca o poveste a banilor care pierd din putere, avem un monstru sau o zână care ne ajută, de exemplu, când suntem, într-adevăr, loviți de factori cum ar fi șocurile geopolitice. Noi nici nu am fost, nici nu putem să fim întotdeauna pregătiți. Vă dau un exemplu. Dacă umplem această cană cu apă, cana este economia, ea susține acești bani, această valoare a banilor. Dacă o să turnăm mai departe, o să irosim apa. Atunci când ne bucurăm, pe termen scurt, de o scădere a prețurilor, e ca un cerc vicios, lanțul se rupe, oricum, în partea cealaltă, și apar concedieri, apare șomajul, apar reduceri de salarii, măsuri austere care ne constrâng”, a declarat Alexandru Stratan, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova, în cadrul unui podcast, realizat de Banca Națională a Moldovei.

Lunar, Biroul Național de Statistică prezintă date referitor la dinamica inflației. Presupunem că BNS a raportat o rata a inflației lunare de 5%, respectiv dacă ceva costă 100 de lei și prețul a crescut cu 5%, atunci acest lucru va costa acum 105 lei. Deci creșterea va fi de 5 lei. În unele cazuri, BNS raportează că a fost înregistrată o deflație, adică descreșterea prețurilor, de 5%, respectiv produsul cu prețul de 100 lei în luna precedentă va costa 95 lei în luna curentă. 

Este important de reținut că scăderea ratei inflației nu înseamnă neapărat și scăderea prețurilor. Inflația măsoară ritmul de creștere a prețurilor, iar dacă auzim o știre că rata inflației a scăzut de la 7 la 5%, înseamnă că prețurile continuă să crească, doar că mai încet, cu 5% și nu cu 7%, ca în perioada precedentă. 

Pentru asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, Banca Națională a Moldovei are obiectivul de a menține inflația la nivelul de 5,0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1,5 puncte procentuale. Acest nivel este considerat optim pentru creșterea și dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu. Recent, Banca Națională a Moldovei a prezentat cel de-al patrulea raport asupra inflației, ultimul din acest an, în care a anunțat că a reușit să-și atingă obiectivul propus. 

Anca Dragu

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei

„Este un raport trimestrial. Și am constatat, cu prilejul acestei analize, că ne-am încadrat pentru 12 luni consecutive în intervalul nostru de țintire a inflației și acest lucru nu s-a mai întâmplat de opt ani. Putem spune că în ceea ce privește creșterea prețurilor, rata inflației, Moldova este în zona de siguranță. Inflația este acolo unde asigură și posibilitatea de investire, nu erodează veniturile. Dacă inflația este mare, adică dacă prețurile cresc într-un ritm accelerat în fiecare lună cu 10-20%, înseamnă că puterea noastră de cumpărare, standardul de viață, posibilitatea de a cumpăra scade foarte mult. Avem aceiași bani, dar fiecare lucru pe care îl cumpărăm costă mai mult. De asemenea, dacă inflația este la un nivel prea scăzut, atunci afectează, în special, companiile. Nu mai pot vinde. Noi facem prognoza privind inflația pentru opt trimestre. Considerăm că inflația va rămâne în interval, undeva la 5%, plus-minus 1,5 puncte procentuale și că, desigur, sunt riscuri”, a precizat Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, în timpul aceluiași podcast, realizat de instituție. 

Interdependența dintre inflație și salarizare

Dacă salariile nu țin pasul cu creșterea prețurilor, lucrătorilor le este tot mai greu să-și mențină nivelul de trai. Acest lucru poate duce la nemulțumire și poate afecta moralul și loialitatea acestora. Similar procesului de angajare, personalul poate anticipa revizuiri salariale care iau în considerare impactul inflației. Fără aceste revizuiri, angajații ar putea experimenta un sentiment de subestimare și ar putea deveni mai înclinați să investigheze perspective alternative de angajare.

Inflația poate contribui la creșterea cifrei de afaceri dacă angajații percep că alte oportunități oferă compensații și beneficii mai bune. Acest lucru poate fi valabil, mai ales pentru angajații cu performanțe superioare, care au șanse mai mari de a fi vânați de concurenți. Dincolo de salarii, inflația poate afecta costul beneficiilor, cum ar fi asigurările de sănătate, planurile de pensie și alte avantaje. Dacă o companie nu ține pasul cu aceste costuri în creștere, ar putea pierde angajați sau cel puțin, nivelul de satisfacție a acestora ar putea scădea foarte mult. 

Diana Enachi

Economistă IDIS Viitorul

„Inflația este un fenomen care necesită atenție atât din partea angajaților, cât și angajatorilor. Aceasta reprezintă o creștere a prețurilor, care poate fi moderată sau mai galopantă, așa cum se întâmplase în Republica Moldova când ajunsese inflația la peste 30%. Pentru angajați, inflația înseamnă scăderea puterii de cumpărare. Atunci când cresc prețurile, dar salariul rămâne același, evident că angajatul are o putere de cumpărare mai mică. Prin urmare, angajatorii, pentru a păstra și stimula forța de muncă valoroasă în companie, trebuie să se asigure că remunerarea acesteia este aliniată la rata inflației, cel puțin periodic, măcar o dată în an. De altfel, muncitorul, având același salariu o perioadă îndelungată, timp în care inflația este crescută, poate căuta alte oportunități, alte companii care îl vor remunera pentru munca depusă cu un salariu mai mare. De regulă, atunci când inflația crește, angajații cer o mărire de salariu. Ținând cont de acest lucru, angajatorul ar trebui să se asigură că își păstrează forța de muncă, remunerând-o conform condițiilor actuale, luând în calcul și inflația”, susține Diana Enachi, economistă IDIS Viitorul.

Cum poate afecta inflația retenția angajaților?

Inflația poate avea un impact semnificativ asupra recrutării și retenției angajaților în cadrul unei companii. În continuare, îți prezentăm cum se manifestă acest impact: 

• Așteptările salariale: Inflația scade puterea de cumpărare a banilor în timp, ceea ce înseamnă că aceeași sumă de bani va cumpăra mai puține bunuri și servicii. Drept urmare, cei care caută un loc de muncă s-ar putea aștepta la salarii mai mari pentru a compensa creșterea costului vieții. În aceste circumstanțe, angajatorii se pot confrunta cu presiuni pentru a oferi salarii de pornire mai mari pentru a atrage candidați calificați.
• Competitivitate: Inflația poate face piața muncii mai competitivă, deoarece indivizii caută poziții mai bine plătite pentru a contracara efectele creșterii prețurilor. Acest lucru ar putea duce la o creștere a numărului de solicitanți pentru locuri de muncă deschise, permițând organizațiilor să fie mai selective în angajarea lor.
• Lipsa de competențe: Inflația ridicată poate crea incertitudini în economie, care ar putea duce la lipsă de competențe, deoarece oamenii acordă prioritate soluțiilor de angajare pe termen scurt, față de investițiile în dezvoltarea competențelor pe termen lung. Acest lucru ar putea îngreuna efortul organizațiilor în identificarea candidaților cu abilitățile și experiențe necesare.

Diana Enachi

Economistă IDIS Viitorul

„Angajatorii trebuie să țină cont de inflație și atunci când recrutează. Desigur că ar trebui să ia în calcul atât remunerarea forței de muncă, adică costul acelui serviciu, cât și inflația, condițiile în care va fi prestată acea muncă, timpul, etc. Inflația este un indicator important atunci când se stabilește salariul. Aici intervine și concurența la angajare. Dacă angajatorul nu ia în calcul elementul inflației, mai ales când aceasta este în creștere, sigur că va pierde angajați. Apropo, momentan avem o inflație mai mică decât cea targetată, conform legii”, declară Diana Enachi, economistă IDIS Viitorul.

Concluzii

Inflația are un impact complex asupra recrutării și reținerii. Este o provocare care necesită un răspuns proactiv și strategic din partea angajatorilor. Pentru a implementa măsurile corecte de gestionare a efectelor inflației, companiile sunt responsabile să asigure menținerea și satisfacția angajaților, să demonstreze o comunicare transparentă și un angajament ferm față de bunăstarea lucrătorilor, ceea ce întărește, în mod colectiv, capacitatea unei companii de a rezista fluctuației inflației.