Cum e să fii muzeografă în Moldova? Află experiența a două angajate ale Muzeului Național de Artă

Moldovenii alocă, în medie, câte 17 minute pe zi pentru diverse forme de lectură, mai puţin în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană, unde cititul ocupă 25 minute din durata zilnică a unui om. Totuși, cărțile nu reprezintă singura modalitate prin care oamenii pot învăța și accesa știința și cultura. Există și altele, precum muzeele, care oferă acest privilegiu și satisfacție. Muzeografii încearcă să ofere publicului evenimente și expoziții cât mai interesante, cât mai variate, astfel încât să determine cât mai mulți oameni din țară, dar și de peste hotare, să le viziteze instituțiile. Ce se ascunde în spatele acestei profesii și ce presupune munca unui muzeograf, aflăm, în continuare, de la Nina Morari și Ana Eremia, două angajate ale Muzeului Național de Artă al Moldovei, cu care am vorbit, inclusiv, despre muzeele viitorului. 

Nina Morari, muzeografă cu experiență 

Nina Morari are 29 ani și activează în calitate de muzeografă de peste șase ani. A studiat istoria și educația civică la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, din Cahul, apoi a făcut masteratul în domeniul managementului patrimoniului cultural, la Chișinău, timp în care a decis să se angajeze, iar de atunci, vine zilnic la muncă cu cea mai importantă misiune - de a transmite dragostea față de cultură și față de frumos tuturor celor care deschid ușa Muzeului Național de Artă al Moldovei.

„Este o muncă pe care o iubesc și căreia mă dedic în totalitate. Ador atmosfera și liniștea de aici. Clădirea însăși e foarte frumoasă și te simți bine doar intrând în ea. Până acum, am lucrat în Secția Relații cu Publicul, dar de aproape un an muncesc în Secția Artă Națională, gestionez Colecția de Grafică Națională. Mai exact, mă ocup de înregistrarea și conservarea operelor care se află în patrimoniul muzeului, dar și de gestionarea bazei de date a colecției”, susține muzeografa. 

Ninei Morari îi revine sarcina și responsabilitatea de a fi la curent cu toate activitățile ce se desfășoară în muzeu, pentru a putea răspunde la orice întrebare, a ghida vizitatorii și a-i face să se simtă bine, pentru ca aceștia să-și dorească să revină nu de unii singuri, dar cu prietenii, părinții sau colegii de muncă. 

„Trebuie să cunoaștem orice artist ale cărui opere sunt expuse, precum și subiectul și tematica abordată. Un muzeograf se mai ocupă și de promovarea expozițiilor pe rețele sociale, realizarea de afișe, trimiterea invitațiilor. De asemenea, organizăm ghidaje pentru copiii din diferite localități, iar clasele primare au posibilitatea de a participa la ateliere de creație, alături de reprezentanții Secției Relații cu Publicul. Scopul acestor activități este ca tinerii să descopere nuanțele artei și să realizeze lucrări mici, drăguțe, care să-i facă fericiți”, menționează Nina Morari. 

Pentru acest lucru e nevoie de multe studii, competență, carismă și curaj pentru a ieși în public și a demonta miturile referitoare la muzee și muzeografi. 

„În orice moment poate veni un grup sau o persoană care solicită ghidaj, de aceea, noi trebuie să fim mereu pe loc. Trebuie să fim receptivi, să mergem la fața locului, să ne conformăm și adaptăm grupului pe care-l avem în față, neștiindu-l foarte bine. Munca noastră presupune multă flexibilitate către vizitatorul care vine. Trebuie să-i captăm atenția, pentru ca el să povestească cu interes celor apropiați ca și aceștia să-și dorească să viziteze muzeul”, susține specialista. 

Ateliere de creație sunt organizate pentru doritorii de orice vârstă. Se mai fac și ghidaje interactive, care presupun un tur al muzeului și întâlnirea cu un anumit artist sau lucrul în atelier. În general, în muzee se organizează două tipuri de expoziții: temporare și permanente. Cele temporare se fac în semn de comemorare a artiștilor trecuți din viață, dar și de elogiere a celor vii. Unele expoziții sunt organizate pe o anumită temă. Ele pot fi atât din opere ce aparțin patrimoniului muzeului, cât și din colecții particulare. Expozițiile permanente sunt realizate cu operele ce formează fondurile muzeului.

Nina Morari a evitat să ne spună cu cât este remunerată lunar munca, dedicația și efortul său. Ne-a spus doar că, la angajare, salariul era de 2.500 de lei. Acum a mai crescut, dar nu excesiv de mult. Cele mai mici salarii din Republica Moldova continuă să fie acordate în domeniul culturii și artei. Potrivit Biroului Național de Statistică, în acest an, specialiștii din domeniul artei, activităților de recreere și de agrement ridică lunar un salariu mediu brut de 9.700 de lei. 

Ana Eremia, muzeografă începătoare

Ana Eremia are 28 ani și de peste opt luni activează în Secția Relații cu Publicul din cadrul Muzeului Național de Artă al Moldovei. A absolvit Facultatea de Arte, dar niciodată nu și-a imaginat că va activa într-o instituție muzeală. Era pasionată mai mult de design, dar, întâmplările au adus-o în cabinetul de la etajul doi al instituției de cultură din inima capitalei. În calitate de muzeografă, Ana Eremia efectuează tururi ghidate prin muzeu în limba română, rusă și engleză. Totodată, este responsabilă de organizarea expozițiilor, a atelierelor de creație pentru copii, a activităților de promovare a muzeului, dar și de programarea vizitelor și oferirea consultanței la telefon. 

„Este pentru prima dată când lucrez într-un muzeu, dar munca pe care o fac mi se pare foarte interesantă. Îmi place că am posibilitatea să cunosc vizitatorii, artiștii, să port discuții inspiraționale cu fiecare dintre ei, să-i simt curioși să audă informațiile pe care le ofer și, în același timp, să descopăr o mulțime de lucruri noi. Munca la muzeu m-a învățat să comunic mai eficient, să observ vizitatorii și să înțeleg că toți percep lucrurile diferit, m-a făcut să fiu mai deschisă, mai receptivă și să accept mult mai ușor părerile altora”, susține muzeografa.

Munca unui muzeograf nu este deloc ușoară, iar șirul de tururi ghidate uneori poate fi extrem de epuizant. Conform profilului instituției, angajatele din Secția Relații cu Publicul lucrează sâmbăta, zilele de luni fiind libere, doar pentru ca iubitorii de artă să aibă acces la excursii ghidate prin muzeu. 

„Pentru excursii, oricine se poate adresa, însă este bine ca vizitatorii să facă o programare prealabilă, pentru a evita situațiile în care nu este niciun ghid disponibil. Totuși, în cazul în care vine cineva fără programare, se poate adresa la casieria muzeului, iar noi, chiar dacă suntem implicate în alte activități, ieșim să prezentăm expozițiile din muzeu. O excursie durează o oră sau o oră și jumătate pentru adulți, iar pentru copii - în jur de 30 - 45 minute. De cele mai multe ori, turul nu poate cuprinde toate expozițiile, deoarece avem multe săli cu exponate, iar dacă am vorbi detaliat despre fiecare, ar dura foarte mult. La începutul excursiei, obișnuiesc să întreb persoanele dacă sunt interesate de ceva anume, dacă au mai fost sau au mai văzut expozițiile, dacă preferă arta clasică sau arta contemporană. Și în baza preferințelor lor, organizez și vizita prin muzeu”, spune Ana Eremia. 

Specialista susține că oamenii cunosc destul de puține despre profesia de muzeograf.

„Nu este un domeniu mediatizat, nu sunt atât de mulți specialiști, iar lumea nu manifestă un interes sporit pentru muzee și expoziții, de aceea nici nu știe foarte multe despre această profesie, care este atât de frumoasă și specială”, afirmă Ana Eremia. 

În țara noastră, oficial, sunt înregistrate 132 de muzee.

Ghizii externi, protejați sau „vânați” prin noua legislație?

Dacă ești pasionat de artă și istorie, acum poți deveni ghid de muzeu, chiar dacă nu ai studii în domeniu. Potrivit unor noi modificări legislative, ghidajul în muzeele naționale va putea fi efectuat nu doar de angajații instituțiilor, dar și de către ghizii externi. Cei din urmă vor desfășura tururile ghidate doar în baza acreditării, conform normelor elaborate de Ministerul Culturii. 

Lilia Mogoreanu

Consultantă principală, Direcția patrimoniu cultural, Ministerul Culturii

„Соnfоrm рrеvederilor introduse la Legea muzeelor nr. 262/2017, ghidajul va fi efectuat și de сătrе ghizi externi acreditați de сătrе minister, сonform Normelor de acreditare а ghizilor, elaborate și aprobate prin ordin, de Ministerul Culturii, în tеrmеn de șase luni de la data intrării în vigoare а legii. Dosarul de acreditare а ghizilor externi vа fi depus la direcția de specialitate а ministerului, iar ulterior, va fi examinat în cadrul ședințelor ordinare а comisiei naționale а muzееlоr și colecțiilor - оrgаn științific consultativ al Ministerului Culturii, cu atribuții și competențe specifice în domeniul muzeelor și patrimoniului cultural național mobil. În baza avizului Comisiei naționale а muzeelor și colecțiilor, Ministerul Culturii va acredita candidații nominalizați în calitate de ghizi externi, cu emiterea certificatului de acreditare”, a declarat Lilia Mogoreanu, consultantă principală, Direcția patrimoniu cultural, Ministerul Culturii.

Așadar, ghizii externi vor putea desfășura excursii în muzeele naționale. Aceasta înseamnă că muzeele vor putea contracta persoane din afară, nu doar pe cele angajate pentru excursii. Este o practică utilizată în toate țările civilizate. Astăzi, în Republica Moldova, există specialități care formează ghizi, dar, trebuie să ținem cont că un muzeu național are patrimoniu de valoare, iar acești ghizi trebuie să fie pregătiți în mod special. Acum, doar ghizii care lucrează în muzee pot furniza o informație calitativă și veridică. Ar putea apărea situații cu expoziții specializate, cu expoziții din exterior, găzduite doar de un anumit muzeu, de aceea, ghizii externi vor trebui să dețină cunoștințe multiple, fără a duce oamenii în eroare. 

Noțiunea de „muzeu virtual” - introdusă în legislație

Inițiativa legislativă, elaborată de Ministerul Culturii în comun cu specialiști din rețeaua muzeală din Republica Moldova, va fi propusă deputaților spre examinare și aprobare. Documentul prevede modificarea noțiunii de muzeu și introducerea unei noi noțiuni de „muzeu virtual” - instituție digitală care îndeplinește funcțiile sale prin expunerea și promovarea colecțiilor digitalizate, în scopul educării și schimbului de cunoștințe și este accesat de către public prin intermediul conexiunii la internet, utilizând tehnologiile noi. 

Sergiu Prodan

Ministrul Culturii

„Legea muzeelor, adoptată acum opt ani, necesită completări și precizări, cel puțin realitatea acestor instituții de cultură, în sensul conservării și promovării patrimoniului, a avansat esențial. Astfel, suntem în situația să venim cu precizări și noțiuni noi, precum „muzeu virtual”, ca să creăm condiții legale pentru asimilarea tehnologiei de către acestea și activitatea conformă a muzeografilor și ghizilor în vederea protejării, salvgardării, valorificării și promovării patrimoniului cultural muzeal la nivel național și internațional”, a menționat Sergiu Prodan, ministrul Culturii. 

O altă noutate ține de faptul că prețurile și tarifele pentru serviciile oferite de muzeele publice vor fi stabilite de către instituții și aprobate de fondatorii acestora. De asemenea, inițiativa vizează și modalitatea de organizare și funcționare a secțiilor muzeelor.

Rolul muzeografilor în muzeele virtuale

Cele două angajate ale Muzeului Național de Artă al Moldovei și-au manifestat deschiderea și curiozitatea față de implementarea noilor tehnologii și a inteligenței artificiale în promovarea muzeelor și transformarea acestora în spații mult mai atractive, în special pentru tineri.

Nina Morari

Muzeografă cu experiență

„Referitor la tururile virtuale, consider că ceea ce vezi fizic este diferit de ceea ce se poate vedea la ecran. Mulți le vor accesa și le vor vedea on-line, dar totuși vor dori să le viziteze. În acest context, profesia de muzeograf nu va dispărea, pentru că nu presupune doar ghidaj, dar ține și de gestionarea colecțiilor, conservarea acestora și organizarea expozițiilor tematice”, este convinsă Nina Morari.

Ana Eremia

Muzeografă începătoare

„Deși este cerere pentru tehnologiile care ar putea să înlocuiască un ghid clasic, consider că meseria de muzeograf va continua să existe, așa cum nu vor dispărea nici muzeele. Inteligența artificială ar putea fi un instrument de ajutor, ne-ar oferi flexibilitate. Totuși, acest lucru depinde și de preferințele vizitatorului. În timp ce unii preferă să poarte căști și să aibă mai mult control asupra vizitei, alții aleg interacțiunea directă cu ghidul”, declară Ana Eremia.

Știați că?

De această dată, am decis să încheiem articolul nostru cu două noutăți frumoase și foarte interesante, care au avut loc recent, la Chișinău. 

La Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a fost lansată aplicația „Găsește Dinoteriul”, care aduce exponatele la viață cu ajutorul realității augmentate. Vizitatorii pot ghida un pui de Dinoteriu prin sălile muzeului, descoperind creaturi din perioada Jurasicului și colectând indicii pentru a-l ajuta să-și găsească mama. Prin această inovație, muzeul speră să ofere o experiență culturală modernă și interactivă pentru toți vizitatoriii, atrăgând tineri și turiști din întreaga lume. Aplicația este dezvoltată de muzeu în cadrul programului „Muzeele Viitorului”, implementat de Ministerul Culturii și finanțat de USAID Moldova.2. La Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost lansată expoziția „Scriitorii și Glebus Sainciuc”, un alt proiectele care face parte din programul „Muzeele Viitorului”. Vizitatorii au putut admira animația imersivă a „bagatelelor” lui Glebus Sainciuc, aflându-se în mijlocul unei săli, înconjurați din trei părți de proiecția video a desenelor, cu fundal sonor. „Bagatelele” sunt o serie de desene ironice și meditative, pe care Glebus le-a numit astfel, pentru că, în traducere din italiană, cuvântul ar însemna „fleacuri”, termen folosit pentru mici lucrări muzicale. Denumirea este una perfectă, întrucât aceste desene reprezentau niște momente neînsemnate, de rutină din viața cotidiană pe care artistul le transforma în istorioare hazlii, le prezenta dintr-o perspectivă neobișnuită.