Cum distingem și prevenim hărțuirea sexuală la locul de muncă?

Peste 8% dintre angajații din Republica Moldova s-au confruntat cu cel puțin o formă de hărțuire sexuală la locul de muncă, iar 60 la sută dintre victime nu au raportat abuzurile și nici nu au solicitat ajutor. Hărțuirea sexuală la locul de muncă este o problemă gravă și crează un mediu de lucru intimidant, ostil și ofensator, afectând negativ oportunitățile de angajare, sănătatea fizică și psiho-emoţională a victimei, dar și calitatea muncii prestate. În contextul Lunii Conștientizării Asaltului Sexual, marcată în aprilie, în mediul online a fost lansată campania națională „Împreună spunem NU hărțuirii sexuale”, la care s-a alăturat și întreaga echipă delucru.md. Prin intermediul acestui articol, ne propunem să informăm angajatele și angajații despre riscurile acestui fenomen, dar și despre mecanismele prin care pot raporta abuzul și cere ajutor. 

Ce presupune hărțuirea sexuală la locul de muncă?

Codul Muncii definește hărțuirea sexuală drept o manifestare a unui comportament fizic, verbal, nonverbal sau a altor acțiuni de natură sexuală, care conduc la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane.

Potrivit Legii nr. 121/2012 privind asigurarea egalității, hărțuirea înseamnă orice comportament nedorit care conduce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane pe baza criteriilor stipulate de lege.

Codul Penal definește hărțuirea sexuală drept o manifestare a unui comportament fizic, verbal sau nonverbal, care lezează demnitatea persoanei ori creează o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare, discriminatorie sau insultătoare, pentru a determina o persoană la raporturi sexuale ori la alte acțiuni cu caracter sexual nedorit, săvârșite prin amenințare, constrângere, șantaj. Potrivit legii penale, aceste infracțiuni se pedepsesc cu amenzi de 580-650 de unități convenționale, cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 140 la 240 de ore sau cu privațiune de libertate până la 3 ani.

Felicia Bechtoldt

Secretară de stat în domeniul politici ocupaționale și demografie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale

„Hărțuirea în lumea muncii, fie că vorbim despre cea verbală sau sexuală, rămâne o problemă gravă în Republica Moldova. De acest fenomen sunt afectate și femeile, dar și bărbații. Urmare a unui studiu, efectuat în 2023, una din cinci femei din Moldova se confruntă cu diverse forme de hărțuire la locul de muncă. Este o cifră alarmantă și noi toți trebuie să ne consolidăm eforturile pentru a combate acest fenomen”, a declarat Felicia Bechtoldt, Secretară de stat în domeniul politici ocupaționale și demografie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în cadrul unei ședințe parlamentare. 

Hărțuirea sexuală la muncă, în cifre

Așa cum am spus și la început, peste 8% dintre angajații Republicii Moldova s-au confruntat cu cel puțin o formă de hărțuire sexuală la locul de muncă. Este constatarea unui studiu lansat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare anul trecut. Cea mai mare incidență a hărțuirii sexuale pe parcursul vieții se atestă în cazul formelor subtile (care, de regulă, nu implică acte tactile sau riscuri pentru integritatea fizică), acestea fiind urmate de formele medii, apoi cele grave (care au cea mai mică incidență, dar cele mai drastice consecințe). sursa: Studiu privind percepțiile și incidența fenomenului hărțuirii sexuale la locul de muncă

La nivel general, 11% dintre persoanele hărțuite la locul de muncă s-au confruntat cu forme grave, cum ar fi cerința de a întreține relații sexuale în schimbul unei recompense, aplicarea forței și/ sau utilizarea amenințărilor pentru a avea relații sexuale, 22% - cu forme medii (atingeri nepotrivite, săruturi fără permisiune, invitații la întâlniri amoroase etc.), iar 67% - cu forme subtile (limbaj cu conotație sexuală, priviri și gesturi nepotrivite).

„Frecvența cazurilor de hărțuire sexuală este mai mare în rândul femeilor. Circa 60% dintre persoanele angajate abuzate nu au raportat cazurile cu care s-au confruntat și nu au solicitat ajutor. Reticența de a raporta cazurile de hărțuire sexuală este adesea determinată de nivelul jos de încredere în organele competente, motiv pentru care o bună parte din persoanele care s-a confruntat cu asemenea situații a preferat să remedieze individual. Totodată, presiunea socială, frica de blamare constituie factori suplimentari care descurajează victimele să vorbească/ raporteze cazurile cu care s-au confruntat”, constată autorii studiului. 

sursa: Studiu privind percepțiile și incidența fenomenului hărțuirii sexuale la locul de muncă

Conform cercetării, 32,8% dintre bărbații angajați spun că nu s-au informat despre hărțuirea sexuală, ponderea lor fiind cu 9,4% mai mare decât cea a femeilor angajate. De altă parte, conform datelor, femeile s-au informat mai des pe acest subiect, preponderent din mass-media (TV, radio, presa) și Internet, inclusiv rețelele de socializare. Această discrepanță se explică în mare parte prin faptul că cel mai des femeile devin victimele acestui fenomen.

sursa: Studiu privind percepțiile și incidența fenomenului hărțuirii sexuale la locul de muncă

Cu cât mai mulți angajați sunt în companie, cu atât mai des se întâlnesc practici discriminatorii la locul de muncă. Conform studiului, colegii de serviciu sunt cei care, cel mai frecvent, manifestă comportamente abuzive față de alți angajați, de la forme ușoare (îmbrățișări și priviri nepotrivite) până la forme grave (cerința de a întreține relații în schimbul recompensei sau aplicarea forței).

sursa: Studiu privind percepțiile și incidența fenomenului hărțuirii sexuale la locul de muncă

Actele de hărțuire au loc în timpul programului de lucru

Deși securitatea muncii este reglementată prin lege, este interzisă discriminarea de orice formă, este instituită obligația angajatorului de a asigura un mediu favorabil de muncă, lipsit de abuz și violență, sunt prevăzute norme deontologice, actele de hărțuire continuă să persiste în timpul programului de muncă. Potrivit cercetării, peste 60% dintre angajați consideră că persoanele hărțuite sexual au provocat aceste situații prin ținute și/sau comportament. Sondajul relevă și alte percepții alarmante: în medie, 40% dintre respondenți consideră că refuzul ferm este suficient pentru a descuraja actele de hărțuire sexuală și aproximativ 50% dintre persoanele intervievate consideră că cei care spun că sunt hărțuiți exagerează. 

În raportul anual privind combaterea și prevenirea discriminării în Republica Moldova, Consiliul pentru egalitate a constatat că fenomenul hărțuirii sexuale este una dintre problemele care afectează grav piața muncii.

Ce acțiuni care pot fi considerate agresiuni sexuale?

Suntem mai mult decât convinși că atunci când te-ai confruntat cu primele forme subtile de hărțuire sexuală te-ai gândit, în primul rând, că doar ți s-a părut și că ai fi putut interpreta în mod greșit semnalele. În continuare îți explicăm care sunt formele prin care se pot produce acțiunile de agresiune sexuală pentru a putea să le depistezi la timp.

• Acțiunile fizice sunt manifestate prin mângâieri, atingeri ale corpurilor ori hainelor, ciupituri ori atingeri de manieră sexuală, atingerea aparent accidentală a unor părți ale corpului cu corpul victimei, agresiune fizică, tentativă de viol, săruturi, etc. 

• Formele verbale, de obicei, se manifestă prin comentarii nedorite despre viața sexuală ori privată a persoanei, avansuri sexuale directe, discuții sexuale, remarci indiscrete, folosirea expresiilor cu conotații sexuale, diverse insinuări de natură sexuală, comentarii despre înfățișarea, corpul ori vestimentația persoanei, glume obscene, emiterea sunetelor cu caracter sexual, folosirea poreclelor cu conotații sexuale, etc.

• Formele nonverbale de hărțuire sexuală sunt gesturile sexuale sugestive, gesturile cu mâna, degetele, brațele, picioarele, priviri lascive, studierea ostentativă a corpului persoanei, diverse expresii faciale, invadarea spațiului personal/intim al unei persoane prin apropierea nepermisă de acea persoană, curtoazie exagerată, expunerea indecentă a unor părți ale corpului.

• Formele scrise de hărțuire sexuală sunt trimiterea unor poze/desene cu tentă pornografică, adresarea unor scrisori de dragoste, trimiterea de mesaje, emailuri pornografice şi/sau amenințătoare, afișarea de poze pornografice, calendare, reviste. 

• Formele psiho-emoţionale sunt manifestate prin amenințări, constrângeri, abuz de autoritate prin condiționarea obținerii unor beneficii în plan profesional sau școlar, de acceptare a comportamentelor de hărțuire, oferirea de cadouri cu tentă sexuală, obligarea angajaților să poarte îmbrăcăminte sumară, urmărirea persoanei, insistența de a începe o relație, umilirea publică sau excluderea persoanei de la anumite activități.

Cum și unde poți solicita ajutor?

Dacă ai trecut printr-o formă de agresiune sexuală la locul de muncă să știi că ne pare foarte rău de tot ce ți s-a întâmplat, dar este foarte important să-ți învingi frica și să reclami superiorilor cazul tău. Din punct de vedere legal, poți să-ți faci dreptate atât prin intermediul procedurii civile, cât și penale. În primul rând, trebuie să discuți direct cu managerul de departament, echipa de resurse umane sau administratorul companiei în care activezi. Să știi că angajatorul este obligat să întreprindă acțiuni pentru a soluționa această problemă gravă. 

Dacă compania sau instituția nu ia măsuri și dacă nu soluționează cazul pe intern, îți recomandăm să te adresezi fie la Consiliul de egalitate, fie în instanța de judecată, care poate să constate fapta de hărțuire, reieșind din prevederile Legii nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității.  

Poți recurge și la procedura penală, care presupune adresarea la poliție sau la Procuratură. Dacă una dintre cele două instituții depistează că faptele sunt calificate ca infracțiuni de hărțuire sexuală, vor porni o cauză penală în care vei fi recunoscută în calitate de parte vătămată. Nu uita! Raportarea acestor infracțiuni va contribui la stoparea cazurilor de hărțuire sexuală și sancționarea agresorului. 

De ce cazurile de hărțuire sexuală la locul de muncă trebuie demascate?

Răspunsul este foarte simplu. Deoarece sunt foarte periculoase și afectează sănătatea psihică, emoțională și fizică a persoanei agresate. Hărțuirea sexuală poate provoca:

• stres accentuat;
• anxietate cu sau fără atacuri de panică;
• depresie;
• oboseală și epuizare;
• dureri de cap, amețeli;
• tulburări de vedere;
• tulburări de alimentație: anorexie sau bulimie;
• predispoziție spre erori profesionale: depășirea termenelor, neîndeplinirea sarcinilor, pierderea locului de muncă;
• izolare socială sau schimbări majore în viața victimei;
• stimă de sine scăzută, neîncredere în capacitățile proprii, autoblamare;
• diminuarea sau pierderea motivației;
• tulburări de somn;
• disfuncții hormonale și sexuale;
• hipersensibilitate, izolare, nesiguranță;
• frustrare, furie, teamă, iritare, fluctuații emoționale;
• jenă și rușine;
• alte manifestări particulare și personale.

„Aceste comportamente sunt inacceptabile și au un prejudiciu psihologic, economic, fizic sau sexual asupra victimelor. Aceste comportamente afectează demnitatea umană și sănătatea persoanelor supuse agresiunii și pot avea un comportament negativ asupra capacității de muncă a acestora”, reiterează Felicia Bechtoldt, Secretar de stat în domeniul politici ocupaționale și demografie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale în cadrul unei ședințe parlamentare. 

Angajatorii, obligați să combată actele de hărțuire sexuală la locul de muncă

Din acest an, angajatorii sunt obligați să întreprindă măsuri de prevenire, examinare și intervenție în cazul constatării actelor de hărțuire sexuală la locul de muncă. Mai exact, companiile trebuie să instituie regulamente de prevenire a hărțuirii sexuale la locul de muncă. Astfel, proiectul de lege, aprobat de Parlament în primăvara anului 2023, presupune completarea Codului Contravențional cu prevederi referitoare la atragerea la răspundere a angajatorilor pentru nerespectarea obligației de a întreprinde măsuri de prevenire, examinare și intervenție în cazul constatării actelor de hărțuire sexuală la locul de muncă. De asemenea, angajatorii care vor obstrucționa procesul de reclamare a cazurilor de hărțuire sexuală la locul de muncă vor fi sancționați contravențional. Astfel, neinstituirea procedurilor necesare combaterii hărțuirii sexuale la locul de muncă se va sancționa, din 2025, cu amenzi între 3000 și 4200 de lei, aplicate persoanelor fizice și 10.500 și 13.500 de lei persoanelor juridice. Totodată, în cazul persoanelor cu funcție de răspundere, pedeapsa contravențională ar putea ajunge până la 10.500 de lei. În același timp, Codul Contravențional a fost completat cu norme ce prevăd posibilitatea de atragere la răspundere pentru fapte de victimizare.

Inspectoratul de Stat al Muncii va verifica existența, în regulamentele interne ale instituțiilor, a măsurilor de prevenire și combatere a fenomenului discriminării, hărțuirii sexuale, victimizării la locul de muncă, precum și respectarea acestora.

Angela Munteanu-Pojoga

Deputată

„Prin modificările introduse în Codul Muncii vor fi interzise categoric discriminarea și hărțuirea în raporturile de muncă, angajatorii vor fi obligați să ofere instruiri în domeniul prevenirii hărțuirii la locul de muncă, inclusiv să ia măsuri de prevenire a persecutărilor pentru depunerea unor plângeri în acest context. Totodată, vor elabora un regulament intern privind interzicerea discriminării după orice criteriu, inclusiv a hărțuirii” a specificat deputata Angela Munteanu-Pojoga, unul dintre autorii proiectului de lege în cadrul unei ședințe parlamentare.

Totodată, la sfârșitul anului trecut, Parlamentul a ratificat Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 190 privind eliminarea violenței și hărțuirii la locul de muncă. 

Felicia Bechtoldt

Secretară de stat în domeniul politici ocupaționale și demografie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale

„Convenția protejează lucrătorii din economia formală și informală, inclusiv voluntari, stagiari și ucenici. Ratificarea și implementarea de către Republica Moldova a Convenției va contribui la perfecționarea legislației în domeniu, la protecția angajaților și la soluționarea mai multor probleme apărute în practică”, a specificat Felicia Bechtoldt, Secretară de stat în domeniul politici ocupaționale și demografie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale în cadrul unei ședințe parlamentare.

Aprilie - Luna Conștientizării Asaltului Sexual! 

Hărțuirea sexuală se întâmplă acum, la locul de muncă, pe stradă, în transportul public, în online sau la școală. În contextul Lunii Conștientizării Asaltului Sexual, marcată în aprilie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Coaliția Națională „Viața fără Violență” au lansat campania națională „Împreună spunem NU hărțuirii sexuale”. În acest an, acțiunile se vor desfășura sub sloganul: „Educație fără Hărțuire Sexuală”, cu un accent major asupra prevalenței fenomenului hărțuirii sexuale în instituțiile educaționale, deoarece, potrivit unui studiu, fiecare al cincilea tânăr/ă care își face studiile în învățământul profesional tehnic și universitar a fost expus unei forme de hărțuire sexuală în decursul vieții. Activitățile campaniei se aliniază și cu alte două inițiative globale recunoscute: Red My Lips și Denim Day.

„În această lună, îți lansăm o provocare curajoasă și plină de semnificație: poartă ruj roșu și alătură-te luptei împotriva hărțuirii sexuale. Afișează-ți buzele roșii ca simbol al solidarității cu supraviețuitoarele/orii agresiunii sexuale. Rujul roșu a fost ales ca simbol al puterii, curajului și rezistenței împotriva tăcerii care învăluie adesea victimele violenței sexuale. Prin acest gest simplu, dar profund, ne unim vocile pentru a spune clar și răspicat: NU hărțuirii sexuale! Cum poți participa? Foarte simplu - poartă ruj roșu.  Fie că ești acasă, la serviciu sau în oraș, lasă rujul roșu să vorbească despre curajul de a face față acestui fenomen. Captează o fotografie purtând ruj roșu și postează-o pe rețele cu hashtagurile #RedMyLips2024 și #ÎmpreunăSpunemNuhărțuiriiSexuale. Utilizează orice ocazie pentru a discuta despre importanța acestei campanii și despre cum fiecare dintre noi poate contribui la prevenirea violenței sexuale. Împreună, putem face o diferență! Fiecare postare, conversație și buze roșii în luna aprilie sunt pași mici, dar semnificativi, spre o lume în care respectul și siguranța sunt drepturi universale, necondiționate. Hai să facem aprilie luna solidarității, curajului și schimbării. Poartă ruj roșu, vorbește deschis și îndeamnă-i și pe alții să facă la fel”, precizează Alina Andronache, specialistă în advocacy, lobby și comunicare, coordonatoare de proiecte în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

Dezideratul delucru.md: Hărțuirea sexuală este inadmisibilă și incompatibilă cu o muncă decentă!

Noi, portalul de recrutare delucru.md considerăm că fiecare persoană merită să activeze într-un mediu sigur, fără hărțuire și violență, de aceea sunt necesare eforturi comune și implicarea tuturor pentru eradicarea acestui fenomen. Reiterăm că hărțuirea sexuală reprezintă o încălcare gravă a dreptului omului, care afectează sănătatea și productivitatea acestuia și reprezintă o amenințare la adresa egalității de șanse. Hărțuirea sexuală este inadmisibilă și incompatibilă cu o muncă decentă!Prin intermediul acestui articol ne alăturăm campaniei: „Împreună Spunem NU Hărțuirii Sexuale!”, dar și a acțiunilor globale Red My Lips și Denim Day. În încheiere, te încurajăm să soliciți ajutor, dacă ai trecut printr-o formă de agresiune sexuală la job și să nu-ți fie frică, deoarece au fost create multiple mecanisme legale prin care victimele să fie protejate, iar agresorii sancționați. Iar dacă ești angajator, te încurajăm să tratezi cu maximă responsabilitate fiecare caz în parte și să nu rămâi indiferent. Totodată, este indica să stabilești o procedură eficientă de depunere a plângerilor și să încurajezi angajații să discute cu tine atunci când se confruntă cu o problemă, inclusiv de acest gen.