Cu sau fără laptop în cafenele? Ce cred freelancerii și reprezentanții HoReCa

Munca de la distanță îți permite să înlocuiești biroul plictisitor cu o varietate de cafenele în vogă, din diferite colțuri ale lumii. Doar că, tot mai multe țări interzic utilizarea laptopului în localurile de agrement, iar altele percep o taxă orară. Patronii limitează ocuparea meselor pentru clienții care stau mult și consumă puțin. Tendința este tot mai răspândită în Barcelona, Valencia, Paris, Berlin, Lisabona, Brighton și chiar București, orașe care impun restricții dure pentru cei care își transformă biroul într-un local de agrement. Dar, ce părere au despre aceste restricții proprietarii localurilor din Chișinău? Ar fi interesați să le aplice sau ar ezita, din frica de a nu-și pierde clienții? Răspunsul îl găsești în articol. 

Cât este de comod să lucrezi din cafenele?

Alexandra Samcov lucrează remote din 2009. Acum oferă consultanță start-up-urilor în IT din Statele Unite ale Americii. A început să lucreze prin cafenelele și localurile din Chișinău în 2011, atunci când această practică era percepută și considerată stranie și neobișnuită. Pandemia i-a îngrădit accesul în zonele de agrement din capitală, ca și nouă tuturor, de altfel, iar de atunci lucrează mai mult de acasă. Doar uneori obișnuiește să meargă cu laptopul prin cafenele, mai ales că nu poate sta departe prea mult timp de pisicile și câinii de care îngrijește și pe care-i adoră. 

Alexandra Samacov

sursa: LinkedIn

„După pandemie, foarte mulți lucrează remote sau au ales munca hibridă. Cunosc multă lume care își ia laptopul când nu vrea să stea acasă și alege să lucreze în localuri. Dacă decizi să închiriezi un spațiu din oraș în care să muncești, trebuie să achiți o taxă, dar dacă alegi să lucrezi dintr-un local de agrement, este indicat să-ți achiți consumația. Dar avantajul este că tu alegi localul în funcție de ziua și dispoziția ta și poate fi un local care este și pe placul prietenilor și a colegilor tăi, cu care urmează să te întâlnești în ziua respectivă. Eu cred că munca remote dintr-un local este mult mai flexibilă decât dintr-un TechHub, care oferă spații. Nu ești limitat să mergi în boxa pentru apeluri, atunci când ai ședințe online”, afirmă Alexandra Samcov.  

Tânăra consideră că măsurile restrictive din localurile de agrement din Europa nu ar fi tocmai corectă, deoarece persoanele care lucrează în cafenele tot aduc un profit.

Alexandra Samacov

Consultant pentru start-up-uri în IT din Statele Unite ale Americii

„Consider că nu este foarte corect și cinstit. Sunt de acord că oamenii care lucrează în localuri ar putea consuma mai puțin, dar devin clienți permanenți. Eu când lucram mai des în localuri îmi planificam întâlniri cu prietenii și colegii. Doar eu comandam cel puțin 2-3 cafele, un prânz complet, niște sucuri, iar de fiecare dată când cineva venea să mă vadă sau să vorbească cu mine tot făcea o comandă, cel puțin o cafea”, declară tânăra.

Alexandra Samcov consideră că antreprenorii moldoveni din sectorul HoReCa nu vor impune astfel de restricții prea curând.

„Eu cred că pentru HoReCa este un plus valoare că le permit oamenilor să lucreze din localurile lor și le crează condiții adecvate. Doar că nu în toate localurile conexiunea la Internet este bună. Într-o cafenea, atâta timp cât nu ai de preluat apeluri, e foarte bine de lucrat. Dar acum și căștile au evoluat și multe dintre ele izolează sunetul de fundal și se aude doar vocea ta, nu și zgomoul din exterior. Pe timpuri nu era așa.”, mai adaugă Alexandra.

Și alte persoane cu care am discutat, dar care au preferat să nu le divulgăm identitatea, ne-au spus că aleg mai des să lucreze într-o atmosferă plăcută și degajată dintr-o cafenea, decât într-un oficiu. Acest lucru le ajută să se concentreze mai bine asupra sarcinilor, dar și să se relaxeze mai ușor, savurând un ceai sau o cafea atunci când au nevoie de o pauză.

Interdicția ar putea fi valabilă și în Moldova?

Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din țara noastră, care reprezintă comunitatea oamenilor de afaceri din sectorul HoReCa, spune că, deocamdată, antreprenorii din domeniu nu au abordat acest aspect. Reprezentanții MĂR consideră însă că este mult prea devreme pentru ca țara noastră să aplice astfel de măsuri.

Olga Calmîș

Director executiv, Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement (MĂR)

„Este prea devreme pentru implementarea unei astfel de măsuri, mai ales că unele entități de alimentație publică sunt create pentru a încuraja clienții să petreacă cât mai mult timp în spațiile disponibile, să savureze o cafea și, în același timp, să-și desfășoare munca. Clienții care aleg să lucreze, nu se simt presați nici într-un fel de reprezentanții HoReCa. O tendință de aplicare a limitărilor și interdicțiilor este prematură, de aceea nu putem vorbi despre anumite acțiuni care ar putea fi implementate pentru îngrădirea clienților cu laptopuri”, afirmă Olga Calmîș, director executiv, Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement (MĂR).

Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement nu exclude însă că astfel de măsuri ar putea fi aplicate, dacă procesul de ajustare la standardele și cerințele UE ar presupune acest lucru. 

„Considerăm că poate, pe viitor, am putea implementa astfel de restricții, dat fiind faptul că ne ajustăm tot mai mult la standardele și cerințele UE. Deocamdată, pentru acest sector, astfel de măsuri sunt premature. La noi este tot mai multă deschidere din partea HoReCa pentru a oferi consumatorului oportunitatea de a-și desfășura activitatea într-un mediu mai deosebit, în afara biroului, într-un mediu mai degajat, mai confortabil, uneori poate chiar mai prietenos”, spune Olga Calmîș, director executiv, Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement.

Lupta împotriva nomazilor digitali continuă în Europa

Pentru a înțelege de unde pornește această tendință, trebuie s-o luăm dintr-un capăt. De câțiva ani, cafenelele din orașe europene, printre care Paris, Berlin, Lisabona și Brighton, au luat atitudine împotriva lucrătorilor la distanță. Unele au interzis complet laptopurile, în timp ce altele percep o taxă orară pentru privilegiul de a le folosi. Pentru mulți proprietari de cafenele, nu este vorba doar de lipsa de rentabilitate a lucrătorilor la distanță, dar și de protejarea funcției principale a afacerii lor: un loc prietenos în care să interacționeze cu alți clienți față în față. Ei consideră cafenelele locul unde ar trebui să fie distractiv, unde oamenii merg și poartă conversații. 

Cafenelele din Spania iau măsuri drastice împotriva muncii la distanță. În Valencia, Santiago și Barcelona, barurile și cafenelele au decis să oprească WiFi-ul pentru a-i descuraja pe nomazii digitali. Unele cafenele au lipit afișe pe care scrie că munca la distanță este interzisă în timpul orelor de vârf, între 8:30 și 12:30. Altele le permit clienților care au laptopuri să folosească spațiul, dar îi roagă să se mute dacă au nevoie de spațiu pentru un grup sau pentru clienții obișnuiți.

Recent, mai multe cafenelele din România, în special din orașele București și Cluj, au impus reguli stricte în weekend pentru clienţii care vin cu laptopul la ei. Motivul principal ar fi că uneori oamenii sunt atât de focusați pe muncă, încât uită să mai și comande o băutură din când în când. 

Moldova vrea să atragă nomazi digitali din toată lumea

Țara noastră s-ar putea alătura unui grup select de câteva zeci de state ce oferă vize străinilor care doresc să lucreze de la distanță. Nomazii digitali nu se vor supune legislației din Republica Moldova în ceea ce privește contractele de muncă pe care le-au încheiat cu angajatorii din alte țări și nu vor putea beneficia de protecția deplină în baza Codului Muncii și a altor acte normative în vigoare din țară. Totuși, aceștia ar trebui să dețină dovada asigurării medicale pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei pentru Republica Moldova. La finalul celor 183 de zile pe parcursul a 12 luni consecutive, nomadul digital se va putea considera că are rezidența fiscală în ţara noastră.

„Într-o viziune generică, nomadul digital este străinul care obține o viză în Republica Moldova și își poate desfășura activitatea de pe teritoriul țării noastre, în condiția când este salariat al unei companii înregistrate în afara țării sau deține o companie înregistrată în afara Republicii Moldova și își desfășoară activitatea prin folosirea tehnologiei comunicației și informației”, explică Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Se prevede că nomazii digitali vor beneficia de anumite facilități fiscale, fiind scutiți de plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale pentru pensii și sănătate, dacă sunt prezenți pe teritoriul țării pentru o perioadă care nu depășește 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive. 

„Beneficiul anual estimat per nomad digital în Republica Moldova ar fi de circa 104.000 de lei, din care: 27.400 de lei - taxa unică (valoarea de referință este salariul mediu prognozat x2); aproximativ 8.000 de lei - taxa de 7% pentru chirie locuință; aproximativ 68.400 de lei din TVA la produse și servicii consumate pe teritoriul ţării noastre. Astfel, la un număr estimat de cel puțin 1.000 de nomazi digitali, impactul pozitiv asupra bugetului va fi prin taxe directe și indirecte de minimum 100 de milioane de lei”, estimează Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Concluzii 

Se pare că tendința europeană, atât de criticată de nomazii digitali, este încă foarte departe de Republica Moldova. În timp ce antreprenorii europeni aplică măsuri tot mai restrictive, cei din țara noastră amenajează spațiile pentru a fi cât mai comode pentru freelancerii și angajații care aleg să lucreze în afara biroului și a propriei locuințe. Noi zicem să ne bucurăm de această oportunitate, dar să o tratăm cu bun simț și să nu uităm să comandăm ceva în timp ce profităm de spațiul plăcut care ne este pus gratuit la dispoziție. O apă plată, o supă, o cafea sau un ceai sunt întotdeauna o recomandare reușită, indiferent de timpul de afară. Dar, nu uita și de spațiile de coworking, disponibile în Chișinău.