Cu 35.000 de angajați mai puțin, pe piața muncii, în 2024. Tendința de scădere se va menține și în 2025

Republica Moldova se confruntă cu un deficit tot mai accentuat de forță de muncă. Potrivit datelor oficiale, anul trecut, peste 35.000 de angajați au părăsit sectorul economic, iar această tendință negativă este așteptată să continue și în acest an. Deficitul afectează cel mai grav sectoarele medical, educațional și IT, în timp ce în comerț și industria textilă se resimte o lipsă acută de personal calificat. Constatările autorităților sunt și mai îngrijorătoare, în condițiile în care angajatorii ezită să facă investiții în dezvoltarea afacerilor. 

Numărul angajaților - într-o scădere continuă

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a lansat Prognoza pieței muncii pentru 2025 din perspectiva angajatorilor.

Potrivit studiului, în 2023, numărul locurilor de muncă nou create de sectorul privat a scăzut cu 25%, ajungând la 9,3 mii. Cu toate acestea, în 2024, sectorul privat a reușit o recuperare considerabilă, înregistrând 12,1 mii de locuri de muncă, echivalentul unei creșteri de 30%. Între timp, sectorul public a continuat să reducă numărul locurilor nou create, înregistrând cea mai mare scădere în 2024 - cu 19%.

Prin urmare, dinamica pozitivă observată în 2024 a fost susținută aproape exclusiv de companiile private și cele cu formă mixtă de proprietate, în timp ce sectorul public a avut un rol mai puțin activ în crearea de locuri noi de muncă. Această evoluție reflectă o tendință clară de planificare conservatoare din partea angajatorilor, bazată pe experiențele recente. 

Astfel, angajările din 2023 au fost aliniate cu prognozele pentru 2024, iar cifrele din 2024 sunt similare cu estimările pentru 2025. Acest model indică faptul că, în procesul de planificare pentru anul următor, angajatorii se bazează aproape exclusiv pe dinamica observată în anul precedent, extrapolând-o pentru viitor. Conform statisticilor, în ultimii 15 ani, numărul persoanelor angajate în câmpul muncii a scăzut cu 15%, iar situația rămâne îngrijorătoare. 

Sergiu Harea

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova

„Lipsa forței de muncă pentru companiile autohtone este un subiect foarte important pentru noi. Din păcate, situația nu este prea bună, vedem că, în ultimii 15 ani, numărul persoanelor angajate în câmpul muncii a scăzut dramatic, cu 15%. Chiar și anul trecut avem o scădere cu peste 35.000 de angajați în economia națională”, declară Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. 

Cât de gravă este situația?

În ultimii trei ani, s-a observat o aparentă atenuare a deficitului de forță de muncă, cel puțin conform percepției angajatorilor. Datele arată o scădere a ponderii angajatorilor care raportează dificultăți legate de lipsa personalului, de la 17,7% în 2022 - la 14,1% în 2024. Totuși, această tendință pare să fie mai degrabă un efect temporar, rezultat al scăderii cererii în contextul șocurilor economice recente. Această „atenuare” a deficitului rămâne sub semnul întrebării, fiind influențată de schimbări în comportamentul de recrutare al angajatorilor. Ponderea companiilor care NU au recrutat deloc forță de muncă a crescut considerabil, de la 24,5% în 2022 - la 32,9% în 2024. 

Această creștere explică în parte percepția unui deficit mai redus, deoarece angajatorii care nu au efectuat recrutări nu s-au confruntat direct cu problema lipsei de personal. Cu alte cuvinte, scăderea cererii pentru angajări poate masca temporar provocările legate de deficitul de forță de muncă. Pe măsură ce cererea de forță de muncă va reveni la niveluri mai ridicate, este probabil ca deficitul de personal să reapară ca o provocare semnificativă pentru angajatori. Astfel, această aparentă relaxare a pieței muncii trebuie privită cu precauție, fiind mai degrabă o pauză temporară decât o rezolvare durabilă a problemei. 

Angajatorii vor angajați calificați

Cererea pentru ocupațiile care presupun calificări înalte și joase crește rapid, în timp ce interesul pentru ocupațiile ce necesită calificări medii este în declin. Ponderea locurilor de muncă noi destinate grupurilor care includ ocupații cu calificări înalte, a crescut semnificativ, de la 26,9% în 2023 - la 31,8% în 2025 din totalul locurilor noi de muncă planificate. 

Raisa Dogaru

Directoarea ANOFM

„Angajatorii pun accent tot mai mare pe competențele profesionale ale viitorilor angajați. Forță de muncă calificată care corespunde locului de muncă aduce productivitate în cadrul întreprinderii și economiei naționale. Noi observăm că crește rolul și importanța calificării, de care sunt conștienți și angajatorii, în competențele pe care le solicită de la forța de muncă”, spune Raisa Dogaru, directoarea ANOFM.

De altă parte, locurile de muncă ce necesită calificări joase și-au dublat ponderea în aceeași perioadă, crescând de la 9,4% în 2023 - la 18,5% în 2025. În contrast, ponderea locurilor noi de muncă ce necesită calificări medii a înregistrat un declin constant, ceea ce subliniază o schimbare structurală în preferințele angajatorilor.Deficitul afectează cel mai grav sectoarele medical, educațional și IT, în timp ce în comerț și industria textilă se resimte o lipsă acută de personal calificat. Circa 35% dintre angajatori se confruntă cu această problemă de peste trei ani.

Angajatorii - renunță la cerințe, dar economisesc timp în recrutare

Angajatorii care se confruntă cu un deficit al forței de muncă sunt nevoiți să-și adapteze practicile de recrutare pentru a reduce impactul resimțit. Strategiile de ajustare utilizate de aceștia sunt diverse, iar importanța lor variază în timp.

Principala strategie rămâne reducerea cerințelor în procesul de recrutare, cum ar fi scăderea exigențelor privind experiența sau nivelul educațional solicitat. Ponderea acestei opțiuni care a fost selectată de către angajatori a crescut constant în ultimii trei ani, de la 25% în 2022 - la 30% în 2024, conform studiului ANOFM. Această creștere a avut loc în detrimentul strategiei de alocare a unui timp mai îndelungat pentru recrutare, a cărei pondere a scăzut de la 30% în 2022 - la 26% în 2024. Astfel, angajatorii tind să reducă cerințele la angajare, mai degrabă decât să prelungească perioada de selecție.

Alte strategii importante includ renunțarea temporară la recrutarea de personal și oferirea unor beneficii suplimentare sau salarii mai mari pentru a atrage candidații. Aproximativ 18-20% dintre răspunsurile participanților la studiu pentru fiecare opțiune au fost selectate de către angajatorii afectați de deficit, iar ponderea lor a rămas relativ stabilă în ultimii trei ani. 

O tendință interesantă este creșterea interesului pentru recrutarea personalului din afara țării, deși această strategie ocupă încă ultimul loc ca importanță. Ponderea angajatorilor care au recurs la recrutarea internațională pentru a face față deficitului a crescut de patru ori, de la 0,5% în 2022 - la 2% în 2024. La recrutarea peste hotarele țării au apelat exclusiv angajatorii cu formă de proprietate privată și mixtă. Această evoluție sugerează că, pe măsură ce economia se relansează și cererea de forță de muncă crește, recrutarea din străinătate ar putea deveni o strategie din ce în ce mai importantă pentru angajatori. 

Sergiu Harea

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova

„Tendințele pieței muncii, inclusiv factorii economici care influențează ocuparea forței de muncă și rata șomajului, sunt esențiale pentru luarea deciziilor strategice. Piața muncii din Republica Moldova reflectă o scădere a gradului de ocupare, însă datele furnizate de angajatori indică o stabilitate relativă a numărului mediu de angajați. Totodată, conform Inspectoratului General pentru Migrație, de la începutul anului 2025, 2.103 cetățeni străini au primit drept de ședere pentru muncă în Republica Moldova, iar pentru alți 1.026 acest drept a fost prelungit”, menționează Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. 

Prognoza a fost elaborată în baza rezultatelor chestionării unui eșantion de 2.848 angajatori din diverse activităţi economice, din care 74% din sectorul privat, 19% din sectorul public şi 7% cu altă formă de proprietate, ponderea cea mai mare constituind angajatorii micro şi mici 67%.

Angajatorii nu vor să-și mărească investițiile

Un alt indicator important este scăderea ponderii angajatorilor care nu intenționau să investească sau să majoreze investițiile sub 1%. Aceasta a scăzut de la 62% pentru anul 2023 - la 50% pentru 2025, ceea ce sugerează că un număr tot mai mare de angajatori sunt dispuși să aloce resurse pentru modernizarea și extinderea activității lor. În același timp, ponderea angajatorilor care intenționează să crească investițiile cu 1-10% s-a majorat de la 27,8% pentru 2023 - la 38,6% pentru 2025. Aceasta indică o creștere a numărului de angajatorilor care sunt dispuși să investească în mod moderat în dezvoltarea activității lor. Ponderea angajatorilor care intenționează să majoreze investițiile cu peste 10% a rămas stabilă la 10-11% din totalul angajatorilor. 

Aceasta sugerează că un număr mic de angajatori sunt dispuși să facă investiții semnificative în dezvoltarea activității lor. Este important de menționat că această creștere a investițiilor în echipamente, tehnologii și spații nu s-a tradus într-o creștere similară a angajărilor. Ponderea angajatorilor care nu intenționează să majoreze numărul locurilor de muncă sau să majoreze la minimum a scăzut doar de la 82% pentru 2023 - la 76,8% pentru 2025. Aceasta sugerează că creșterea potențială a activității investiționale nu este însoțită de o cerere comparabilă pentru forța de muncă. Așadar, angajatorii nu au planuri de investiții semnificative, ceea ce reflectă o stagnare economică.

Anna Gherganova

Șefa Direcției politici ocupaţionale şi de reglementare a migraţiei forței de muncă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale

„Nu sunt prea mari așteptări din partea agenților economici, aceasta este situația. Ei nu vor investi mai mult decât au făcut-o până acum. Acest lucru vorbește despre stagnare economică”, susține Anna Gherganova, șefa Direcției politici ocupaţionale şi de reglementare a migraţiei forței de muncă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

În ceea ce privește planurile de angajare, proporția companiilor care nu intenționează să mărească numărul de angajați sau să îl crească cu cel mult 1% a fost semnificativ mai mare, ajungând la 76%. Majoritatea companiilor care au planificat creșteri ale numărului de angajați au indicat intenția de a realiza extinderi de până la 10%, ceea ce relevă un nivel mai modest de ambiție în comparație cu planurile de investiții.

Această discrepanță între creșterea investițiilor și stagnarea angajărilor poate fi explicată prin mai mulți factori. În primul rând, companiile pot investi în tehnologii și echipamente care le permit să automatizeze anumite procese și să reducă nevoia de forță de muncă. În al doilea rând, companiile pot fi reticente în a angaja personal nou din cauza incertitudinilor economice sau a deficitului forței de muncă. 

Concluzii

Deficitul forței de muncă este resimțit diferit în funcție de forma de proprietate a angajatorilor. Interesant este faptul că angajatorii din sectorul public raportează un deficit al forței de muncă la recrutare într-o proporție mai mare decât cei din sectorul privat sau cu formă de proprietate mixtă. În 2024, aproximativ 21% dintre angajatorii cu formă de proprietate publică au semnalat dificultăți în recrutare, comparativ cu doar 13% dintre cei din sectorul privat și mixt. Deși toți angajatorii, indiferent de forma de proprietate, au înregistrat o diminuare a deficitului forței de muncă în ultimii trei ani, cea mai semnificativă reducere s-a observat în sectorul privat și mixt. În schimb, deficitul din sectorul public a scăzut doar ușor, menținându-se constant peste pragul de 20%. 

Această tendință subliniază faptul că instituțiile și întreprinderile publice se confruntă cu un deficit structural de forță de muncă, relativ independent de conjunctura economică. Spre deosebire de acestea, întreprinderile private și mixte își ajustează strategia de recrutare în funcție de condițiile economice, iar în perioadele de creștere a cererii de personal, deficitul devine mai pronunțat.