Criză de angajați la stat: cauze și efecte

Atragerea, recrutarea și menținerea angajaților în serviciul public rămâne o provocare majoră. Anul trecut, la funcțiile noi scoase la concurs, aplicau în medie doar doi candidați per post vacant, se arată într-un studiu realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice. Cariera publică nu este atractivă, mai ales pentru tinerii profesioniști, nu doar din cauza salariilor mici, dar și a birocrației excesive, susțin experții. Pentru a atrage specialiști, instituțiile uneori măresc nivelul pozițiilor vacante în încercarea de a oferi condiții mai atractive. Acest lucru creează o discrepanță între descrierea funcțională ale acestor poziții, care cer experiență profesională considerabilă, și profilele reale ale solicitanților - absolvenți cu experiență limitată. Care instituții caută cu disperare angajați, află din acest articol.   

2023: rata de ocupare de 67% 

Potrivit cercetării, la începutul anului 2023, în autoritățile publice existau 49.313 de funcții, în creştere cu 9,5% față de 2019, dintre care doar 6.743 de posturi sau 14% erau vacante. Procentul de încadrare în anul 2023 a fost de 76,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai mic comparativ cu anul 2022, chiar și în urma majorării salariilor în instituțiile publice centrale.  

„Provocarea cheie este atractivitatea serviciului public. Cariera publică nu este atractivă, mai ales pentru tinerii profesioniști. Posturile vacante au o proporție mare în serviciul public (39% - în biroul Președintelui; 50% - în Agenția de Investiții, peste 25% - în Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale”, punctează autorii studiului. 

Criză la Guvern?

Cercetarea scoate la iveală faptul că în luna august 2023, cele mai multe posturi vacante din Guvern erau disponibile la Ministerul Energiei, înființat la începutul anului trecut, - peste 60 la sută din necesarul de cadre. Urmează Ministerul Sănătății cu o rată de ocupare de aproximativ 59%. Peste 30 la sută dintre funcțiile publice erau vacante la Minsiterul Finanțelor, Culturii, Educației și Cercetării.  

Problema lipsei de personal era mai puțin stringentă la Ministerul Mediului, acolo unde rata de ocupare era de 85,5%. În Ministerul Apărării și cel al Agriculturii și Industriei Alimentare 83,3 la sută dintre funcțiile disponibile erau ocupate. sursa: Facebook/IPIS

„Numărul candidaților pe poziții anunțate în serviciul public este foarte scăzut, la fel ca și eficiența recrutării. Anul trecut, la funcții/recrutări noi, aplicau în medie doar doi candidați per post vacant, iar criteriile de eligibilitate au fost neclare, ceea ce trezește suspiciuni cu privire la calitatea recruților. Legile conțin criterii de eligibilitate și procesul de selecție pentru posturile publice, dar comisiile de selecție sunt deseori influențate politic și nu asigură imparțialitatea și meritocrația proceselor de recrutare. Miniștrii numesc membrii comisiilor de selecție, inclusiv secretarii de stat, pe criterii politice. Mai mult decât atât, majoritatea posturilor vacante de serviciu public sunt ocupate fără concurs”, se precizează în studiu. 

O altă cauză a problemei de personal, potrivit autorilor cercetării, este birocrația excesivă și cultura organizațională axată preponderent pe proceduri şi nu neapărat pe rezultate, care nu stimulează creativitatea şi inovația. Stilul de conducere predominant rămâne autoritar, nu participativ, cu implicare nemijlocită a angajaților în luarea deciziilor, consideră experții.

„Totodată, un factor negativ al fluctuației cadrelor este volumul și tempoul accelerat în care se lucrează în ultima perioadă, inclusiv din perspectiva procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, un factor important în procesul respectiv fiind salarizarea necompetitivă, în coraport cu salariile oferite de ONG-uri și organizațiile cu finanțare din surse externe, în contextul crizei refugiaților și alte proiecte de urgență/crize umanitare”, reflectă studiul.

Astfel, cel mai mic număr de unități de personal, actualmente îl deține Ministerul Culturii - 45 unități de personal și Ministerul Mediului - 62 unități de personal, comparativ cu Ministerul Finanțelor - 243 unități de personal aprobat cu o ulterioară majorare a acestora după reforma din anul 2023, fiind precizate - 275 unități de personal. 

sursa: studiul IPIS

Criză diminuată la Guvern

La scurt timp după lansarea studiului, Institutul pentru Inițiative Strategice a publicat un infografic care descrie dinamica ponderii posturilor vacante în Guvernul Republicii Moldova în luna februarie 2024, comparativ cu august 2023. Datele furnizate de Cancelaria de Stat demonstrează că în doar șase luni, din august 2023 și până în februarie 2024, situația s-a îmbunătățit considerabil la unele ministere. Cea mai înaltă rată de angajare s-a înregistrat la Ministerul Energiei, acolo unde pe 15 februarie 2024 erau ocupate 76,7% dintre funcțiile disponibile și doar 23,3 la sută dintre poziții mai rămân libere. Așadar, 61,7% de posturi vacante în august 2023, comparativ cu 23,3% în februarie 2024. Și la Ministerul Sănătății lucrările s-au îmbunătățit. Rata de angajare a crescut cu peste 16%, de la 58,9% la 75,3%. O creștere semnificativă s-a înregistrat și la Ministerul Educației și Cercetării, unde mai rămân vacante 11,6% dintre pozițiile de personal, comparativ cu 30,5%, cât era în august 2023. 

În schimb, Ministerul Mediului a pierdut aproximativ 18% dintre angajați. La începutul anului, instituția avea disponibile 32,3% funcții vacante din totalul unităților de personal, comparativ cu 14,5% în august 202

sursa: Facebook/IPIS

Cum se explică aceste schimbări?

În cadrul unei dezbateri publice, reprezentanții Guvernului au declarat că au fost întreprinși mulți pași pentru a crește numărul persoanelor care se angajează în administrația publică locală și centrală. 

Diana Chiriac

Consiliera prim-ministrului pe domeniul Administrației Publice Locale

„Au fost pregătite și elaborate un șir de instrumente pentru autoritățile publice locale, pentru ca funcția publică să devină atractivă, pentru ca numărul angajaților în administrațiile publice locale și centrale să crească. Până la aprobarea Strategiei de reformă a administrației publice din Republica Moldova, pentru anii 2023-2030, Guvernul a sesizat aceste provocări și a identificat soluții, pe care le-a inclus în acest document, care este complex și nu este punctat pe anumite segmente foarte înguste, cum erau alte strategii elaborate anterior. Unul dintre cei cinci piloni ai Strategiei se referă la angajații din administrația publică. Unul dintre cele mai recente instrumente pentru a spori capacitățile autorităților locale este amalgamarea voluntară. Un alt instrument îl reprezintă asociațiile de dezvoltare intercomunitară, un instrument folosit pe larg în Uniunea Europeană. Și în Republica Moldova deja sunt înregistrate astfel de asociații pentru că autoritățile publice locale de nivelul I și II se pot asocia în această formulă și își consolidează capacitățile, își cresc veniturile proprii și asigură servicii pentru cetățenii din localități”, a declarat Diana Chiriac, consiliera prim-ministrului pe domeniul Administrației Publice Locale.

Autoritățile spun că dificultăți în atragerea angajaților profesioniști întâmpină și sectorul privat, nu doar cel public. 

Elena Levința

Consultantă pe politici în domeniul managementului funcțiilor publice la Cancelaria de Stat a Guvernului

„La etapa actuală, conform ultimelor date acumulate, în administrația publică centrală  avem în jur de 19 mii de funcționari publici cu statut general. Cam tot atâția avem și cu statut special. Aproximativ 20% dintre funcții sunt vacante, aș zice cronic vacante, ceea ce înseamnă că oricât efort s-ar depune, prin diferite forme de ocupare, este foarte dificil de atras persoane în funcțiile vacante. Când vorbim despre cantitatea resurselor umane, vorbim de necesarul de personal. Provocările sunt mari. Funcționarii publici, în special cei din ministere, vor avea nevoie, în următorii doi ani, să elaboreze, să ajusteze peste 1.300 de acte normative la acquis-ul Uniunii Europene. Este un efort foarte mare, care necesită și resurse umane bine pregătite, și efort inclusiv peste program, competențe variate. Ceea ce fac acum și vor trebui să facă funcționarii publici, nu au făcut-o până acum. Aceasta înseamnă cunoștințe noi, abilități noi, dar și anumite calități, atitudini și aptitudini profesionale”, a menționat Elena Levința, consultantă pe politici în domeniul managementului funcțiilor publice la Cancelaria de Stat a Guvernului.

Elena Levința spune că în cadrul administrației publice centrale sunt în jur de 20% de funcții cronic vacante, doar la nivel de ministere, iar la nivel de agenții ale Guvernului, sunt circa 25%. În opinia sa, se atestă lipsa interesului, inclusiv la nivel de funcții publice de conducere, ceea ce se manifestă printr-un număr redus de pretendenți. 

„Este vorba despre lipsa atractivității sau poate o prea mare responsabilitate care îi revine funcționarului public, pentru că provocările sunt mari, sarcinile sunt mari. Ritmul de lucru nu mai este care a fost, așteptările sunt mari și viteza este foarte importantă aici. Nu avem luxul multor ani pentru a produce anumite schimbări pozitive, este nevoie de un ritm alert. Și este nevoie de persoane pregătite. Ne gândim să schimbăm paradigma procesului de recrutare. Nu vom găsi persoane suficient de pregătite și asta cred că deja este concluzia mai multor ani, ne vom axa pe persoane care au capacități de a învăța rapid, care sunt flexibile, care sunt orientate și deschise spre schimbare. În paralel, vom investi foarte mult în dezvoltarea capacităților profesionale ale funcționarilor publici implicați în aceste procese legate de elaborarea politicilor publice în domeniul de aliniere la acquis-ul Uniunii Europene. Și nu în ultimul rând, nu vom uita de funcționarii care urmează să implementeze aceste politici”, a precizat Elena Levința.

Concluzii

Criza resurselor umane în instituțiile publice este o problemă acută, chiar dacă ultimele date furnizate de Cancelaria de Stat demonstrează că situația s-a îmbunătățit în mai multe ministere. Această criză se manifestă, în primul rând, prin numărul mare de funcții vacante. Una din cauzele principale ale acestei crize este nivelul de salarizare insuficient, necompetitiv și inechitabil.

Recrutarea și păstrarea cadrelor calificate, mai ales cu experiență suficientă în serviciu public și memorie instituțională, reprezintă o provocare care va afecta inclusiv și viteza negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. 

Autorii studiului au ajuns la concluzia că dezideratul de creștere economică trebuie să rămână în centrul atenției autorităților pentru a asigura nivelul de salarizare competitiv și sustenabil. Potrivit lor, o reformă salarială pentru funcționarii publici rămâne o necesitate, în același timp, simplificând sistemul de salarizare, făcându-l mai competitiv, mai clar și mai consecvent.