Ce sunt pensiile private și de ce ar trebui să existe un astfel de fond în Moldova?

Probabil ai auzit despre pensiile private, disponibile în multe alte țări ale lumii. Dacă însă pentru prima oară auzi acest termen, este momentul oportun să afli mai multe despre subiect. În sistemul pensiilor publice, salariații actuali plătesc contribuții, din care statul achită veniturile pensionarilor. În sistemul privat, însă, contribuțiile nu mai ajung la alte persoane, dar fiecare adună bani pentru a-și asigura propria pensie. Astfel, fiecare persoană va primi în final, exact cât a contribuit pe parcurs, plus câștigurile acumulate prin investirea banilor. Vladimir Rusnac, vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare ne explică, în articolul de astăzi, în ce condiții Republica Moldova ar putea implementa acest sistem și cine a obținut prima licență de administrare a fondurilor de pensii facultative din țara noastră.

Lege votată în 2020

În noiembrie 2020, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea nr. 198 cu privire la fondurile de pensii facultative, care a intrat în vigoare șase luni mai târziu - în iunie 2021 și care declanșează mecanismul de formare a fondurilor de pensii facultative. Cu alte cuvinte, a fost creat cadrul normativ ce permite moldovenilor să-și asigure pentru bătrânețe o pensie privată. Potrivit legislației, fondul de pensii se înființează de către administrator pe baza contractului de societate civilă încheiat în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului individual de aderare și virarea contribuției. Un fond de pensii trebuie să aibă minimum 15 participanți. 

Vladimir Rusnac

Vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare

„În cadrul pensiei publice de stat, cu toții contribuim astăzi, din venitul nostru, în fondul social, iar banii respectivi sunt distribuiți către pensionari. În cazul unui fond de pensii facultativ, pensia respectivă este formată, la fel, din contribuțiile noastre, în calitate de participanți la un astfel de fond, dar banii nu sunt distribuiți altcuiva decât nouă. Sunt create conturi speciale de economii, în care banii se acumulează și din care, la o anumită limită de vârstă, participanții beneficiază, adică îți pot retrage economiile. Are loc și capitalizarea banii, pe parcursul anilor sunt investiți de către o entitate reglementată în acest sens, iar beneficiarul, pe lângă acel cont care vizează pensia, dispune de niște economii suplimentare, în calitate de randament la aceste contribuții”, precizează Vladimir Rusnac, vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Pensie privată, pe lângă cea prevăzută de stat 

Legea din 2020 stabilește două tipuri de fonduri de pensie private:

• Fond de pensii ocupaționale 
• Fond de pensii private benevol

Să le luăm pe rând. Fondurile de pensii ocupaționale sunt un tip specific de fond de pensii facultative. În acest caz, angajatorul propune propriilor salariați un plan de pensii private, achitând contribuțiile din resursele acestuia. Contribuția poate fi împărțită între salariat și angajator. Dreptul de proprietate asupra activului constituit trece de la angajator la angajat în timp conform condițiilor oferite de către angajator, dar nu mai devreme de doi ani. 

Cel de-al doilea tip de pensii private este cel benevol când persoana, fără participarea angajatorului, poate să găsească un fond de pensii privat, să încheie un contract și să plătească veniturile pe care le are.

Atenție! Potrivit legii, moldovenii au dreptul să-și creeze o pensie privată suplimentar la cea prevăzută de stat. 

„Pensia publică de stat rămâne neatinsă. Persoana va putea beneficia în continuare de pensia de stat, la atingerea vârstei standard de pensionare, și suplimentar, la acea pensie publică, va beneficia de pensia privată. Condițiile de eligibilitate pentru pensia privată, stabilite în lege, presupun că o persoană trebuie să fie încadrată în câmpul muncii, să dispună de economii și să vireze acele contribuții în fondul de pensii privat, fie personal, fie prin intermediul angajatorului, fie împreună”, menționează Vladimir Rusnac, vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare. 

Dreptul la pensia facultativă se deschide, la cererea participantului, cu îndeplinirea următoarelor condiţii cumulative:

• participantul a împlinit vârsta de 60 de ani;
• au fost plătite minimum 60 de contribuţii lunare;
• activul personal este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative minime prevăzute de legislaţia privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor facultative.

Vladimir Rusnac

Vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare

„În contextul Directivei UE 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului, Legea nr. 198/2020 prevede și aspecte transfrontaliere. Astfel, orice cetățean al țării noastre poate adera la o schemă de pensii facultative într-o țară membră UE, și invers - un cetățean care se află pe teritoriul altei țări poate adera la o schemă de pensii facultative din Republica Moldova. Important este ca drepturile lor să fie respectate corespunzător. Spre exemplu, dacă o persoană contribuie o anumită perioadă, iar la un moment dat, încetează contribuțiile, din anumite motive, cum ar fi rezilierea contractului de muncă, este important să-i fie păstrate drepturile. Dacă persoana a încetat să contribuie, trebuie să aștepte până la vârsta de 60 de ani pentru a beneficia de economiile care au fost virate în acel fond, plus randamentul reieșind din investițiile realizate. Persoana are dreptul să transfere contul de pensii pe care-l deține, activele sale, către alt fond de pensii, dacă nu-l mulțumește condițiile de pensii, atât în țară cât și în afară”, explică Vladimir Rusnac, vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare. 

Investițiile oamenilor vor fi în siguranță?

Legislația este înzestrată cu diverse mecanisme de intervenție și supraveghere din partea regulatorului pieței, adică Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Înființarea unui fond de pensii facultative prevede, în prima fază, autorizarea companiei care va gestiona aceste active sau altfel spus - banii participanților, iar la aceasta etapă, legislația prevede un set de reguli clare de joc pentru această companie. Aceste reguli se rezumă, în linii generale, la trei elemente de bază.  

„Primul element este stabilitatea financiară a celui care pornește acest tip de business. Este important să înțelegem că persoanele respective înțeleg modelul de business în care urmează să între și au resursele financiare necesare pentru a continua activitatea în orice condiție de risc, care pot apărea pe piețele financiare sau pe piața pensiilor private. Al doilea element - existența unor reguli ce vizează capacitățile persoanelor care vor gestiona astfel de fonduri facultative. Aceasta înseamnă că avem nevoie de un administrator cu experiență și cunoștințe în domeniu. Avem nevoie de un consiliu de supraveghere care înțelege acest tip de business, înțelege riscurile investiționale și produsele de pensii private. Totodată, sunt necesare anumite funcții cheie, care gestionează acest tip de produs, cum ar fi funcția de risc management, dar și alte tipuri de funcții interne care sunt vizate în procesul de lucru pe partea pensiilor private. Al treilea, ultimul element, constă în integritatea participantului, cât și a fondatorilor, adică a acționarilor care dețin mai mult de 10% din această entitate. Este important ca aceste persoane să aibă o integritate ireproșabilă, să nu fie implicate anterior în diferite fraude sau scheme, care pot determina riscuri pentru acest fond de pensii facultativ”, susține Vladimir Rusnac, vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare. 

Moldova a emis prima licență de administrare a fondurilor de pensii facultative 

În 2023, Comisia Națională a Pieței Financiare a recepționat o serie de cereri în acest sens, iar în 2024, după un an de verificări, a eliberat prima licență pentru un astfel de administrator de fonduri de pensii facultative. Societatea de Administrare a Fondurilor de Pensii Facultative „Aragonn Grup” SA devine astfel prima companie din Republica Moldova autorizată pentru administrarea fondurilor de pensii facultative.  

Vladimir Rusnac

Vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare

„Administratorul deja licențiat este obligat, conform legislației, să prezinte documentația pentru constituirea unui fond de pensii consultativ, în termen de șase luni, după care CNPF evaluează toată documentația și decide aprobarea sau refuzul constituirii unui fond de pensii facultativ, în cazul în care nu corespunde cerințelor de protecție a beneficiarilor care urmează să contribuie sau conține date eronate”, declară Vladimir Rusnac, vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.  

Următoarele etape pentru societatea „Aragonn Grup” includ prezentarea documentelor necesare privind obținerea avizelor de la CNPF pentru:

• constituirea fondului de pensii
• depozitarul activelor fondului de pensii
• prospectul de pensii facultative. 

În acest sens, „Aragonn Grup” va avea opțiunea de a înființa un fond de pensii individual și/sau ocupațional și să atragă participanți prin încheierea contractelor de societate civilă. Persoanele interesate vor deveni participanți la fond după semnarea contractului individual de aderare și efectuarea contribuțiilor necesare. De notat, că un fond de pensii trebuie să aibă minimum 15 participanți. 

„Orice prospect al unui plan de pensii urmează a fi avizat de către Comisia Națională a Pieței Financiare în prealabil, pentru a înțelege obiectivele strategice și riscurile acestuia. În contextul unui fond privat personal, de regulă, administratorul va crea un singur prospect care stipulează condițiile de pensii, nivelul minim al contribuțiilor, drepturile și obligațiile, dar și multe alte aspecte. După aprobarea acestui prospect, orice persoană fizică poate adera la acest tip de pensii”, subliniază Vladimir Rusnac, vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare. 

Dar, investirea banilor în pensiile private va fi impozitată? Vladimir Rusnac spune că legislația fiscală prevede facilități pentru persoanele care aderă, în calitate de participanți, la fondurile de pensii facultative.

„Legislația fiscală permite atât unei persoane care vrea să contribuie într-un fond de pensii facultativ, cât și angajatorului care vrea să contribuie în numele angajatului într-un fond de pensii facultativ să aibă o deductibilitate fiscală în mărime de 15 la sută din venitul brut anual al angajatului. La intrare, persoanele au facilități, iar la ieșire, legislația în prezent nu prevede un regim de facilitare. Este aplicat un regim general, care ar presupune o impozitare. Dar, nu știm ce va fi în viitor”, menționează Vladimir Rusnac, vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare. 

Concluzii 

Aderarea la un fond de pensii este o opțiune individuală, iar calitatea de participant se dobândește prin semnarea contractului de aderare cu administratorul fondului de pensii și achitarea primei contribuții. Mărimea contribuțiilor la un fond de pensii și modalitatea de plată a acestora se stabilesc în contractul individual de aderare conform regulilor planului de pensii facultative.

Înainte de a adera la un Fond de pensii facultative, este foarte important ca participantul să înțeleagă exact riscurile și potențialele câștiguri. Fondurile de pensii facultative reprezintă un instrument important în politicile de pensionare, dar și în cele de angajare, motivare și retenție a angajaților.

Pe lângă beneficiile pentru angajați, pensia facultativă prezintă avantaje și pentru angajatori. Astfel, contribuțiile la fondurile de pensii sunt deductibile, ceea ce reduce din costurile salariale. În acest mod, statul încurajează angajatorii să contribuie pentru salariații proprii la fondurile de pensii facultative.