Ce știu moldovenii despre inflație și creditele de consum, dar și în ce măsură își utilizează cardurile bancare?

Două treimi dintre moldoveni consideră că au un nivel mediu de cunoștințe financiare, iar majoritatea cetățenilor nu folosesc pe deplin avantajele cardului bancar. Circa 88 la sută dintre deținători îl utilizează doar pentru păstrarea sau retragerea banilor din bancomate. Acestea sunt rezultatele unui studiu sociologic privind evaluarea educației financiare a populației Republicii Moldova, lansat în toamna anului trecut. Pentru a crește nivelul de informare a populației, Banca Națională a Moldovei, cu suportul partenerilor, desfășoară mai multe evenimente de educație financiară, la care te îndemnăm să iei parte.

4 din 5 gospodării planifică administrarea veniturilor și cheltuielilor

Potrivit cercetării, lansată de Banca Națională a Moldovei, 68% dintre moldoveni dețin un card bancar, iar 9 din 10 îl utilizează doar pentru retragerea banilor de pe el. Cei mai avansați deținători de carduri care utilizează plățile online și cu telefonul sunt în mare parte tineri, persoane cu venituri mari, cu studii superioare și care locuiesc și activează în mediul urban. Două treimi dintre persoanele chestionate s-au autoevaluat la nivelul „mediu” privind  cunoștințele financiare. Mai mulți cetățeni consideră că au cunoștințe scăzute (19,4%) în domeniul financiar decât cei care susțin că au cunoștințe peste medie (12,9%).Mai bine de 58 la sută dintre respondenți afirmă că reputația instituției financiare este principalul criteriu de care se conduc, când sunt în căutarea unor produse financiare, dar mai țin cont și de decizia rapidă din partea companiei sau experiența pozitivă anterioară de colaborare cu instituția financiară. 

În circa 4 din 5 gospodării se planifică administrarea veniturilor și cheltuielilor și/sau se ține evidența cheltuielilor. Totodată, 28% dintre respondenți utilizează o aplicație bancară sau un alt instrument de administrare a banilor pentru a ține evidența cheltuielilor.

Nivelul cunoștințelor financiare: național vs mondial

În contextul celei  de-a 12-a ediție a Global Money Week (Săptămâna Internațională de Educație Financiară), care are loc în perioada 18-24 martie 2024, este momentul potrivit să ne întrebăm: cum sunt cunoștințele financiare ale moldovenilor și cum ne comparăm cu cele mai dezvoltate state din lume? În acest sens, datele privind nivelul de cunoștințe financiare au fost comparate cu media statelor din OCDE - Organizația pentru Cooperare ș Dezvoltare Economică, un grup al celor mai dezvoltate state din lume.

Măsurătorile sondajelor arată că moldovenii se descurcă cel mai bine în înțelegerea dobânzii fără aritmetică dificilă (87% din total), precum și la înțelegerea semnificației termenului de inflație (85%). În cazul acestor doi indicatori, cunoștințele moldovenilor sunt practic la același nivel cu cele ale populației din statele OCDE.Înțelegerea relației tipice între risc și rentabilitate și anume că o investiție cu randament mare este probabil să aibă un risc ridicat este conștientizat de 72% din moldoveni, comparativ cu 79% din populația statelor OCDE. Abilitatea de a înțelege valoarea banilor în timp măsurată prin conștientizarea impactul inflației asupra puterii de cumpărare este specifică pentru 59% din populația adultă a Republicii Moldova, ceea ce este cu 10 puncte procentuale mai puțin raportat la statele OCDE (69%). Conștientizarea beneficiului diversificării, care presupune înțelegerea faptului că de obicei, este posibil să reduci riscul investițiilor în piața de valori cumpărând o gamă largă de acțiuni, este înțeles de 51% din moldoveni (60% în statele OCDE).Nu în ultimul rând, datele arată că aproape fiecare al doilea moldovean (48%) cu vârsta de peste 18 ani este în stare de a calcula dobânda simplă la un produs financiar, ceea ce este cu 8 puncte procentuale mai puțin comparativ cu media statelor OCDE (56%).Datele pentru Republica Moldova au fost colectate în baza metodologiei OECD în luna septembrie 2023, pe un eșantion de 1024 persoane, reprezentativ pentru Republica Moldova, fără Stânga Nistrului, 18-75 ani. Sondajul a fost realizat la comanda Expert-Grup, în cadrul Campaniei Naționale de Educație Financiară implementată de Banca Națională a Moldovei și Expert-Grup. În acest context, te invităm să urmărești pagina de Facebook „Educație financiară pentru toți”, unde poți accesa mai multe materiale informative cu privire la sectorul financiar, elaborate în cadrul campaniei.

Delucru.md te ajută să fii mai informat

Un om informat este un om puternic și protejat! Deja te-am obișnuit că mereu suntem alături de tine și că pe delucru.md poți găsi informații utile, care să te ajute nu doar să iei decizii corecte legate de piața muncii, dar și să-ți îmbunătățești cunoștințele, inclusiv pe cele legate de educație financiară. De aceea, în continuare, vom trece în revistă, pe scurt, principalele aspecte pe care ar trebui să le cunoști, înainte de a merge la bancă după  un credit sau înainte de a face o investiție. Așadar, citește atent fiecare detaliu.

De ce cresc prețurile?

Înțelegerea inflației este esențială pentru economie și pentru protejarea puterii de cumpărare a banilor pe care îi avem. În Republica Moldova, inflația se măsoară în baza Indicelui Prețurilor de Consum, calculat de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, care cuantifică variațiile de prețuri la un coș prestabilit de bunuri și servicii. IPC cuprinde circa 1300 de produse și este împărțit în următoarele categorii:

• Produse alimentare: 37%
• Mărfuri nealimentare: 39%
• Servicii: 24%

Fiecare cetățean poate verifica cum s-au modificat prețurile în diferite intervale de timp prin intermediul Calculatorului Indicelui Prețurilor de Consum, pus la dispoziție de către BNS. În prezent, ținta inflației este de 5%, cu o deviere de ± 1,5 puncte procentuale. Cu alte cuvinte, pentru Republica Moldova atunci când inflația (creșterea medie a prețurilor în economie) se află în intervalul de la 3,5 la 6,5% putem vorbi de asigurare a stabilității prețurilor.

Dar, de ce cresc prețurile? Există mai mulți factori care alimentează inflația, cum ar fi creșterea cererii pentru bunuri și servicii, creșterea costurilor de producție, extinderea ofertei de bani sau evenimente economice globale și, respectiv, scumpirea produselor de import. 

Ce este un credit de consum?

Creditul de consum este un avans acordat de o instituție financiară pentru a putea face o cheltuială atunci când nu ai destui bani. În Republica Moldova, băncile și organizațiile de creditare nebancară sunt instituțiile care pot acorda credite persoanelor fizice în funcție de situația individuală a fiecăreia. Chiar dacă creditele de consum pot fi acordate sub diferite forme, totuși elementele de bază rămân aceleași și trebuie înțelese de fiecare persoană. 

Legea prevede un termen de 14 zile în care consumatorul poate cere anularea contractului de credit. Nu ești obligat să te justifici, dar trebuie să restitui banii deja primiți plus dobânda. De asemenea, ai dreptul, în orice moment, să rambursezi un credit mai devreme decât prevede contractul. În acest caz, s-ar putea să fii nevoit să achiți anumite penalități, totuși, plata nu trebuie să depășească valoarea totală a dobânzilor „pierdute” efectiv de instituția financiară.

Ce este un credit imobiliar?

Creditul imobiliar este un împrumut (credit) cu ajutorul căruia o persoană își procură o locuință sau renovează locuința pe care o deține. Garanția în cadrul creditului imobiliar poate fi un alt bun imobil sau însăși locuința achiziționată. În cazul în care garanția este locuința achiziționată, creditul imobiliar mai este numit și credit ipotecar. Termenul „ipotecă” provine din limba latină „hypothēca” și înseamnă un angajament dat ca garanție pentru un împrumut. Altfel spus, instituția financiară care îți acordă împrumutul este în realitate proprietarul imobilului până la rambursarea totală a sumei acordate.

Prin ce se deosebește creditul imobiliar de alte credite? 

Creditul imobiliar se acordă pe un termen îndelungat, chiar și până la 25 de ani. Când dorim să obținem un credit imobiliar, trebuie să contribuim cu fonduri proprii la achiziționarea locuinței. Contribuția proprie variază de la 10% până la 30% din valoarea creditului și este necesară pentru ca instituția creditoare să fie sigură că persoana ce se angajează în acest contract, la fel, ar avea ceva de pierdut în cazul neachitării ratelor lunare. Pe lângă contribuția proprie, mai este nevoie să dispunem și de un venit stabil, iar rata lunară aferentă creditului să nu depășească o anumită proporție din venitul respectiv (între 50% și 70% din venit). Atenție, încât durata creditului ipotecar este lungă, este important să ne asigurăm că avem siguranța locului de muncă în viitor.  

Cât ne costă un credit?

În dorința de a atrage clienți, instituțiile care vor să ne împrumute bani fac publicitate în care ne prezintă diferit costurile unui credit. Să presupunem că dorim să luăm un împrumut de 1.000 de lei pentru un an cu demararea rambursării din a doua lună. Cum alegem între următoarele oferte: 

• Plată lunară de 100 lei (DAE = 42%)
• Dobândă anuală de 10%, fără alte comisioane (DAE = 10,47%)
• Dobândă de 0% cu comision lunar de administrare de 2% (DAE = 26,8%) 

Pentru a putea compara mai multe oferte de credit se utilizează calculul de Dobândă Anuală Efectivă (DAE). Acesta include toate plățile pe care le facem pentru un împrumut exprimat ca procent anual din valoarea creditului, cu excepția eventualelor penalități pentru nerespectarea angajamentelor. În situația ipotetică prezentată mai sus, oferta a doua ar avea cel mai mic DAE, fiind și cea mai convenabilă. Așadar, pentru ca să nu ne rătăcim printre oferte și ca să nu scăpăm din vedere alte comisioane și taxe legate de împrumut, trebuie să ne uităm la DAE, cel mai eficient instrument pentru compararea produselor de la diferiți creditori.  

De ce avem nevoie de educație financiară? 

Răspunsul la această întrebare este foarte simplu:  pentru că banii sunt importanți pentru toți, indiferent dacă avem foarte puțini sau dacă suntem suficient de norocoși să fim bogați. Acești bani trebuie însă folosiți cât mai eficient posibil. Și oamenii trebuie să înțeleagă cum pot face acest lucru corect.

Shaun Mundy

Expert britanic în educație financiară

„Cred că este extrem de important ca oamenii să înțeleagă și să aibă încredere că vor reuși să-și gestioneze singuri banii. În lumea modernă toți avem de-a face cu banii și foarte mulți au de-a face cu instituțiile financiare. Cu siguranță, oamenii se vor simți mai bine dacă vor avea educație financiară, decât să-și păstreze toți banii în numerar în casele lor. Educația financiară îi încurajează pe oameni să se ajute pe sine înșiși - despre asta este cu adevărat o strategie de educație financiară. Aceasta va ajuta nu doar cetățenii, dar și instituțiile financiare, dacă oamenii sunt mai implicați, sunt mai dispuși să-și achiziționeze produsele, serviciile, și va ajuta și autoritățile să își atingă o serie de obiective. Deci, cred că acesta este un adevărat câștig. Toată lumea are de câștigat” a declarat Shaun Mundy, expert britanic în educație financiară în podcastul Băncii Naționale a Moldovei „Dă sens banilor”.

Expertul din Marea Britanie consideră că educația financiară ar trebui să fie obligatorie în școli, deoarece fiecare copil trebuie să aibă cunoștințele, abilitățile și încrederea pentru a-și gestiona banii. Shaun Mundy a venit și cu un îndemn către tineri:

„Economisește o parte din banii tăi, nu știi niciodată cu ce te vei confrunta în viitor. Și dacă începi să economisești când ești tânăr, acesta va fi un obicei care va continua de-a lungul vieții. Și fii atent, gândește-te înainte de a cheltui bani, gândește-te înainte de a lua în considerare ofertele nerealiste care ți se oferă uneori. Dacă pare prea frumos pentru a fi adevărat, aproape sigur este prea frumos pentru a fi adevărat. Așa că, fii prudent cu banii tăi”, a declarat Shaun Mundy, expert britanic în educație financiară.

Și Banca Națională a Moldovei desfășoară mai multe acțiuni, centrate pe copii și tineri, prin care își propune să apropie oamenii de lumea finanțelor și să sporească nivelul de cunoștințe al populației privind acest sector.

Anca Dragu

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei

„Trebuie să le dăm urmașilor noștri o șansă pentru a-și forma abilități și atitudini comportamentale, cunoștințele necesare la subiectul financiar, ca să aibă o bunăstare și o viață prosperă. De aceea, astăzi,  noi, cei din domeniu, trebuie să facem ce ne stă în putință pentru a le oferi toate posibilitățile educative. Prin implicarea tinerilor în procesele decizionale le punem la dispoziție nu doar o perspectivă reală asupra importanței politicii monetare, dar îi și inspirăm să devină cetățeni responsabili și bine informați, capabili să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a economiei”, a menționat  Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul unui eveniment organizat cu prilejul Săptămânii Internaționale de Educație Financiară.

Concluzii

Produsele financiare comportă și ele anumite riscuri. Riscurile financiare constau în deteriorarea valorii economiilor sau investițiilor pe care le deținem sau creșterea neașteptată a plăților aferente contractelor de credit în care ne-am angajat. Cum ne putem proteja? Prin procurarea produselor de asigurare ne putem proteja contra anumitor tipuri de riscuri, cum ar fi riscul legat de incendierea imobilului. Dar când vorbim despre riscuri financiare, măsurile de protecție sunt mai complexe și depind de capacitatea noastră de înțelegere a produselor financiare. Putem lua în considerare următoarele acțiuni atunci când interacționăm cu sistemul financiar:

• Să analizăm tendințele economice, inclusiv perspectivele inflației și impactul asupra economiilor și investițiilor;
• Să studiem minuțios contractele ca să știm ce penalități vom avea, dacă nu ne onorăm la timp obligațiile (ex. nu achităm la timp rata la credit);
• Să acumulăm economii din care achităm rata la credit, dacă ne pierdem locul de muncă sau cresc ratele de dobândă;
• Să nu accesăm produse care nu corespund situației financiare personale (ex. credit în valută dacă veniturile sunt în lei).

Nu uita, persoanele cu un nivel redus de educație, cele cu venituri mici sau grupurile marginalizate sunt cele mai expuse riscurilor financiare. Înțelegerea vagă a produselor financiare poate determina o stare financiară și mai precară, în care o bună parte din venituri vor fi destinate, de exemplu, achitării ratelor la credite. Dacă nu înțelegem deplin condițiile în care ni se oferă un produs financiar, mai bine ar fi să renunțăm sau să cerem sfatul unui specialist sau cel puțin a unui prieten sau rude.

PS! Toate fotografiile plasate în articol au fost preluate de pe  rețelele de socializare ale Băncii Naționale a Moldovei, inclusiv pagina „Educația financiară pentru toți”.