Ce modificări legislative au intrat în vigoare în domeniul salarizării în 2025?

Începutul anului 2025 vine cu mai multe modificări legislative legate de domeniul salarizării. În articolul de astăzi, îți prezentăm detaliat toate noutățile, astfel încât să fii la curent cu noile prevederi. În premieră, țara noastră aplică un salariu minim doar pentru sectorul real al economiei, care este mai mare decât cel minim pe țară. Totuși, acesta este obligatoriu doar pentru anumite companii și întreprinderi. De ce se întâmplă acest lucru, află în continuare. 

Salariul minim pe țară vs Salariul minim în sectorul real 

Deja știi că Hotărârea Guvernului nr. 846/2024 prevede majorarea salariului minim pe țară, din 1 ianuarie 2025, cu 10%: de la 5.000 lei, cât a fost în 2024, la 5.500 lei în 2025. Acest cuantum este acordat lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore, ceea ce reprezintă 32,54 lei pe oră. Ce s-ar putea să nu știi însă este că pentru prima oară, în Republica Moldova, a fost stabilit un salariu minim diferențiat pentru sectorial real al economiei. Mai exact, la sfârșitul anului trecut, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova și Confederația Națională a Patronatului din Moldova au semnat Convenția colectivă bipartită la nivel național, care reglementează cuantumul salariului minim pentru unitățile din sectorul real al economiei naționale.

Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim pentru un program complet de lucru (169 de ore lunar, în medie) va fi de 6.000 de lei lunar, echivalentul a 35,50 de lei pe oră, potrivit documentului. În situația în care programul de muncă legal este sub 40 de ore pe săptămână, salariul minim orar se va calcula prin raportarea cuantumului lunar la numărul mediu de ore lucrate lunar conform programului legal aprobat. 

Sergiu Sainciuc

Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova

„Această Convenție este aplicabilă doar unităților economice și salariaților care fac parte din organizațiile Sindicatelor și Patronatelor. Nu se aplică pentru tot sectorul real. Conform legislației și standardelor internaționale, prevederile documentului se răsfrâng doar asupra celor care și-au împuternicit reprezentanții sindicali să negocieze salariile în locul lor. Spre exemplu, orice companie care este membră a Patronatelor și Sindicatelor și dispune de o organizația sindicală nu va aplica salariul minim pe țară de 5.500 lei, dar pe cel minim din sectorul real al economiei - de 6.000 de lei. Dacă compania nu dispune de o organizație sindicală, nu poate aplica acest normativ. Pentru companiile din sectorul real care sunt membre ale Patronatelor și Sindicatelor această prevedere este obligatorie, iar Inspectoratul de Stat al Muncii are obligația de a verifica cum acest minim este aplicat în companiile din sectorul real, care dispun de unități sindicale”, spune Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. 

Pentru întreprinderile de stat, municipale sau societățile pe acțiuni cu capital integral ori majoritar de stat, cuantumul salariului minim prevăzut de această Convenție are caracter recomandativ.

Salarizarea în sectorul bugetar

Prin Legea nr. 305/2024 a fost modificată Legea 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Astfel, din acest an, sporul cu caracter specific se acordă și pentru următoarele categorii de salariați:

• personalul autorităților responsabile de supravegherea și controlul de stat al produselor nealimentare și protecției consumatorilor - 20% din suma anuală a salariilor de bază;
• personalul din autoritatea responsabilă de administrarea, deetatizarea, supravegherea și controlul proprietății publice a statului - 20% din suma anuală a salariilor de bază;
• personalul din autoritatea responsabilă de digitalizare în justiție și administrare judecătorească - 20% din suma anuală a salariilor de bază.

Sporul cu caracter specific (40% din suma anuală a salariilor de bază) este exclus pentru personalul din autoritatea responsabilă de stabilirea, coordonarea și monitorizarea implementării politicilor și priorităților Președintelui Republicii Moldova. Totodată, sporul pentru implicarea nemijlocită în realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană este micșorat pentru personalul din autoritățile publice de la 50% până la 30% din salariul de bază.

Cuantumul premiului unic, în fiecare caz în parte, nu va depăși salariul de bază al persoanei premiate, cu excepția conducătorului unității bugetare și a adjunctului sau locțiitorului acestuia, pentru care cuantumul premiului unic, în fiecare caz în parte, nu va depăși 50% din salariul de bază.

Din acest an sunt majorate garanțiile salariale pentru personalul din unitățile bugetare în contextul majorării salariului minim pe țară. Astfel, în cazul în care, pentru unii salariați din unitățile bugetare salariul lunar calculat pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă este mai mic de 5.500 de lei, aceștia vor beneficia de plăți compensatorii. Plata compensatorie se determină ca diferență dintre suma de 5.500 de lei și salariul lunar calculat, proporțional timpului efectiv lucrat. Iar, stabilirea salariului lunar pentru personalul din cadrul autorităților publice locale, precum și stabilirea funcțiilor de demnitate publică în cadrul acestor autorități, se va efectua în baza numărului de locuitori stabilit la data de 1 ianuarie, 2023.

Ce sunt și sum se aplică clasele de salarizare?

Pentru început, trebuie să știi că o clasă de salarizare reprezintă nivelul de poziționare distinctă a funcției în ierarhia generală a funcțiilor din grila de salarizare, căruia îi corespunde un coeficient de salarizare. Din acest an, clasele de salarizare pentru funcțiile publice de conducere și de execuție cu atribuții în domeniul elaborării și coordonării elaborării politicilor și/sau al avizării proiectelor de acte normative din cadrul aparatelor centrale ale ministerelor, al aparatului central al autorității administrative responsabile de coordonarea sistemului statistic național, al Cancelariei de Stat, al Secretariatului Parlamentului și al Aparatului Președintelui Republicii Moldova se majorează cu 6 clase de salarizare succesive.

Iar, clasele de salarizare pentru funcțiile publice cu atribuții în gestionarea proiectelor de asistență externă, în dezvoltarea, mentenanța și administrarea sistemelor informaționale din cadrul Agenției Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească se majorează:

• cu 10 clase succesive – pentru funcțiile publice de conducere;
• cu 15 clase succesive – pentru funcțiile publice de execuție.

Totodată, clasele de salarizare a metodiștilor în învățământul general și în învățământul profesional tehnic se majorează cu 5 clase succesibile, de la clasa 52 la clasa 56. Pentru eficiență managerială, cadrele cu funcții de conducere din instituțiile de învățământ general și profesional tehnic cărora li s-au acordat grade manageriale – superior, unu sau doi – beneficiază, proporțional timpului efectiv lucrat în funcțiile pentru care au fost conferite gradele în cauză, de spor lunar în mărime de:

• 1000 de lei pentru gradul managerial doi;
• 1500 de lei pentru gradul managerial unu;
• 2000 de lei pentru gradul managerial superior.

Cadrele didactice, inclusiv cele cu profil sportiv, cărora li s-au acordat grade didactice superioare beneficiază, pentru timpul efectiv lucrat în funcțiile sau specialitățile pentru care au fost conferite gradele în cauză, de spor lunar în mărime de:

• 1500 de lei pentru gradul didactic II;
• 2800 de lei pentru gradul didactic I;
• 4000 de lei pentru gradul didactic superior.

Sporul lunar se stabilește pe o perioadă de până la cinci ani de la data acordării gradelor didactice. Plata sporului lunar în conformitate cu alineatul precedent va continua în cazul confirmării nivelului de pregătire profesională înainte de expirarea termenului indicat. În cazul retrogradării sau al retragerii gradului didactic în urma atestării ordinare, sporul lunar se va reduce până la cel prevăzut pentru gradul inferior sau se va anula. De spor lunar similar beneficiază și maiștrii instructori cărora, în urma atestării, li se conferă gradul didactic superior I sau II.

Valorile salariale din sectorul educației au fost majorate după în luna decembrie anul trecut, ce profesorii au organizat acțiuni de protest atât în mediul online, cât și în fața Parlamentului. Profesorii au cerut creșterea salariilor cu 35% pentru lucrătorii din sistemul bugetar și stabilirea salariului minim de 6.000 de lei. Potrivit lui Dan Perciun, această solicitare nu este reală și ar necesita aproximativ 3 miliarde de lei. Totuși, ministrul Educației și Cercetării a declarat că în anul 2025 profesorii ar urma să primească salarii lunare între 9.200 și 16.840 de lei, în funcție de gradul didactic pe care îl dețin. De asemenea, au fost majorate valorile salariale care se oferă pentru grade didactice și grade manageriale, dar și clasele salariale pentru metodiști și conducători muzicali. Alte informații despre clasele de salarizare pentru funcțiile publice pot fi consultate aici.

Concluzii

La începutul acestei luni, Ministerul Finanțelor a anunțat că, de la 1 ianuarie 2025, instituțiile publice folosesc sistemul online „Trezoreria de Stat”. Din această cauză, mai multe categorii de salariați și-au primit salariile pentru luna trecută cu mari întârzieri. Prin trecerea la sistemul online, autoritățile vor urmări și vor înregistra cum se cheltuiesc banii din bugetul național. De asemenea, se va estima și se va gestiona fluxul de bani care intră și ies din bugetul statului, asigurându-se că toate procedurile sunt corecte. Pentru a efectua operațiuni în sistem, pe lângă setul de documente prezentat la Trezorerie, instituțiile primesc conturi de autentificare și statut de operatori autorizați.