Ce impact au angajații stresați asupra companiei?

S-a estimat că o persoană obișnuită își petrece o treime din viață la job. Din acest motiv, este foarte important ca salariatul să beneficieze de condiții bune și un climat confortabil la locul de muncă. Dacă ești angajator, probabil nu o dată te-ai întrebat cât de importantă este sănătatea emoțională a colegilor sau subalternilor tăi. Specialiștii spun că stresul este unul dintre cei mai mari dușmani ai angajaților și că managementul eficient al acestuia poate preveni scăderea productivității salariaților și a profitabilității companiei.

De ce apare stresul la locul de muncă?

Dezvoltarea economică accelerată și ritmul de muncă din ce în ce mai alert creează tot mai frecvent situații de risc la locul de muncă. În Republica Moldova, legislația prevede reglementarea riscurilor profesionale la job, referindu-se la probabilitatea producerii unor leziuni grave sau a afectării sănătăţii într-o situaţie periculoasă cauzată de îndeplinirea sarcinilor de muncă, însă aspectul psihosocial este abordat insuficient. Pe lângă riscurile fizice, chimice sau biologice, activitatea de muncă implică și o serie de riscuri psihosociale. În această categorie se includ managementul şi organizarea defectuoasă a activităţii, hărţuirea, intimidarea şi violenţa la locul de muncă, stresul profesional, munca emoțională. Expunerea la situații de risc psihosocial poate afecta sănătatea angajatului, atât la nivel psihologic, cât și fizic, printr-o cale mediată de stres. În plus, sănătatea și reziliența unei organizații pot fi afectate considerabil. 

Specialiștii spun că stresul poate avea un impact direct asupra productivității angajaților. În cele mai multe cazuri, stresul este determinat de relațiile interumane nesănătoase (cu managerii sau colegii), termene-limită exagerate, joburi care implică riscuri mari, perfecționismul, insatisfacția legată de job, cantitatea prea mare de muncă sau responsabilitățile mult prea mari, lucrul peste program, munca în condiții periculoase, insecuritatea sau instabilitatea jobului, lipsa oportunităților de avansare, discriminarea sau hărțuirea la locul de muncă.

Riscurile stresului la locul de muncă

Ana Niculăeș

Psiholog

Specialiștii spun că stresul nu face parte dintr-un mod sănătos de viață, dar poate afecta sistemul imunitar, sistemul digestiv și pe cel reproductiv, poate crește riscul unui stop cardiac sau al unui atac cerebral, poate face persoanele mai vulnerabile la anxietate și depresie și poate grăbi îmbătrânirea. De aceea, este foarte important să ne asigurăm că acordăm suficient timp relaxării.

Psihologul Ana Niculăeș afirmă că angajații stresați cel mai des se plâng de dureri de cap, tulburări stomacale, creșterea presiunii arteriale, dureri toracice și probleme legate de somn, care îl pot determina să apeleze la concediu de boală sau să absenteze de la muncă. 

„Stresul duce la situații care crează în timp o formă de decompensare la nivel de corp, atunci când anumite organe nu sunt afectate, dar funcțional ele nu reușesc să-și îndeplinească rolul. De exemplu, ulcerul așa și se numește: boala stresului. Atunci când avem un deadline, creierul percepe data limită de parcă un câine sau un leu s-ar fugări după noi. Și în acest moment se elimină foarte multă adrenalină, noradrenalină, senzația de tremur în picioare, disconfort la nivel de stomac, foarte multă tensiune în mușchi. Dacă persoana stă în încordarea aceasta perioade lungi și între timp nu face exerciții sau tehnici de relaxare ca să gestioneze aceste emoții, să ajute corpul, atunci stresul declanșează diferite boli”, specifică Ana Niculăeș. 

Potrivit specialistei, salariații stresați riscă să nu se poată concentra, să aibă pierderi de memorie, să facă greșeli în timpul sarcinilor sau să aloce, pentru aceeași activitate, mai mult timp decât de obicei. Totodată, din cauza disconfortului, salariatul poate fi mai tensionat și poate declanșa situații de conflict cu colegii.

„Stresul la locul de muncă este inevitabil. De aceea este important să avem strategii constructive pentru a-i face față. Multe dintre modalitățile aplicate de salariați sunt distructive. Dacă un angajat are o zi stresantă la job,  de obicei, utilizează alcoolul pentru a se relaxa. Sau consumă diverse alimente, precum dulciurile, mai mult în cazul femeilor”, specifică Ana Niculăeș.

Stresul angajatilor va afecta sănătatea și performanța companiei. Cum? Iată câteva exemple:

• Absenteism;
• Dedicare scăzută;
• Productivitate și performanță în scădere;
• Costuri din ce în ce mai ridicate;
• Creșterea numărului de accidente la locul de muncă;
• Afectarea imaginii firmei (atât în ochii clienților, cât și a angajaților).

Angajații stresați riscă să-și abandoneze mai des locul de muncă

S-a demonstrat că stresul determină mulți angajați să-și schimbe mai frecvent locul de muncă. Orice salariat va alege să plece dintr-un loc care-i provoacă disconfort. 

„Cu siguranță că este unul dintre cele mai dese motive de schimbare a locului de muncă, pentru că între angajat și angajator este o relație, prin care angajatorul plătește timpul și expertiza salariatului. Și atunci când lucrătorul simte că sănătatea lui, care e fără preț, este irosită în comunicarea cu colegii care nu-l respectă sau cu un șef care nu-l apreciază, atunci alege să plece”, specifică Ana Niculăeș.

Psihologii vorbesc despre necesitatea aplicării mecanismelor de gestionare a stresului la nivel organizațional.

„Noi, ca psihologi, dacă lucrăm individual cu angajații, de exemplu, îi învățăm să-și gestioneze stresul sau conflictelele din cadrul colectivului de muncă, dar dacă la nivel organizațional nu sunt proceduri foarte clare de comunicare, de respectare, fișe de post delimitate, traininguri, atunci tot ce se face la nivel individual nu este de folos, pentru că impactul lipsei de proceduri la nivel de companie este mult mai mare”, menționează Ana Niculăeș.

Rezistența la situații de stres poate fi învățată?

Nefiind propriu-zis o boala, dar un răspuns al organismului la lucrurile care ni se întâmplă în viață, nu există un tratament pentru stres compus din anumite medicamente. Este însă posibil că, în funcție de simptome, medicul să ne prescrie somnifere (dacă avem dereglări de somn), antidepresive (dacă ne simțim anxioși sau depresivi) sau orice alte medicamente ce ar putea trata simptomele fiziologice, precum hipertensiunea arterială sau disfuncțiile digestive. 

Pentru a gestiona eficient stresul emoțional sau psihic, putem folosi anumite strategii de adaptare, ce includ diverse tehnici de relaxare, ce cresc abilitatea de a ne păstra calmul și de a face față factorilor precum alimentația echilibrată, somnul odihnitor, practicarea unor exerciții fizice și o viață socială satisfăcătoare. În cazul stresului cronic e vorba de o programare la medic sau psiholog. 

Stresul poate declanșa burnout?

Sindromul de burnout este o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală, care de cele mai multe ori apare pe fondul unor probleme la muncă, dar poate fi provocat și de perioade lungi de stres general. Atunci când apare, persoana se simte copleșită, epuizată din punct de vedere emoțional și incapabilă să facă față cerințelor constante. Pe măsură ce stresul continuă, începe să-și piardă interesul și motivația care au determinat-o să preia un anumit rol. Burnout-ul reduce productivitatea și scade energia, făcând persoana care suferă de această afecțiune să se simtă din ce în ce mai neputincioasă, fără speranță și plină de resentimente.  

Dar, cum putem preveni sindromul arderii profesionale? În primul rând, e nevoie de optimizarea stării de bine la locul de muncă. Planificarea pauzelor scurte pe parcursul zilei va spori eficiența. Este bine ca angajatul să ia o pauză de 10 minute la fiecare două ore de muncă. La sfârșitul fiecărei zile, se stabilesc prioritățile pentru a doua zi – lista acestora trebuie să fie una realistă. Și să nu uităm că lista de sarcini NU este o listă de dorințe!

Specialiștii îi sfătuiesc pe angajați să vorbească mai des la telefon sau online cu oamenii dragi și de încredere și să continuie să practice ocupațiile sănătoase care le plac. Psihologii îi încurajează pe angajați ca după muncă să ia un moment de pauză care să-i ajute să se relaxeze, să se „dezactiveze” de gândurile legate de job. O scurtă plimbare, muzica sunt binevenite.

Soluții de combatere a stresului

În încercarea de a oferi cât mai multe alternative eficiente de combatere a stresului și a efectelor sale, specialiștii au identificat numeroase căi alternative de eliberare a tensiunilor negative pentru salariați, care le afectează sănătatea fizică și mentală. Iată câteva dintre ele:

• Stabilește-ți responsabilități foarte clare, care să rezulte din fișa de post;
• Aplică un management eficient al timpului, pentru stabilirea unui echilibru între muncă și viață personală;
• Respectă pauzele de odihnă din timpul zilei de muncă;
• Îmbunătățește-ți stilului de viață prin exerciții de relaxare și mișcare, dietă echilibrată, comunicarea cu persoanele apropiate sau cu un psiholog;
• Învață să spui NU, nu încerca să fii perfecționist, stabilește-ți standarde omenești, privește greșelile ca pe o parte normală a procesului de învățare și de muncă;
• Menține-ți implicarea în viața particulară, pasiuni, mișcare – este important să ieși din rutina zilnică: mergi pe jos, fă drumeții în natură, înoată, pictează, citește, mergi la teatru sau film sau orice activități benefice care te pot binedispune;
• Discută despre dificultățile tale cu șefii și colegii sau apelează la un specialist, medic psihiatru sau psiholog.

Ce poate face compania pentru a minimiza stresul angajaților?

• Traininguri legate de gestionarea taskurilor și a timpului;
• Crearea unor modalități de lucru personalizate pe fiecare angajat;
• Amenajarea unui spațiu de lucru ergonomic, care să nu cauzeze disconfort fizic;
• Crearea unor programe de lucru flexibile;
• Manifestarea înțelegerii față de problemele personale ale angajaților, îngrijirea copiilor, naveta ori alți factori externi;
• Măsuri pentru combaterea situațiilor de hărțuire;
• Promovarea gândirii pozitive, pentru evitarea conflictelor;
• Gestionarea pozitivă și transparentă a situațiilor stresante;
• Comunicare corectă, completă și eficientă, legată de orice aspect al organizației;
• Rezolvarea eficientă și promptă a problemelor apărute, analiza riscurilor;
• O bună repartizare a responsabilităților și sarcinilor;
• Crearea unui climat în care angajatul să nu se simtă vinovat că a acumulat stres și epuizare;
• Susținere și atenție pentru persoanele care reiau munca după o perioadă de sănătate cauzată de stres.

Psihologul Ana Niculăeș le recomandă angajaților, dar și managerilor, să acceseze platforma https://respiro.md/ pentru facilitarea accesului la serviciile de asistență psihologică și promovarea igienei mintale, dar și pentru a identifica un psiholog pentru nevoile lor. Pe platformă, utilizatorii vor găsi sfaturi despre cum pot să prevină arderea profesională și să își mențină starea emoțională la job. Totodată, vizitatorii au posibilitatea să realizeze un test care să le indice riscul de ardere profesională la locul de muncă.

Din păcate, joburile unde stresul este la minimum sunt greu de găsit, poate chiar imposibil pentru majoritatea persoanelor. O soluție mai realistă ar fi ca angajații să încerce să adopte niște strategii eficiente, care să le reducă stresul resimțit. Companiile din foarte multe țări au ajuns la concluzia că este mult mai ieftin să achite abonamente la săli de forță și consiliere psihologică pentru angajați, decât să plătească concediile de boală, pentru că este mult mai avantajos. Pentru un management eficient al stresului, angajatorii ar putea oferi suport și înțelegere salariaților, alături de o comunicare clară și traininguri.