Ce este micropensionarea și de ce generația Z optează pentru ea?

Ai adunat în palmares abia 7-10 ani de muncă, dar deja ești obosit? Te simți epuizat și ai nevoie de o pauză mai lungă decât un concediu obișnuit? Ei bine, să știi că nu ești singurul sau singura care trece printr-o astfel de situație. Tot mai mulți mileniali și tineri din generația Z apelează la micropensionare, un nou concept care prinde contur peste Ocean, dar și în multe țări din Europa. Tendința reprezintă o „pauză de la muncă” și poate dura de la câteva luni, până la câțiva ani. Ce avantaje, dar și riscuri presupune micropensionarea, află din articol.

Ce este micropensionarea?

Micropensionarea implică luarea de pauze deliberate, pe termen scurt, în carieră, pentru ca o persoană să se poată concentra pe activitățile din afara muncii, cum ar fi călătoriile, educația, voluntariatul sau petrecerea timpului cu cei dragi. Aceste pauze sunt intenționate și necesită o planificare financiară și profesională prealabilă. 

Spre deosebire de pensionarea tradițională, care are loc, de obicei, la sfârșitul unei cariere, micropensionarea este distribuită pe parcursul vieții profesionale. Într-o lume alertă și mereu în schimbare, modelul tradițional de muncă este tot mai contestat. Această abordare susține luarea de pauze mai scurte, planificate de la muncă, de-a lungul carierei, pentru ca persoana să-și urmeze pasiunile, să-și reîncarce bateriile și să investească în creșterea sa personală.

Și moldovenii apelează la micropensionare, fără a cunoaște însă despre existența acestui termen popular. În cazul nostru, persoanele apelează la concediu din cont propriu pentru a studia niște cursuri, a îngriji de o rudă sau de un membru al familiei sau a face înconjurul lumii. Oricare ar fi termenul acestui fenomen, cert este că pentru multe persoane, miropensionarea este o șansă de a lupta cu epuizarea și de a-și urma propriile pasiuni, fară a fi „deranjate” sau „constrânse” de obligațiile legate de muncă. Pentru altele, poate fi momentul ideal pentru a lansa o afacere sau pentru a analiza profund asupra unei schimbări de job. Totuși, tendința ia amploare printre reprezentanții generației Z, cei născuți între 1997 - 2012. Interesant este că aceste generații nu doar că sunt departe de a ajunge la vârsta de pensionare, dar refuză și să accepte ca următoarele 3-5 decenii vor fi pline de muncă. 

Un sondaj recent a dezvăluit că trei sferturi din generația Z au declarat că nu intenționează să lucreze la un loc de muncă, de la ora 9:00 la 17:00, pentru tot restul carierei. Între timp, aproximativ 77% dintre respondenți au spus că sunt încrezători în capacitatea lor de a lansa și a conduce o afacere de succes, iar 39% au spus că tot de ce au nevoie pentru a face acest lucru este un smartphone.

Multe companii susțin micropensionarea prin politici corporative. Deloitte și Google oferă programe sabatice (concediu de la muncă) pentru a încuraja angajații să-și urmeze obiectivele personale, rămânând conectați la rolurile lor. Într-un context profesional dominat de stres și așteptări ridicate, astfel de decizii devin tot mai atractive, așa că, în următorii ani, ne-am putea aștepta ca această tendință să câștige tot mai mult teren în rândul angajaților, dornici de o schimbare, dar și de mai mult echilibru între muncă și familie.

Cum să te micropensionezi corect, pentru a evita falimentul?

Experții și cei care au aplicat deja micropensionarea îți sugerează să-ți plătești, mai întâi, toate datoriile și să pui deoparte o sumă considerabilă de bani pe care să te bazezi. Este indicată și crearea unui plan financiar pe termen lung, care să-ți ofere stabilitate și securitate financiară. 

Anaïs Felt este o tânără de 31 de ani din San Francisco, SUA, care a activat în calitate de dezvoltatoare de conținut. Ea s-a micropensionat anul trecut, timp de jumătate de an. Tânăra descrie cum decizia de a lua o astfel de pauză i-a schimbat viața.

Anaïs Felt

Dezvoltatoare de conținut

„Nu m-am simțit niciodată mai sănătoasă. Nu m-am simțit niciodată mai odihnită. A fost uimitor și recomand micropensionarea cu căldură. Dacă poți balansa această perioadă, merită din plin. Ar trebui să spun că înainte de a lua această pauză, mi-am plătit datoriile studențești și am economisit o parte considerabilă de bani înainte de a face saltul. De asemenea, nu am copii. Vin dintr-un mediu cu venituri mici și sunt prima persoană din familia mea care a mers la facultate și s-a micropensionat, așa că este posibil cu o strategie robustă, seriozitate și rezistență”, a declarat Anaïs Felt într-un videoclip viral pe TikTok.

În octombrie anul trecut, tânăra a decis să revină la muncă și a participat la mai multe interviuri de angajare. Ea recunoaște că a fost surprinsă de faptul că angajatorii nu s-au interesat deloc de pauza pe care a făcut-o în carieră. 

„Particip la interviuri cu companii de top, pe care nu le interesează de ce am avut nevoie de această pauză. Eu cred că timpurile se schimbă și oamenii care dețin poziții de leadership respectă nevoia angajaților de a avea timp liber pentru propriile nevoi”, menționează Anaïs Felt.

Micropensionarea necesită o planificare meticuloasă pentru a fi o experiență plină de satisfacții și fără stres. Iată câțiva pași, ușor de întreprins:

• Pasul 1: Evaluează-ți finanțele. Analizează toate economiile și calculează cheltuielile pentru pauza planificată. Identifică fluxuri alternative de venit, cum ar fi venitul pasiv sau investițiile.
• Pasul 2: Stabilește obiective clare. Definește ce dorești să realizezi în timpul micropensiei. Pauza ar putea include călătoriile, dezvoltarea abilităților sau, pur și simplu, petrecerea timpului de calitate cu familia.
• Pasul 3: Comunică cu părțile interesate. Discută planurile tale cu angajatorul sau clienții pentru a asigura o tranziție fără probleme. Încearcă să negociezi opțiuni, precum concediu fără plată sau aranjamente temporare de lucru la distanță.
• Pasul 4: Creează-ți un plan de reîntoarcere. Chiar dacă faci o pauză de la muncă, ar trebui să rămâi conectat la rețeaua profesională din care faci pace și este indicat să urmărești tendințele din industrie. Poți lua în considerare menținerea unui rol de consultanță cu normă parțială pentru a-ți ușura întoarcerea la munca cu normă întreagă.

De ce micropensionarea ar putea fi de perspectivă?

Generațiile tinere au început să normalizeze o concentrare mai mare pe bunăstare și un echilibru stabil între viața profesională și cea privată. Fie că este vorba despre timp liber pentru a călători, pentru a avea o pauză binemeritată de la muncă sau pentru alte pasiuni, micropensionarea este cea mai recentă tendință din lumea muncii corporative.

Generația Z acordă prioritate sănătății mintale, împlinirii personale și experiențelor semnificative. Nu mai este pus accentul singular pe longevitate și progresul în carieră, așa cum era până acum. Rețelele de socializare au jucat un rol important în încurajarea tinerilor de a lua o astfel de decizie, prin amplificarea dorinței de a profita de noi oportunități memorabile, pe măsură ce apar, și de a explora lumea, în timp ce sunt tineri și capabili, din punct de vedere fizic.

Experții sugerează că luarea unui an liber de la muncă ar putea întrerupe temporar economiile, însă ar putea prelungi viața. În plus, poate spori semnificativ economiile generale pentru pensie. Deși poate fi descurajant să lași o carieră în urmă, progresul tehnologiei din ultimii ani demonstrează că identificarea unui loc de muncă este mult mai simplă. Acest lucru a redus teama de a pierde impulsul în carieră după o pauză. 

Burnout-ul, amplificat de tranziția forțată către munca de acasă și apoi de pierderea flexibilității, a devenit o problemă majoră. În ultimii ani, tot mai mulți tineri au început să pună pe primul loc bunăstarea personală, chiar dacă acest lucru înseamnă să renunțe temporar la venituri constante.

Revenirea pensionarilor vs Micropensionarea tinerilor

Într-o perioadă în care forța de muncă calificată este insuficientă și în care oamenii rămân mai mult timp în câmpul muncii, revenirea pensionarilor devine din ce în ce mai importantă. Această evoluție nu este doar o reacție la deficitul de forță de muncă, dar și o consecință a creșterii speranței de viață și a schimbării atitudinii față de vârsta de pensionare. Pe măsură ce mișcarea cunoscută sub numele de „Marea Revenire a Pensionarilor” crește, tot mai mulți angajați tineri intră în „micropensionare”. Inevitabil, apare întrebarea: ce pot face angajatorii pentru a se adapta acestor tendințe opuse?

Dacă tinerii din generația Z și mileniali își revendică dreptul la timp liber, generațiile vârstnice, cum ar fi boomerii, se confruntă cu alte provocări. Anxietatea financiară și dispariția pensiilor tradiționale îi forțează pe mulți să rămână activi profesional până la vârste înaintate, iar pe alții - să revină în câmpul muncii după pensionare. Dincolo de stabilitatea financiară, întoarcerea la muncă oferă pensionarilor beneficii sociale, un sentiment reînnoit al scopului și oportunități de implicare.

Pensionarii aduc diversitate generațională la locul de muncă, iar acest lucru îmbunătățește colaborarea și inovația în cadrul echipelor. În plus, angajații tineri au acces la înțelepciunea și experiența colegilor mai în vârstă, ajutând la reducerea decalajelor de cunoștințe în forța de muncă.

Și angajatorii au de câștigat, întrucât pensionarii reprezintă un grup de talente experimentat, care necesită adesea mai puțină integrare și care poate umple golurile critice. Pentru industriile care se confruntă cu un deficit de forță de muncă, acest lucru este incredibil de avantajos. Pensionarii care se întorc la muncă aduc, de asemenea, cunoștințe instituționale incredibile, expertiză și capacități de mentorat.

Concluzii

Pe măsură ce companiile navighează în aceste tranziții generaționale, experții susțin că este esențial să remodelăm practicile tradiționale de lucru și să creăm medii în care atât persoanele pensionare, cât și tinerii din generația Z să poată prospera. În pofida diferențelor mari dintre cele două categorii de angajați, se pare că au ceva fundamental în comun - nevoia de flexibilitate. Pentru a satisface nevoile unice ale pensionarilor, dar și ale tinerilor din generația Z, angajatorii ar trebui să ia în considerare oferirea de roluri flexibile, cum ar fi posturi cu fracțiune de normă sau activitatea pe proiecte.

Un studiu a raportat că 45% dintre managerii de angajare etichetează generația Z ca fiind cea mai prost de gestionat, unii lideri de afaceri cred că angajații mai tineri trebuie să se conformeze standardelor, în loc să-și schimbe practicile pentru a le adapta. 

Poate că soluția finală este ca angajatorii să se concentreze pe ambele capete ale spectrului de vârstă. Acest lucru ar necesita să ne asigurăm că toate generațiile se simt în siguranță, respectate și protejate de vârstă și discriminare. În acest fel, angajații pot să-și aleagă traiectoria de carieră pe baza experiențelor și valorilor actuale de viață, ceea ce i-ar onora pe cei care doresc să se întoarcă în câmpul de muncă și pe cei care preferă să ia micropensie timpurie.