Ce este deflația și cum îți afectează salariul și locul de muncă?

Recent, am vorbit despre inflație și despre cum aceasta influențează recrutarea și retenția angajaților. Acum, a venit timpul să discutăm despre deflație, care reprezintă, de fapt, opusul inflației, caracterizat prin scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor. La prima vedere, ar părea un fenomen îmbucurător, dar, nu este deloc așa. Experții spun că este la fel de periculos ca și inflația. Deflația este un indicator de recesiune economică, întrucât descurajează producția, ceea ce încurajează diminuarea bugetelor întreprinderilor, reducerea salariilor și concedieri, prin urmare, crește rata șomajului.

Care sunt consecințele deflație?

Deflația este un fenomen economic, opusul inflației, care prezintă o scădere generală a prețurilor bunurilor și serviciilor care este asociată de cele mai multe ori cu o restrângere a ofertei de bani și a creditelor în economie. În perioade cu deflaţie, întrucât simt că prețurile sunt în scădere, oamenii amână achizițiile, în speranța că vor putea cumpăra mai ieftin la o dată ulterioară. Cheltuielile scăzute ale consumatorilor aduc venituri mai mici pentru producători şi distribuitori, ajungându-se la rate mari ale șomajului și la dobânzi bancare mai ridicate.

Anca Dragu

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei

„Atunci când un produs costă 100 lei și intuim că va costa 90 de lei, decidem să nu mai cumpărăm acel produs. Aceasta este, de fapt, deflația. În pofida aparențelor, este un fenomen negativ. Oamenii își doresc reducerea prețurilor, dar, de fapt, ne dorim reducerea ritmului de creștere a prețurilor. Un anumit nivel de creștere al prețurilor ar trebui să existe. Să zicem că am nevoie de o cană. De ce să o cumpăr astăzi, cu 100 de lei, când pot să aștept câteva luni și să o procur cu 90 de lei? Dar dacă dvs. sunteți cel care a produs această cană, ce faceți? Rămâneți cu ea pe stoc. Închideți compania, dați afară angajații. Apare șomajul, dar oamenii, muncitorii la rândul lor, au familie, au copii. Deci, deflația, reducerea prețurilor, este un fenomen nedorit, negativ, care are implicații negative asupra economiei, în mod general”, a declarat Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, în cel de-al doilea episod al podcastului „Sensul Banilor”.

Pentru a continua explicațiile, trebuie să ne oprim asupra a doi termeni: deflație și dezinflație. Primul, adică deflația, înseamnă reducerea prețurilor, iar dezinflația reprezintă scăderea ritmului de creștere a prețurilor. Deși sună ca și cum ar indica o scădere a costurilor, dezinflația arată, de fapt, că prețurile continuă să crească, doar că într-un ritm mai lent decât în perioada anterioară. Dezinflația presupune, bunăoară, o scădere de la o inflație anuală de 4%, la o inflație anuală de 2%. 

„Un alt exemplu: un produs costă 100 de lei. Dacă avem o inflație de 10%, acel produs va costa 110 lei, iar în caz de deflație - 90 de lei. Iar dacă avem o inflație de 5%, atunci apare dezinflația. Aceasta înseamnă că produsul nu mai costă cu 10 lei mai mult, dar cu 5 lei. Da, ne dorim dezinflație. Adică, ne-am dorit ca prețurile să nu mai crească cu 34,6%, așa cum a fost în octombrie 2022, când produsul urma să coste 135 de lei, dar să crească cu 5%. Adică să crească de la 100 la 105 lei”, punctează Anca Dragu. 

Cum afectează deflația piața muncii?

Consecințele deflație sunt la fel de grave ca și cele ale inflației, acest fenomen poate fi caracterizat, în mare, prin scăderea masei monetare și a creditului. Deflația este un indicator de recesiune economică, întrucât descurajează producția, ceea ce încurajează diminuarea bugetelor întreprinderilor, reducerea salariilor și concedieri, prin urmare, crește rata șomajului. Deși, la prima vedere, deflația poate părea un lucru bun, aceasta poate semnala o recesiune iminentă și vremuri economice dificile. Specialiştii spun că, odată instalată, deflația conduce la şi mai multă deflație. În cea mai mare parte a istoriei, perioadele de deflație au mers mână în mână cu recesiuni economice severe.

Potrivit specialiștilor, există două mari cauze ale deflației: o scădere a cererii dublată de o creștere a ofertei. Scăderea cererii agregate conduce la o scădere a prețurilor bunurilor și serviciilor, dacă oferta nu se modifică. Pe măsură ce prețurile scad, iar profiturile companiilor se contractă, unele firme îşi pot reduce costurile prin concedierea lucrătorilor.

Alexandru Stratan

Rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova

„Pare un avantaj la început, pe termen scurt, toți ne bucurăm când s-a ieftinit un apartament, un kilogram de mere, un kg de cartofi, etc. Dar, pe termen lung, deflația inhibă și face ca procesul să devină mai greoi, din punctul de vedere al consumului și investițiilor. Pentru că atunci când ne așteptăm să se ieftinească, ne gândim că poate se va mai ieftini și săptămâna viitoare, și cea ulterioară, ca urmare, decidem să mai așteptăm puțin. Consumul și procesul investițional nu este stimulat, nu are loc reproducția lărgită. Atunci eu, în calitate de consumator, fie voi fi concediat, fie mi se va reduce din salariu pentru că întreprinderea are venituri mai mici și nu-și poate acoperi costurile”, a subliniat Alexandru Stratan, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova, în podcastul „Sensul Banilor”.

Ratele dobânzilor bancare tind să crească în perioade de deflație, ceea ce face ca datoria să devină mai scumpă. Consumatorii și întreprinderile scad, adesea, cheltuielile pentru a-și putea plăti datoriile. Scăderea salariilor conduce la o scădere a cererii, ajungându-se la prețuri din ce în ce mai mici. Atunci când prețurile cresc și puterea monedei naţionale scade, economia se confruntă cu inflație. Spre deosebire de perioadele cu inflaţie, datoria devine mai scumpă odată cu deflația, determinând oamenii și întreprinderile, companiile și fabricile să evite împrumuturile, în timp ce încearcă să-şi plătească datoriile din ce în ce mai scumpe pe care le datorează deja.

Concluzii

Deflația are loc atunci când companiile, fabricile și întreprinderile (și nu numai) produc excesiv de multe bunuri, dar scade consumul și cererea cumpărătorului. Chiar dacă scăderea prețurilor pare un lucru bun, puterea economică a țării va avea de suferit, din cauza faptului ca agenții economici și Guvernul își amână investițiile pentru a diminua riscul de lipsă a profitului sau chiar falimentul. Totodată, deflația crește numărul șomerilor și duce la recesiune, iar inflația moderată duce la creștere economică.

Așteptându-se să scadă prețurile, consumatorii și întreprinderile își păstrează banii în loc să-i investească. La rândul său, acest lucru reduce cantitatea de bani în circulație, având efecte semnificative nu numai asupra economiei, dar și asupra unei țări întregi. Deflația poate fi prevenită prin măsuri precum: creșterea cheltuielilor publice, majorarea salariilor, reducerea cotelor de impozitare sau reducerea ratei dobânzilor.