Tu știi ce drepturi ți se cuvin pentru vechimea în muncă? Ei bine, dacă nu știai, angajații care au mai mulți ani de lucru în spate se pot bucura de mai multe avantaje la locul de muncă. De aceea este important să ții cont de ele pentru a fi răsplătit de angajator. Noi îți venim în ajutor și îți prezentăm ce beneficii are vechimea de muncă, dar și ce presupune stagiul de cotizare pentru angajați.
Deși mulți cred că vechimea în muncă și stagiu de cotizare semnifică unul și același lucru, în realitate nu este așa. Potrivit normelor legale, vechimea în muncă reprezintă perioada în care o persoană a fost încadrată într-o activitate de muncă. Mai exact, vechimea în muncă include timpul în care a fost prestată orice activitate exercitată de către o persoană în timpul vieții sale. Dar, conceptul stagiului de cotizare are o conotaţie preponderent financiară, sugerând o perioadă în care s-a plătit ceva cu scopul de a obţine altceva, adică reprezintă perioada în care o persoană a cotizat (a plătit o sumă de bani) pentru a putea beneficia de anumite drepturi de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii etc.).
Doctorul în drept și profesorul universitar Nicolae Romandaș susține că „pentru unele categorii de angajați se stabilește sporul la salariu pentru fiecare an de vechime în muncă, prevăzut de legislație. În alte cazuri, în actele normative interne ale unității, cum ar fi contractul colectiv de muncă, ordine, dispoziții emise de angajator, pot fi evidențiate drepturi suplimentare pentru salariați, care confirmă o vechime în lucru mai mare, cum ar fi stimularea materială.Vechimea în muncă influențează asupra determinării sumei stimulării materiale care se calculează din salariul de bază”.
Vechimea în muncă poate fi utilizată la:
După cum am menționat, vechimea în muncă contează la stabilirea sporului la salariu. Avocatul Marin Jalbă susține însă că aceasta nu este o cerință obligatorie. „În cazul companiilor private, angajatorul decide dacă mărește salariul angajatului în cazul obținerii unui stagiu de muncă mai mare. Obligatoriu devine pentru angajator doar în cazul în care între salariați și angajator este încheiat un contract colectiv de muncă. În cazul instituțiilor publice, această prevedere este obligatorie. Vechime în muncă obligă angajatorul să mărească salariul conform formulelor indicate în Hotărârea de Guvern cu privire la modul de determinare a perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare pentru punerea în aplicare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar”, declară Marin Jalbă.
Conform articolului 121 din Codul Muncii, salariaţilor din unele ramuri ale economiei naţionale, precum industrie, transporturi, construcţii, li se acordă concedii de odihnă anuale suplimentare plătite pentru vechime în muncă şi pentru munca în schimburi, conform legislaţiei în vigoare.
„Aceste prevederi sunt prevăzute și în contractele colective de muncă, acte juridice care se adoptă la inițiativa sindicatului colectivului din cadrul instituției. În acest document, pot fi adoptate astfel de reguli suplimentare. De exemplu, la Universitatea de Stat din Moldova, sunt prevăzute suplimentar pentru personal 7 zile calendaristice de concediu pentru vechime în muncă. Contractul colectiv înglobează în sine garanții mai bune decât cele prevăzute de legislație, de Codul Muncii, de exemplu, pentru a cointeresa salariatul”, mai adaugă Nicolae Romandaș.
Potrivit Codului Muncii, vechimea în muncă asigură dreptul preferenţial al angajatului de menţinere la lucru în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal.
În sistemul public, stagiul de cotizare însumează toate perioadele în care angajatul a achitat taxe la stat. Totodată, sunt considerate stagii de cotizare și perioadele de îndeplinire a serviciului militar în termen, dar și perioada de îndeplinire a serviciului militar prin contract. Se mai consideră stagiu de cotizare și perioada de îngrijire a unui copil până la vârsta de 3 ani de către unul dintre părinţi sau de tutore în caz de deces al ambilor părinţi. Intră în stagiul de cotizare și perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, de ajutor de şomaj, de alocaţie pentru integrare sau reintegrare profesională. Se mai consideră stagiu de cotizare și următoarele perioade:
Potrivit legislației, stagiu de cotizare include și studiul în instituţiile de învăţămînt superior de zi până la 1 ianuarie 1999, perioadele de activitate în calitate de membru de colhoz, indiferent de caracterul şi de durata programului de muncă, până la 1 ianuarie 1999, perioada activității de creaţie a membrilor uniunilor de creaţie, confirmată până la 1 ianuarie 1999 și perioada desfășurării activităților în calitate de slujitor şi lucrător al cultelor, începând cu 1 aprilie 1992.
Legislația prevede că toate concediile neplătite, de până la 4 luni, prevăzute în Codul Muncii, sunt o prerogativă a angajatorului. Doctorul în drept și profesorul universitar Nicolae Romandaș susține că aceste perioade nu se exclud din vechimea în muncă, deoarece angajatorii, de cele mai multe ori, le omit din cauza că nu le duc evidența. „Dacă e vorba de asigurarea socială, atunci ele sunt omise, deoarece există o bază de date. Perioadele respective se exclud din stagiul de cotizare. Dar dacă în cadrul unității se duce o evidență strictă și angajatorul, prin ordinul său, va indica că în vechimea în muncă se ia în considerare doar perioadele contributive, atunci, perioada aflării în incapacitate temporară de muncă, în concediu neplătit, concediu de maternitate se exclud din calcul. Dar, în acest caz, angajatorul este obligat să emită un act juridic prin care să legalizeze acest fapt”, susține Nicolae Romandaș.
Nu există nicio diferență între un salariat aflat în perioada de probă și restul angajaților. Aceștia au obligațiile și drepturile negociate în contractele colective de muncă sau în cele individuale, fiind obligați să respecte prevederile regulamentului intern. Perioada de probă constituie stagiu de cotizare atât în cazul asigurărilor sociale, cât și al celor de sănătate.
Avocatul Marin Jalbă declară că „în perioada de probă, salariatul beneficiază de leafă și contribuie la achitarea plăților la bugetul asigurărilor sociale de stat, de aceea această perioadă se adaugă la stagiu de cotizare”.
Iar doctorul în drept Nicolae Romandaș spune că „perioada de probă are o singură semnificație: verificarea deprinderilor profesionale ale angajatului, care are statut de salariat. Se verifică dacă această persoană se descurcă în funcția la care a fost angajat în decursul a șase luni, dacă are un comportament adecvat, dacă știe a păstra bunurile, dacă nu vine la muncă în stare de ebrietate. El este angajat prin contract individual de muncă, de aceea perioada de probă se ia în considerare la stagiul de cotizare”.
Potrivit legislației, șomajul și șomajul tehnic se consideră stagii de cotizare, doar dacă sunt înregistrate la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Șomajul tehnic nu poate dura mai mult de 4 luni în decursul unui an.
Doctorul în drept Nicolae Romandaș susține că „șomajul tehnic presupune ca angajatorul să nu aibă posibilitatea să asigure cu materie primă salariatul, să-i plătească cel puțin 50% din salariul de bază sau din salariul minim. În prezent, salariul minim pe țară este de 4000 lei. Perioada șomajului tehnic se consideră stagiul de cotizare, deoarece este din vina angajatorului”.
Mai mult, potrivit legii privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, perioada de primire a ajutorului de şomaj şi a alocaţiei de integrare sau de reintegrare profesională constituie stagiu de cotizare.
Stagiul de cotizare se calculează corespunzător programului normal de lucru, indiferent de norma de lucru. Perioada în care o persoana și-a desfășurat activitatea în baza unui contract de muncă cu timp parțial se consideră stagiu de cotizare integral.
Potrivit Codului Muncii, nu se admite tratamentul mai puţin favorabil al salariaţilor cu timp de muncă parţial în raport cu cei cu normă întreagă, care prestează o muncă echivalentă la aceeaşi unitate, dacă un asemenea tratament se bazează exclusiv pe durata timpului de muncă zilnic sau săptămânal şi nu are o justificare obiectivă. Mai mult, activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial nu implică limitarea drepturilor salariatului privind calcularea vechimii în muncă, a stagiului de cotizare, cu excepţiile prevăzute de lege, privind durata concediului de odihnă anual sau limitarea altor drepturi de muncă.
Doctorul în drept Nicolae Romandaș declară că programul part-time se consideră stagiu de cotizare, deoarece persoana dispune de salariu. „Această perioadă se ia în considerare ca și durata timpului de muncă deplin. Numai că transferurile la Fondul Social sunt mai mici. Salariul va influența suma determinării mărimii pensiei. Din suma acumulată, se calculează cuantumul pensiei conform formulei stabilite de legislație”.
Salariatul cu norma de muncă part-time se bucură de toate drepturile care decurg din pachetul salarial al celui cu norma intreagă, în condițiile prevăzute de lege și de contractele colective de muncă aplicabile, incluzând aici și drepturile de asigurări sociale.
Pentru persoanele angajate în sectorul agrar în baza contractului individual de muncă, perioada de activitate cu caracter sezonier se include în stagiul de cotizare, considerându-se un an de cotizare, cu condiţia ca suma anuală a contribuţiilor să nu este mai mică decât suma anuală a contribuţiilor calculate din salariul minim pe ţară, stabilit de legislaţie. Dacă aceasta este mai mică, stagiul de cotizare se calculează proporţional sumei achitate.
Pentru persoanele care au desfăşurat activităţi peste hotarele republicii şi au fost supuse asigurărilor sociale în aceste state, perioada de lucru peste hotare li se include în stagiul de cotizare, doar dacă aceasta este prevăzută în acordul încheiat între Republica Moldova şi aceste ţări sau de convenţiile internaţionale. În prezent, țara noastră are încheiate acorduri de colaborare cu 15 state.
Avocatul Marin Jalbă declară că „după încheierea contractului, se achita o contribuție pentru un an, care este stabilită în Legea bugetului asigurărilor sociale. Contractul de asigurare benevolă a pensiei minime poate fi achitat și în rate. Datele statistice arată că numărul doritorilor de a beneficia de o pensie minimă, la atingerea vârstei, este în creștere. Cel mai des solicită acest lucru proprietarii de terenuri agricole”.
Sperăm că informațiile prezentate îți sunt utile și acum înțelegi mai bine ce avantaje presupune vechimea în muncă, dar și ce perioade fac parte din stagiul de cotizare. Acestor aspecte meriți să le acorzi toată atenția, deoarece pot influența într-o mare măsură salariul de care dispui și mărimea pensiei pentru limită de vârstă și a altor alocații. Vechimea în muncă reprezintă cartea ta de vizită, care-ți permite să negociezi un salariu pe măsura așteptărilor. Iar în domeniul dreptului protecţiei sociale, conceptul stagiului de cotizare capătă o deosebită importanţă în sfera asigurărilor sociale. De exemplu, conform prevederilor din Legea privind pensiile de asigurări sociale, pensia integrală pentru limită de vârstă se stabileşte la împlinirea vârstelor standard de pensionare, cu condiţia realizării unui stagiu de cotizare. Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale prevede că prestaţiile de asigurări sociale se stabilesc dacă asiguraţii îndeplinesc condiţiile cu privire la stagiul de cotizare.