Câți salariați întrețin un pensionar în Moldova?

Puțin mai mult de un salariat întreține un pensionar în Republica Moldova, în timp ce în țările Uniunii Europene, patru sau cinci angajați plătesc contribuții pentru a asigura pensia unui vârstnic. Diferența este foarte mare, recunosc autoritățile, iar efortul angajatului moldovean, care se spetește pentru a asigura un trai decent unei persoane în etate, este destul de mare. De ce se întâmplă acest lucru? Foarte simplu. Datele oficiale arată că, în prezent, în țara noastră sunt mai mulți pensionari decât salariați. Raportul este de peste 620 de mii de angajați la 674 de mii de persoane care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă.

1,2 salariați la 1 pensionar

Raportul exact dintre salariați și pensionari în Republica Moldova, confirmat pentru delucru.md de către Casa Națională de Asigurări Sociale, este de 1,2 la 1. 

Elena Țîbîrnă

Directoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale

„Aceasta înseamnă că aporturile achitate de către 1,2 salariați, adică un salariat și un pic, sunt egale cu o pensie asigurată unei persoane în etate. Conform regulilor generale, raportul trebuie să fie de patru la unu, adică patru angajați să întrețină un pensionar, pentru asigurarea unui sistem sustenabil, din punct de vedere financiar. Putem combate acest cerc vicios doar prin achitări de contribuții și declararea muncii pe alb”, declară Elena Țîbîrnă, directoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Potrivit datelor oficiale, în țările europene cel mai redus raport între salariați și pensionari este de 1,3. Totodată, țări precum Malta și Islanda înregistrează un raport de 2,5, altfel spus, 10 salariați întrețin 4 pensionari.

O altă problemă, semnalată de responsabilii în domeniu, este fap­tul că avem din ce în ce mai puțini salariați care asigură plata indemnizațiilor pentru tot mai mulți pen­sionari şi persoane asistate social. Datele statistice arată că peste 22 la sută dintre vârstnici beneficiază de o pensie minimă, de 2.778 lei. Pentru ca aceasta să fie recalculată, este nevoie de încă doi ani de muncă oficială, iar pen­tru asta, suma primită lunar de un vârstnic crește cu aproximativ 550 de lei pentru doi ani de activitate. 

UE: mărimea pensiei - 40% din salariul mediu

Analistul economic, Veaceslav Ioniță, a prezentat propriile calcule, potrivit cărora, patru angajați din sectorul real al economiei muncesc pentru șase pensionari și doi bugetari din țara noastră. Organizația Mondială a Muncii consideră că omului trebuie să-i fie asigurată o pensie de cel puțin 40% din salariul mediu pe economie. În Republica Moldova, acest lucru nu se întâmplă.

Veaceslav Ioniță

Analist economic

„În anii 90, în Moldova lucrau 1.6 milioane de oameni și erau 500 de mii de pensionari. La trei lucrători le revenea un pensionar. În prezent, avem aproximativ 620 de mii de lucrători și în jur de 670 mii de pensionari. Situația este foarte gravă. Aceasta înseamnă că 400 de mii de lucrători din sectorul real al economiei, prin contribuțiile lor, întrețin 200 de mii de bugetari și 670 de mii de pensionari. Aceasta înseamnă că patru angajați lucrează pentru șase pensionari și doi bugetari. Altfel spus, 4 lucrează pentru 8”, menționează Veaceslav Ioniță, analist economic. 

Convențiile internaționale stipulează că statul trebuie să le asigure cetățenilor săi o bătrânețe decentă. Republica Moldova nu a semnat deocamdată documentul care prevede acest deziderat. 

„În Uniunea Europeană, acest principiu este respectat. S-a stabilit că unei persoane trebuie să-i fie întoarse veniturile salariale pierdute în proporție de 40%, atunci când atinge vârsta de pensionare. De exemplu, pentru un salariu mediu de 12.500 de lei, pensia ar trebui să fie de aproximativ 5.000 de lei. În condițiile unui salariu mediu de 14.500 de lei, prevăzut pentru 2024, pensia ar trebui să ajungă la 6.500 de lei. Dar, Republica Moldova nu a semnat convenția Organizației Internaționale a Muncii. România, țara vecină, a făcut acest lucru în 2009. Țara noastră nici măcar nu-și poate asuma angajamentul că va semna acest document peste 10-15 ani. Nu ne permitem”, a explicat Veaceslav Ioniță. 

Analistul economic consideră că Moldova a ajuns în această situație din cauza lipsei forței de muncă, creșterea speranței de viață a oamenilor, ceea ce este un fenomen îmbucurător, dar care pune o presiune suplimentară pe sistemul de prestații sociale, dar și aplicarea unui mecanism defectuos de indexare a pensiilor. Potrivit datelor statistice, în 2023, durata medie a vieții în Republica Moldova a constituit 71,9 ani, fiind în creștere cu 0,5 ani comparativ cu anul 2022.

Cum s-a ajuns aici?

Veaceslav Ioniță spune că în perioada sovietică, pensia constituia 30% din salariul mediu pe economie. În 1995 pensia a ajuns să reprezinte 55,6%. Acest lucru se explică nu prin faptul că alocația era mare, dar fiindcă salariile erau foarte mici. În 2000, pensia a ajuns să reprezinte 25,5% din salariul mediu pe economie, ajungând la minimul istoric. Către 2005 a crescut până la 36%. Apoi a urmat o scădere constantă până în 2020 când a ajuns la 29,5%. Această diminuare nu indică faptul că pensia nu s-a majorat, dar că alocația a fost în scădere, în raport cu salariul mediu pe economie, din cauza sistemului de indexare și a presiunii fiscale. În 2021, pensia a reprezentat 30,5% din salariul mediu pe economie, iar în 2022, estimativ, a ajuns la 33,3%.

Veaceslav Ioniță

Analist economic

„Din 2017 și până în 2020, pensia nominal creștea cu 12-13% anual. În 2021, a avut o creștere nominală de 25,5%. Însă, din cauza inflației mari, majorarea reală a veniturilor pensionarilor a fost de 10,2%. În 2022, pensia a crescut nominal cu 21,9%, însă ținând cont de inflația destul de mare, în realitate veniturile pensionarilor au scăzut cu 6,4%”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Deficitul bugetului asigurărilor sociale, din care se achită alocațiile, este de 40%, adică aproximativ 12 miliarde de lei. Acești bani, care ar trebui să fie destinați pentru infrastructură, educație, apeduct și canalizare, sunt acum folosiți pentru a acoperi necesitățile sistemului de pensii. 

„Pentru a reduce discrepanța dintre pensionari și salariați, este esențială creșterea numărului de angajați în sectorul real. Această măsură ar putea stabiliza sistemul de pensii și ar contribui la dezvoltarea economică a țării”, subliniază analistul economic. 

Pensie majorată cu 249 lei, în aprilie

Din 1 aprilie, pensia medie a fost indexată cu 6%. Aceasta înseamnă că a fost ajustată la creșterea economică (Produsul Intern Brut). Ca urmare a indexării, mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă a crescut cu 249 de lei și a ajuns la 3.926 de lei. Totodată, pensia minimă pentru persoanele cu stagiul complet de cotizare este de 2.778 de lei.

Alexei Buzu

Ministrul Muncii și Protecției Sociale

„Comparativ cu anul 2021, la începutul mandatului acestui Guvern, pensia medie pentru limită de vârstă a crescut de la 2.067 la 3.926 de lei, ceea ce constituie 90%, iar pensia minimă a crescut de la 1.143 la 2.778 de lei, o creștere de 143%. În ambele cazuri, creșterea cumulativă a depășit considerabil inflația cumulativă pentru aceeași perioadă. Indexarea pensiilor s-a realizat pentru circa 679.963 de beneficiari, inclusiv 528.666 de beneficiari de pensii pentru limită de vârstă și 98.823 de beneficiari de pensii de dizabilitate”, a declarat Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale, în ședința Guvernului în care a prezentată inițiativa de indexare. 

Raportul dintre pensia minimă și minimul de existență, calculat de Biroul Național de Statistică pentru pensionari a crescut de la 66%, în aprilie 2021, la 115% în semestrul I al anului 2023. Potrivit unui comunicat de presă, emis de minister, în raport cu salariul mediu net, pensia minimă a crescut de la 16% la 25%. La începutul anului 2021, un pensionar cu pensia minimă primea doar 16% din echivalentul salariului mediu net, iar acum - 25%.

„De asemenea, Guvernul a lansat, în decembrie 2023, un program care a achitat o plată unică de 3.000 de lei pentru 56 de mii de pensionari, care s-au născut înainte de 1945 și au o pensie mai mică de 3.000 lei”, se spune în comunicatul de presă.

Totodată, a fost indexat nivelul venitului lunar minim garantat cu 4,2%, care acum constituie 1.634 lei pentru un adult și 1.700 lei pentru un copil. Acest nivel se utilizează la stabilirea prestației de ajutor social. 

Cum funcționează sistemul?

Sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go). Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova, vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei - de 61 de ani, din 1 iulie, 2024. 

Pensia pentru limită de vârstă se stabileşte pe viaţă de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea şi actele necesare au fost depuse în termen de trei luni din ziua respectivă. În cazurile în care a fost depăşit termenul de depunere a cererii, pensia se acordă de la data prezentării ultimului act necesar. Solicitarea se examinează în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare. Cererile pentru solicitarea pensiilor pentru limită de vârstă pot fi depuse online de către deţinătorii semnăturii electronice/mobile, accesând pagina web oficială a autorității.

Vârsta de pensionare a femeilor se majorează treptat, până la 63 de ani, începând cu 1 iulie 2017. În patru ani, aceasta ar urma să se egaleze cu vârsta de pensionare a bărbaților. Mai exact, din anul 2028, atât bărbații, cât și femeile vor obține dreptul de pensionare la 63 de ani.

Concluzii

Dacă nu sunt salarii și dacă acestea nu cresc, Guvernul nu are din ce achita pensii. Din păcate, sistemul moldovenesc de pensionare nu se poate întreține și este menținut în baza transferurilor de la bugetul de stat. Din 2015 și până în 2020, statul a alocat 35% din buget sistemului de protecție socială. În 2021 - 40,1%, iar în 2022 - 44,3%. 

În condițiile în care în Republica Moldova gradul de îmbătrânire al populației crește constant și se apropie de 25%, din cauza migrației forței de muncă, în special a celei tinere, sistemul de protecție socială este tot mai greu de întreținut. În prezent, se reușește din contul cheltuielilor menite să dezvolte țara. La începutul lu­nii ianuarie, la CNAS erau înregistrați 674,8 mii de pensionari.