Câți moldoveni ridică lunar pensii pentru limita de vârstă mai mari de 100 mii de lei?

Deși pare greu de crezut, în Republica Moldova, unii pensionari beneficiază lunar de pensii mai mari de 100 mii lei. Surprinzător, nu-i așa? Mai ales în condițiile în care salariul mediu nu ajunge nici măcar la 14.000 de lei, iar țara noastră este considerată una dintre cele mai sărace din spațiul european. Cum este posibil acest lucru, află din articolul de astăzi. 

Cine sunt beneficiarii?

Potrivit datelor din sistemul informaţional al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, 18 beneficiari de pensie pentru limită de vârstă ridică lunar o alocație care depășește 100 mii lei. Aceste persoane au activat sau activează în mediul privat (băncile comerciale), iar stagiul de cotizare în sistemul public de asigurări sociale constituie de la 33 de ani până la 46 ani. De cea mai mare pensie beneficiază o persoană care are peste 70 de ani și care a activat 39,5 ani în sectorul bancar. CNAS a ezitat să ne ofere mai multe detalii despre acest caz, fără a preciza suma exactă a alocației și alte date generale despre beneficiar. 

Cum se explică acest fenomen?

Sistemul public de asigurări sociale are la bază principiul contributivităţii. Conform Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, pensia calculată reprezintă un drept bănesc, stabilit în funcţie de contribuţiile achitate în bugetul asigurărilor sociale de stat şi de durata stagiului de cotizare, reexaminat, majorat şi indexat.

Conform art. 15 din aceeași lege, pensia se acordă la cererea asiguratului care a împlinit vârsta de pensionare, prevăzută la art. 41, cu condiţia realizării stagiului minim de cotizare de 15 ani. 

În prezent, pensia pentru limită de vârstă se calculează pe baza venitului mediu lunar asigurat (salariul declarat), realizat de persoană, începând cu 1 ianuarie 1999 - până la data depunerii cererii, luând în considerare stagiul total de cotizare. 

Stagiul de cotizarea reprezintă însumarea tuturor perioadelor de activitate pe care le realizează o persoană pe tot parcursul vieţii şi este supusă asigurărilor sociale. Venitul mediu lunar asigurat se determină din suma contribuţiilor plătite în perioadele contributive, cotele de contribuţii stabilite prin lege pentru aceste perioade şi numărul total de luni de cotizare. Acest venit se confirmă prin datele contului personal de asigurări sociale din Registrul evidenţei individuale gestionat de Casa Naţională de Asigurări Sociale. 

„În contextul celor expuse, cuantumul mare a pensiilor pentru limită de vârstă se datorează stagiului de cotizare îndelungat și veniturilor mari, obţinute de persoanele asigurate, din care au fost achitate contribuţii de asigurări sociale pe măsură, acesta fiind venit asigurat, care constituie baza de calcul a pensiilor, indiferent de domeniul de activitate şi funcţia deţinută”, se precizează în răspunsul CNAS, oferit în exclusivitate pentru delucru.md.

Ce reprezintă alocația socială?

Conform legislației, în cazul în care cuantumul pensiei calculate pentru un stagiu de cotizare complet este mai mic decât cuantumul pensiei minime, se acordă pensia minimă, care în prezent constituie 2.777,86 lei. În cazul în care pensia calculată în condiţiile unui stagiu de cotizare incomplet este sub nivelul pensiei minime, asiguratului i se acordă pensia calculată, care nu poate fi mai mică decât pensia minimă calculată proporţional stagiului de cotizare realizat, dar nici mai mică de 50% din pensia minimă.  

Astfel, în cazul confirmării unui stagiu de cotizare de minim 15 ani, cuantumul pensiei nu poate fi mai mic decât 1.388,93 lei lunar (2.777,86 lei x 50%).  

„Asiguratul care, la împlinirea vârstei standard de pensionare, nu are stagiul minim de cotizare de 15 ani, are dreptul la alocaţie în condiţiile Legii nr. 499/1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni, cuantumul căreia constituie 1.388,93 lei”, susține CNAS în răspunsul oferit portalului nostru.

Acum, în sistemul informațional „Protecţia Socială” al CNAS sunt 21.052 persoane care beneficiază de alocaţii sociale, din cauză că nu au întrunit un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani, care să le ofere dreptul la pensia minimă. 

Totodată, la evidenţă sunt 119.340 de beneficiari de pensie minimă, dintre care 30.008 de bărbați şi 89.332 de femei. Conform profilului teritorial, 94.011 de persoane locuiesc în sate, iar 25.329 în orașe. 

Pensiile private

În contextul campaniei „Educația financiară pentru toți”, implementată de Banca Națională a Moldovei și Expert-Grup, oamenii au fost informați despre existența și importanța pensiilor private, o noțiune puțin cunoscută de moldoveni. Deși avem de doi ani o lege care reglementează înființarea pensiilor facultative, deocamdată nu a fost creat niciun fond care le-ar permite moldovenilor să cotizeze, astfel ca, la bătrânețe, să nu depindă doar de pensia plătită de stat.

Principala caracteristică a acestor alocații este contribuția lunară a persoanelor care au optat să adere la un fond de pensii private, cu o sumă prestabilită. Există multiple clasificări ale pensiilor private, cum ar fi pensia privată clasică și cea ocupațională, care au aceeași bază - investirea pe termen lung a contribuțiilor participanților. Singura diferență constă în plătitorii contribuțiilor - în cazul pensiilor ocupaționale, acestea sunt achitate de către angajator.

Pensiile private garantează următoarele beneficii:

• Fluxul de venit constant și previzibil obținut la momentul atingerii vârstei de pensionare, care face tranziția de la o viață activă sub aspect economic, la una pasivă mai ușoară;
• Sumele acumulate constituie proprietatea beneficiarului și, în caz de deces prematur, până la atingerea vârstei de pensionare, aceste sume acumulate sunt transmise succesorilor legali;
• Angajatorii folosesc pensiile private ocupaționale drept o metodă de fidelizare și atragere a angajaților;
• Avantaje fiscale prin amânarea impozitării sau chiar deductibilitatea contribuțiilor și a venitului investițional obținut în cazul achitării beneficiilor în mai multe tranșe pentru o perioadă mai îndelungată. Astfel, se reduce venitul impozabil în anii în care contribuim, ceea ce poate duce la economii semnificative de taxe și la mai mulți bani investiți.

Important! O companie care intenționează să administreze primul fond privat de pensii din Republica Moldova se află la etapa de autorizare de către Comisia Națională a Pieței Financiare și ar putea să înceapă să funcționeze în curând. Dezvoltarea acestor fonduri este foarte importantă pentru a crea alternative sistemului de pensii administrat de stat, care este tot mai puțin sustenabil, din cauza îmbătrânirii populației și a migrației.

Dumitru Budianschi

Președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare

„Cunoaștem situația în care oamenii contribuie, dar din nefericire nu ajung să beneficieze de pensii. Fondurile private de pensii îți oferă posibilitatea să participi la o schemă de pensii, un plan de pensii, în care poți beneficia de alocație atunci când ai acumulat niște active, tu ești cel care are parte de ele. Și dacă s-a întâmplat cumva decesul, acel activ trece la moștenitori. La moment, suntem la etapa de autorizare a unui solicitant pentru crearea unui astfel de fond de pensii”, a declarat Dumitru Budianschi, președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare. 

Cum asigurările de viață și pensiile private ne pot pregăti de pensionare?

Potrivit experților Băncii Naționale, asigurarea de viață și pensiile private sunt componente semnificative în pregătirea pentru o pensie sigură și confortabilă. Asigurările de viață au la bază contracte multianuale, necesită un angajament de durată între părțile contractante și se materializează în achitarea anuală sau lunară a primelor de asigurare pentru o perioadă negociată de părți. Cel mai important risc care este acoperit de o asigurare de viață este decesul, dar în funcție de tipul acestora, pot fi și alte protecții de asigurare.

Asigurarea de viață poate garanta:

• Protecția venitului pentru persoanele aflate la întreținere, în cazul decesului sau incapacității de muncă a celor activi sub aspect economic;
• Securitatea financiară - plățile care în caz de deces sau pierdere a capacității de muncă pot acoperi cheltuielile de trai sau eventualele datorii și pot ajuta la atingerea obiectivelor pe termen lung, cum ar fi educația copiilor;
• Liniștea sufletească - convingerea că cei apropiați sunt protejați aduce liniște sufletească și permite să ne concentrăm la constituirea economiilor pentru pensie;
• Un venit suplimentar la pensie prin acumulare în timp, ca urmare a investirii primelor achitate companiei de asigurări;
• Beneficii fiscale atunci când există un cadru juridic adecvat, care amână sau chiar exclude obligația de achitare a taxelor pentru primele achitate în baza polițelor de asigurare de viață.

Într-o lume perfectă, o strategie corectă este combinarea asigurărilor de viață și a pensiilor private, care va rezulta într-o diversificare a investițiilor pentru a reduce riscurile și a spori stabilitatea financiară. În timp ce asigurarea de viață oferă protecție în caz de deces sau pierdere a capacității de lucru și un venit suplimentar, pensiile private oferă un venit garantat.

Concluzii

Diferența esențială între Republica Moldova și majoritatea țărilor dezvoltate consta în lipsa unei legături cauzale certe între contribuțiile trecute ale asiguraților și beneficiile prezente. Anume, garantarea unei legături cauzale sustenabile între contribuții și beneficii este obiectivul de bază a oricărui sistem de asigurări sociale. Pentru marea majoritate a pensionarilor actuali, mărimea pensiei este rezultatul unor reglementări predefinite (ce reguli, formule și coeficienți să fie aplicați) în baza contribuțiilor vărsate de-a lungul carierei.

Reforma actuală a sistemului de pensii diminuează elementul aleatoriu prin introducerea valorizării contribuțiilor în formula de calcul, asigurând o legătură mai certă între contribuțiile prezente și mărimea viitoarei prestații. Însă, rămâne incertitudinea inerentă, specifică tuturor sistemelor solidare. 

O altă fațetă a monedei este ambiguitatea oricărei politici de asigurare socială. Nivelul sporit al incertitudinii și riscurilor legate de creșterea economică, inflație, migrație, longevitate, duce la inexistența unor opțiuni de politici care să fie sustenabile financiar și, în același timp, acceptabile pentru toate părțile societății. Ceea ce este susținut de pensionarii actuali de regulă este în detrimentul contribuabililor, iar ceea ce constituie un avantaj competitiv pentru business, în mod normal reprezintă o înrăutățire pentru pensiile viitoare și prezente. De fapt, orice reformă a sistemelor de pensii este un exercițiu dureros pentru societate.

Ținând cont de importanța pensiei pentru majoritatea oamenilor, impactul politic reprezintă un factor primordial în orice proces de reformare. Din nefericire, acest factor are o influență mai degrabă dăunătoare, din care cauză societățile, chiar și cele mai avansate, vin cu schimbări întârziate în sistemul de pensii, dar și cu mari concesiuni pentru eficiență sau sustenabilitate.