Câte startup-uri și afaceri noi nu reușesc și de ce?

Sute de afaceri sunt create anual în Moldova, însă doar câteva reușesc să atragă investiții, iar ulterior să devină business-uri rentabile. Potrivit datelor statistice, 90 la sută dintre start-up-uri eșuează în primii ani de activitate. Și rata afacerilor noi din țara noastră înregistrează o cifră mare de eșec. De ce se întâmplă acest lucru? E atât de mare concurența sau antreprenorii oferă servicii inutile sau necalitative? Pentru a afla răspunsul la acestea, dar și la alte întrebări, rămâi alături de noi până la capăt și citește cu atenție fiecare cuvânt. Îți prezentăm istoriile celor care au reușit și care, deși sunt într-un număr destul de mic, obțin performanță și creează locuri de muncă, contribuind la dezvoltarea economică a țării.

Start-up vs afacere tradițională

Pentru a înțelege mai bine subiectul pe care-l abordăm, am decis să te informăm care este diferența dintre un start-up și o afacere nouă.  

Afacerea tradițională este adesea asociată cu modele de afaceri stabilite și testate în timp. Acestea pot implica o structură ierarhică și proceduri clare. Afacerile tradiționale se bazează pe clientela stabilă. 

Start-up-ul mereu aduceo inovație și o idee ce nu poate fi copiată ușor, cu un potențial pentru o creștere rapidă. Start-up-urile reprezintă o cursă contra cronometru. Potențialul de dezvoltare al companiei se „evaporă”, de obicei, în 3-5 ani. Un alt criteriu ce le deosebesc este finanțarea. Start-up-urile sunt finanțate de către investitori privați și business angels, pe când businessul mic e susținut de bănci și diverse fonduri. 

Este diferit și scopul acestora. Start-up-urile nu se concentrează pe profit, așa cum o fac afacerile noi, dar pe valoarea acțiunilor pe piață. Marea parte a startup-urilor cunoaște succesul, creează o mare bază de clienți/utilizatori, după care este vândută altor companii mai mari sau își schimbă modelul de afaceri, pentru a deveni companii normale. Creșterea valorii acțiunilor pe piață asigură un profit mai mare în urma vânzării.

Startup-urile înseamnă inovație. O afacere nouă ce nu aduce inovație este doar o afacere nouă

GUGAGAGA: Start-up-ul jucăriilor care vor călători în timp

După ce ți-am explicat diferențele între cele două forme de business, a venit timpul să îți prezentăm două start-up-uri lansate recent, care se mențin pe piață. Primul descrie istoria Marcelei Mastac care, împreună cu soțul său Andrei, au decis să creeze un atelier de familie ce gândește și crează jucării sănătoase din lemn. Start-up-ul GUGAGAGA, lansat la sfârșitul anului 2020, produce jucării cu un design atemporal, iar datorită durabilității lor, acestea pot fi transmise din generație în generație.

Până acum, cei doi antreprenori au reușit să vândă peste 1500 de jucării în peste zece țări. „Noi suntem inovativi prin faptul că ne inspirăm din cultura și valorile noastre, iar acest lucru este apreciat de către cumpărătorii noștri de peste hotare. Noi reușim să ne menținem pe piață prin perseverență. Dacă ar fi să îmi ofer un sfat, acela ar fi ca să nu-mi fie frică să greșesc. Cu cât mai repede voi greși, cu atât mai repede voi învăța din acea experiență, iar toate lecțiile învățate le voi aplica la dezvoltarea start-up-ului”, menționează Marcela.

Inima Pură Pet Fashion: Start-up-ul care salvează pisici

În 2021, Katerina Kot, ajutată de Daria Cuharenco, a lansat un magazin caritabil care comercializează haine, obiecte și diverse lucruri handmade donate de către oamenii cu suflet mare, cu scopul de a susține programul de sterilizare a pisicilor de pe străzi „City cats”. Acum un an, cele două tinere au decis să confecționeze haine pentru animale, din textilele donate, lansând start-up-ul „Inima Pură Pet Fashion”. 

„Republica Moldova în fiecare an produce 3,5 milioane de tone de gunoi, dintre care zece procente reprezintă produsele textile. Pe străzile Chișinăului sunt între 250-300 mii de pisici fără adăpost și start-up-ul nostru vrea să soluționeze ambele probleme. Jumătate, adică 50 la sută dintre veniturile noastre merg că asociația „Felina Urbană”, care deja de zece ani ajută pisicile de pe străzi”, spune SEO start-up-ului, Daria Cuharenco.

Magazinul pe care l-au creat cele două tinere nu are doar scopul de a comercializa haine pentru animale, pe care le confecționează din textile reciclate, dar reprezintă un club de interese, care organizează prezentări de colecții, ședințe foto pentru pisici și câini, pet party, la care participă iubitorii de animale din Chișinău și patrupezii lor.

„Nouă ne reușește să ne menținem pe piață datorită faptului că mai întâi eu sunt contabil șef, după care startuper. Marele meu noroc este că am colaborat cu mulți antreprenori în activitatea mea contabilă. Așa am înțeles că înainte de a lansa ceva, trebuie să analizezi foarte bine, să știi de unde pornești și încotro mergi. Un alt lucru de care trebuie să fii conștient, din punctul meu de vedere, este că primii trei ani nu-ți aduc profit, de aceea nu trebuie să ai așteptări că vei deveni milionar peste noapte, dar nici decepții că businessul tău a eșuat”, mai adaugă Daria Cuharenco.

Dar cum se descurcă afacerile noi care nu sunt start-up-uri?

Michee: Lumânări parfumate din ceară naturală de soia, non-toxică

Atunci când nu aduci ceva inovativ pe piață, e mai greu să fii observat, în orice domeniu, nu doar în afaceri. Dar, în business este și mai greu, deoarece miza este mai mare: vei reuși sau nu să produci profit? Fără profit, nu poți merge mai departe. Aceste riscuri nu l-au speriat și nici oprit din drumul său pe Denis Pușcașu, care și-a lansat afacerea „Michee”, specializată în producerea lumânărilor parfumate din ceară naturală de soia, turnată manual.  

„Compania se axează pe mai multe criterii și valori, care credem că ne vor asigura clienți fideli: o ardere eficientă și calitativă, utilizăm materiale care nu emană substanțe toxice și, cel mai important aspect care și ne-a determinat să lansăm afacerea, este intensitatea parfumurilor. Din aceste aspecte, produsele noastre pot concura cu marile branduri. Noi nu ne-am avântat în afaceri, dar am planificat totul din timp. Am cercetat piața, iar timp de un an, am exersat și am produs lumânări doar pentru noi și rude”, susține antreprenorul Denis Pușcașu.

Antreprenorul își realizează lumânările prin intermediul unui magazin online. „Vrem să ne extindem. Ne gândim și la o locație fizică, ne propunem să mai angajăm personal. Acum este o afacere de familie. Suntem unicul magazin specializat doar pe lumânări parfumante din țară, dar nu și pe odorizante sau alte produse din ceară”, mai precizează Denis Pușcașu.

Miros de lavandă: Afacerea parfumată de la Gordinești, Edineț

După ce a lucrat împreună cu soțul cinci ani peste hotare, Adela Creciun a decis să revină în țară și să lanseze afacerea „Miros de lavandă” în satul Gordinești din Edineț. 

Antreprenoarea deține o plantație de aproximativ 7 hectare și produce ulei esențial de lavandă, apă de lavandă, buchețelele de flori, pachețelele mirositoare, lumânările, săpun, creme, pe care le vinde online, la expoziții și târguri.

„Din păcate, noi nu ne-am informat și nu am analizat piața, înainte de a lansa afacerea, ceea ce a fost o mare greșeală, deoarece am investit toți banii pe care i-am făcut peste hotare, iar afacerea nu ne aduce profit. Atunci, la început, am fi putut beneficia de subvenții la lansarea afacerii, despre care nu știam și pe care le-am ratat. Am procurat echipamentul pentru distilare, recoltare și până când ne oprim aici. Ne menținem cu greu pe piață, nu avem unde ne realiza producția, ne vindem produsele foarte greu. Situația ni s-a îngreunat și mai mult din cauza războiului din Ucraina și a pandemiei de COVID-19. Mulți producători de lavandă au fost nevoiți să-și scoată plantațiile”, menționează antreprenoarea.  

Ce le recomandă începătorilor antreprenorii cu experiență?

Întreprinderea „Cafelini” a fost fondată în 1998 și de atunci produce cafea proaspăt prăjită, ale căror boabe sunt importate din cele mai renumite regiuni ale lumii: Etiopia, Brazilia, Columbia, Guatemala, Mexic, Peru, Tanzania și Vietnam, și ciocolată naturală, într-un sortiment variat. Proprietara afacerii, Marina Ceban, le recomandă tinerilor antreprenori să lupte pentru visul lor, în pofida greutăților.

„Afacerile niciodată nu eșuează, dar antreprenorii sunt cei care cedează, la un anumit moment. Dacă nu reușești ca în trei ani să-ți pui pe picioare o afacere, degeaba ai încercat să fii antreprenor. Ca să vezi evoluția unui „embrion” într-un „bebeluș”, trebuie să treacă această perioadă de trei ani. Iar eventual, în următorii cinci ani, să te concentrezi ca acest copilaș să învețe să meargă de sine stătător. Abia după următorii alți cinci ani, vei putea spune că ești un antreprenor. Până atunci, ești un simplu încercător”, precizează Marina Ceban.

Antreprenoarea le sugerează tuturor celor care vor să se lanseze în afaceri să ia un stilou în mână și să creioneze pe o foaie planurile pentru 1,3,5 și 10 ani. Ulterior, să închidă ochii, efectiv ca într-un vis, și să-și imagineze starea de reușită și succes la împlinirea celor 10 ani de activitate. Apoi, peste câteva săptămâni, să-și revadă acest plan și deja conștienți de câtă muncă trebuie depusă, să pornească la drum. 

„Eu vreau să le transmit că atunci când vor fi dezamăgiți, demoralizați sau neinspirați, să găsească forță și să spună: „Eu voi putea”. „Eu voi reuși”. „Orice nu s-ar întâmpla, eu sunt cel mai bun”, subliniază femeia de afaceri.      

Proprietara „Cafelini”  spune că digitalizarea a devenit o necesitate și o soluție pentru business-urile locale. 

„Ne-am digitalizat cu suportul statului și al partenerilor externi. Datorită unui proiect la care am aplicat și am câștigat un grant, am digitalizat tot nomenclatorul, toate produsele pe care le avem. Această etapă a eficientizat și ușurat munca întregii echipe”, menționează antreprenoarea.  

Ce face statul pentru a ajuta antreprenorii?

Persoanele cu vârsta între 18 și 35 de ani, dacă vor să se lanseze în afaceri, pot aplica la programul „Start pentru tineri”, care are ca obiectiv promovarea antreprenoriatului în rândul generației tinere pentru sprijinirea integrării socio-economice. 

Un alt program pentru lansarea dar și dezvoltarea afacerilor este „Femei în afaceri”. Scopul programului este oferirea suportului financiar și non-financiar prin acordarea granturilor pentru investiții și servicii relevante pentru dezvoltarea afacerilor de către femei.

Programul PARE este destinat lucrătorilor migranţi şi rudelor de gradul I ale acestora, care intenţionează să investească remitenţele în iniţierea sau în dezvoltarea unei afaceri.

Pentru alte detalii despre programele disponibile, vă îndemnăm să accesați pagina web a Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, la compartimentul „Granturi”.

În ultimii ani, Moldova a devenit cunoscută ca fiind o destinație pentru startup-uri, inclusiv prin participarea la evenimente internaționale și locale. Între timp, autoritățile spun că este construită o infrastructură mai robustă pentru antreprenorii începători și IMM-uri, încurajându-i să crească, pentru a menține talentele aici, acasă. Programul „373”, disponibil din această vară, își propune să fortifice cooperarea între întreprinderile mici și mijlocii, bănci și alte părți interesate și să genereze, drept rezultat, creșterea economică a țării. Astfel, rata dobânzii la creditele în valută străină este de 3%, iar în lei – de 7%. Pentru creditele cu maturitatea de până la 7 ani, perioada maximă de grație este de 3 ani. Programul prevede subvenționarea creditelor de până la 15 milioane de lei sau echivalentul în valută străină, iar, în următoarea perioadă, Guvernul își propune creșterea plafonului de creditare până la 30 de milioane de lei, precum și oferirea unei garanții de creditare pentru întreprinderile care nu au suficient gaj. 

Dumitru Alaiba

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării

„În prezent, în Republica Moldova avem în jur de 50 de mii de companii, iar dintr-o anumită perspectivă, noi avem nevoie de mai mulți antreprenori care să creeze mai multă valoare, care să ducă la creșterea economiei. Una dintre principalele noastre priorități este să promovăm antreprenoriatul, iar succesul fiecărui antreprenor este principala noastră misiune. Pentru acestea, lucrăm, în primul rând, ca să oferim maximum libertate, pentru că știind comunitatea de startup-uri și faptul că preferă să facă afaceri, trebuie să-i ajutăm să se simtă că sunt în largul oceanului, că pot crea și beneficiază de susținere” afirmă ministrul la conferința Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri.

Potrivit studiului „Impactul investițiilor străine directe asupra economiei Republicii Moldova, 2012-2022”, investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu aproximativ 50% față de anul 2021 și cu aproximativ 16% față de anul 2019. În același timp, întreprinderile cu investiții străine directe sunt, în medie, de două ori mai productive, fapt care reflectă direct într-o creștere economică mai mare. 

Ce trebuie să faci pentru a nu eșua în afaceri?

După ce ți-am prezentat istoriile reușite și mai puțin de succes ale antreprenorilor moldoveni, dar și modalitățile de finanțare ale afacerilor, ne-am propus, la final de articol, să te ajutăm să identifici elementele de bază asupra cărora ar trebui să te concentrezi pe tot parcursul tău antreprenorial, care te vor ajuta nu doar să te menții pe piață, dar și să obții profit. 

• Mentalitatea - este fundația pe care se construiește totul. Dimensiunea firmei este determinată nu de potențialul pieței, dar de mentalitatea antreprenorului. E exact ca la surf. Degeaba vine un val foarte bun, dacă tu nu ești în stare să te ridici în picioare pe planșă și să-l prinzi. Poate să existe mult potențial pentru produsul sau serviciul tău pe piață, dacă tu ești un surfer slab, ori nu intri în apă, ori nu reușești să prinzi valul.

• Marketingul. Degeaba ai un produs sau serviciu excepțional, dacă lumea nu știe despre el sau despre tine. Ești cel mai tare din parcare, dar parcarea e goală. Aceasta este descrierea perfectă pentru foarte multe firme din țara noastră, care au produse bune, prestează servicii de calitate, dar nu știu să le promoveze. Nu știu să le facă vizibile.

• Vânzările. Potrivit studiilor europene, peste 40 la sută din companii eșuează pentru că produsul sau serviciul lor nu este cerut pe piață. Acest lucru arată foarte clar că antreprenorii nu știu să convingă cumpărătorii să le procure produsele sau serviciile și  nu pot să vândă. 

• Echipă și leadership. Mulți antreprenori  nu au încredere în angajații lor pentru a le delega sarcini și responsabilități. Nu știu cum să-i motiveze ca să-și dea interesul pentru firmă și nu investesc în ei cu frica constantă că într-o zi vor pleca. Nu au indicatori de performanță, nu au cultura organizațională clar definită, nu îi implică în procesul creativ de dezvoltare a firmei și nu împărtășesc profitul firmei cu ei. În multe companii este o ură constantă neverbalizată între patron și angajați, care contribuie la crearea unui mediu nociv și toxic.

• Sistematizarea. Este un pilon care apare ca o necesitate pentru a gestiona eficient personalul. De aceea, este foarte important să pui accent pe definirea proceselor, a procedurilor și automatizărilor încă de la etapa de proiectare a afacerii.

Concluzii

În concluzie, considerăm că start-up-urile și afacerile noi sunt scânteia care pune în mişcare sfera economică şi socială. Ele stimulează creșterea economică în Republica Moldova, prin furnizarea de locuri de muncă, prin inovație și prin încurajarea utilizării de soluții TIC și digitale. Prin înființarea unei afaceri se aduce pe piață ceva nou sau care există pe piață doar că într-o manieră mai eficientă și la un preț mai bun. Iar startuperii, indiferent dacă au succes sau nu, sunt liderii schimbării, aventurierii care pun în mişcare comunităţi, ţări, naţiuni şi lumea, iar ei merită interesul şi aprecierile noastre.