Cât muncesc moldovenii, comparativ cu salariații europeni?

Angajații din Republica Moldova lucrează, în medie, 43,5 ore pe săptămână, la principalul loc de muncă, în timp ce salariații din alte state candidate la UE, așa cum este și țara noastră, petrec la birou 36 de ore săptămânal. Este constatarea unui studiu cu privire la calitatea vieții în țara noastră, lansat recent la Chișinău. În pofida mai multor ore petrecute la birou, 76% dintre moldoveni consideră că reușesc să mențină un echilibru între viața profesională și cea personală. Moldovenii se consideră mai fericiți decât europenii, dar satisfacția cu privire la nivelul de trai scade odată cu vârsta. 

Timpul petrecut la birou

Conform rezultatelor studiului, efectuat în baza unui chestionar la care au răspuns 2.027 persoane, cu vârsta de peste 18 ani, zece la sută dintre moldoveni are mai mult de un job și lucrează, în medie, 45,5 ore pe săptămână. Alte 40 de minute le petrece zilnic pe drumul spre și de la birou. Când a fost întrebată cât timp ar dori să lucreze, luând în considerare necesitatea de a-și câștiga existența, aproximativ jumătate dintre moldovenii chestionați a răspuns că i-ar plăcea să lucreze între 20 și 40 de ore. Totuși, cei mai mulți au optat pentru 35 de ore de muncă pe săptămână. 

În medie, femeile au muncit cu patru ore mai puțin decât bărbații. Nu a existat nicio diferență semnificativă între orele de lucru în funcție de vârstă sau de nivelul de studii. Cei care câștigă sub 3.000 lei pe lună au muncit, în medie, cu 7,5 ore mai puțin decât cei care ridică un salariu mai mare de 6.000 lei lunar. Oamenii din mediul rural au muncit cu șapte ore mai mult pe săptămână, decât cei care locuiesc în orașe. Respondenții care locuiesc în regiunile de Sud și Centru au lucrat mai puțin decât cei din regiunea de Nord. Nu a existat nicio diferență semnificativă între orele muncite în sectorul public și cel privat. 

Siguranța locului de muncă 

Majoritatea oamenilor care a fost angajată (64% dintre respondenți) a declarat că este „foarte puțin probabil” sau „mai degrabă puțin probabil” să-și piardă actualul loc de muncă în următoarele șase luni. Alte 21% și-au arătat îngrijorarea pentru siguranța locului de muncă, raportând că este „mai degrabă probabil” să rămână fără el. Familiile care câștigă mai bine sunt mai încrezătoare în menținerea actualului job, decât cele care au un venit instabil sau mai mic. 

sursa: Studiul: „Quality of Life Survey: Republic of Moldova”

Încrederea respondenților în posibilitatea identificării unui loc de muncă cu un salariu similar a variat în funcție de nivelul de venit al acestora. Aproximativ două treimi (68%) dintre gospodăriile care câștigă 10.001 lei sau mai mult pe lună consideră că este „destul de probabil” sau „foarte probabil” să găsească un loc de muncă similar. În timp ce doar 31% dintre gospodăriile cu venituri mici sunt de părere că ar putea identifica un loc de muncă cu un salariu similar. Optimismul cu privire la schimbarea jobului scade odată cu vârsta, cel mai redus nivel se înregistrează la persoanele de peste 50 de ani. Volumul de muncă, sectorul de angajare și un al doilea job nu au fost factori semnificativi, din punct de vedere statistic, în optimismul cu privire la găsirea unui loc de muncă similar. 

Echilibrul între viața profesională și cea privată 

Potrivit studiului, aproximativ 20% dintre moldovenii intervievați consideră că munca și viața privată se „împacă” „foarte bine”, 56% - „bine”, 19% - „mai degrabă nu bine”, iar 6% - „deloc bine”. Cei care au raportat o potrivire mai bună între timpul de lucru și viața de familie au lucrat mai puține ore și au petrecut mai puțin timp făcând naveta spre și de la birou.

sursa: Studiul: „Quality of Life Survey: Republic of Moldova”

Analiza minuțioasă a datelor colectate a demonstrat că echilibrul între viața profesională și cea privată a fost mai dificil de realizat în cazul respondenților cu copii minori, a celor care locuiesc în gospodări mari, dețin al doilea job, locuiesc cu altcineva sau nu sunt căsătoriți. Fiecare al doilea moldovean chestionat (56%) a raportat bariere, cel puțin săptămânale, în îndeplinirea sarcinilor casnice din cauza jobului, 41% au indicat că munca îi împiedică în realizarea responsabilităților familiale în fiecare săptămână, iar 21% au anunțat tulburări săptămânale la locul de muncă din cauza îndatoririlor familiale. Doar 58% dintre moldovenii chestionați reușesc să facă față costurilor de trai la sfârșitul lunii, în timp ce în alte țări candidate UE media este de 77%. 

Responsabilitățile de îngrijire, tot pe umerii femeilor 

În medie, oamenii din Moldova petrec 46 de ore pe săptămână îngrijind de copii, 31 de ore - de nepoții, 23 de ore - de persoanele cu dizabilități sub 75 de ani și 18 ore - de persoanele cu dizabilități de 75 de ani și mai mult. În sate, oamenii petrec cu aproximativ 5-6 ore mai mult pe săptămână îngrijind persoanele vârstnice, comparativ cu cei din orașe. 

În comparație cu bărbații, femeile petrec, în medie, cu 20 de ore mai mult pe săptămână, pentru îngrijirea copiilor. Respondenții care au grijă de ceilalți au fost întrebați cât de ușor le-a fost să combine jobul cu aceste responsabilități. 11% au indicat că le-a fost „foarte ușor”, 28% au spus că a fost „ușor”, 38% - „destul de dificil”, iar 13% - „foarte dificil”. 

Majoritatea moldovenilor se declară fericită

Majoritatea moldovenilor spune că este destul de fericită și mulțumită de viața pe care o are. Nivelul de fericire mediu general constituie aproximativ șapte puncte din 10, adică 70%. Cei mai fericiți oameni din Moldova sunt tinerii, mai bine zis, tinerele cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani. Un nivel mai ridicat de fericire este raportat de către tinerele căsătorite, cu studii superioare, care activează în domeniul educației.

Venitul, la fel, influențează fericirea resimțită de către oamenii din țara noastră. Acesta este și cel mai puternic predictor. Potrivit rezultatelor studiului, nivelul de fericire și de mulțumire se mărește odată cu creșterea venitului. Persoanele al căror venit lunar în familie este mai mare de 10.000 de lei, sunt mai fericite decât cele care încasează în total până la 3.000 de lei.

sursa: Studiul: „Quality of Life Survey: Republic of Moldova”

Gradul de mulțumire sufletească intensă și deplină nu diferă semnificativ în funcție de regiune, dar se pare că tinerele din Nordul țării sunt puțin mai fericite decât cele din Centru și Sud. Potrivit cercetării, comparativ cu alte țări membre ale UE și state candidate UE, moldovenii sunt, în medie, mai fericiți (scor 7,2 față de 6,8 din 10) și mai mulțumiți de viața lor (scor de 6,7 față de 5,9 din 10). 

sursa: Studiul: „Quality of Life Survey: Republic of Moldova” 

Implicarea în programe de învățare pe parcursul întregii vieți este mult sub standardul european (16% față de 60%), iar participarea civică se rezumă la a comenta online știrile politice sau de interes public. 

Concluzii

Oamenii din Republica Moldova muncesc mult, mult mai mult decât media altor țări UE sau candidate la UE. Deși spun că reușesc să asigure un echilibru între viața profesională și cea privată, moldovenii își doresc să aibă mai mult timp liber pentru a avea grijă de copii, a se implica în activități legate de familie, a se angaja în hobby-urile și interesele personale. 

Îngrijirea copiilor durează, în medie, 46 de ore pe săptămână. Aceste responsabilități afectează în mod disproporționat femeile, comparativ cu bărbații, chiar și pe cele care au locuri de muncă bine plătite. Femeile petrec cu 20 de ore mai mult săptămânal îngrijindu-și copiii și nepoții. Majoritatea persoanelor care are grijă de ceilalți (51%) spune că îi este dificil să combine munca și această responsabilitate. Comisia UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la persistența atitudinilor patriarhale și a stereotipurilor discriminatorii cu privire la rolurile și responsabilitățile femeilor și bărbaților în familie și societate și încurajează implementarea programului național privind promovarea și asigurarea egalității de gen pentru perioada 2023-2027, care, de asemenea, urmărește creșterea protecției sociale a persoanelor implicate în îngrijirea pe termen lung a membrilor familiei.