Cât de ușor le va fi moldovenilor să-și găsească un loc de muncă în Uniunea Europeană, după aderarea țării noastre la UE?

Piața mediatică este împânzită, în ultima perioadă, de tot felul de informații legate de avantajele aderării țării noastre la UE, dar și de multiple mituri care încearcă să ne sperie, în spatele cărora se ascund voci care încearcă să deturneze țara noastră de la drumul său european. Puține însă dintre aceste informații se referă la piața muncii, la cât de ușor sau greu le va fi moldovenilor să-și găsească un job în țările UE și cât de pregătită este țara noastră să le ofere cetățenilor europeni locuri de muncă atractive. De aceea, am decis să abordăm, într-un articol, aceste subiecte, extrem de importante. Rămâi alături de noi și citește cu atenție fiecare detaliu fiindcă o să-ți placă. 

Undă verde la angajare în Europa

Așa cum, în prezent, cetățenii din Germania se pot angaja cu ușurință în companii de top din Spania, Italia sau Franța, participând la un concurs de recrutare nu în calitate de imigranți, dar ca cetățeni europeni, le fel vor putea face și angajații din țara noastră, care nu vor mai fi nevoiți să lucreze doar în sfera îngrijirilor și prestărilor de servicii. Odată cu aderarea, vor dispărea frontierele, inclusiv pe piața muncii, iar procesul de recrutare și angajare va fi mult mai simplificat.

Sergiu Iurcu

Consilier principal al Departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova

„Există libera circulație între țările membre ale Uniunii Europene, care sunt reglementate de mai multe documente, cum ar fi cadrul european juridic, diverse directive și regulamente care se aplică în UE. Desigur că fiecare țară europeană poate avea specificul său în reglementări, dar, în general, sunt principii unice, care se aplică în UE. Circulația este liberă, poți să te angajezi oriunde, indiferent de țara de origine, deoarece în UE funcționează mecanisme globale, printre care și rețeaua Eures, instituție prin care poți să-ți găsești un loc de muncă în orice țară. Pentru Moldova, perspectiva va fi la fel”, declară Sergiu Iurcu, consilier principal al Departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, în cadrul unei emisiuni de la RLive TV.

Potrivit sindicalistului, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă urmează să devină membră a acestei structuri și să fie integrată în baza de date a acesteia. Respectiv, va fi foarte simplu ca moldovenii să-și găsească un loc de muncă în UE, iar muncitorii străini să se angajeze în țara noastră. 

Avantaje și dezavantaje

În prezent, piața forței de muncă din Moldova duce o lipsă acută de specialiști în domenii cheie pentru țara noastră, precum educație, sănătate, inginerie, energetică, asistență socială, etc. Cu toții înțelegem că pentru a atrage forța de muncă din exterior, adică pentru ca țara noastră să devină atractivă pentru muncitorii din Europa, trebuie să creeze locuri de muncă decente și să ofere salarii cel puțin comparabile cu cele din UE. 

Sergiu Iurcu

Consilier principal al Departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova

„Vom avea un flux de forțe de muncă doar atunci când vom avea salarii și condiții decente, dar aceste lucruri depind de climatul investițional, de crearea joburilor, de stabilitatea pe care o va avea țara și de interesul pentru investitori. Dacă acești pași vor fi realizați, cred că va exista interes în ocuparea forțelor de muncă și pentru cetățenii europeni”, menționează Sergiu Iurcu.

În pofida tuturor avantajelor, persistă riscul ca după aderare, și mai mulți angajați moldoveni să plece la joburi sigure și bine plătite din țările UE, iar problema deficitului de cadre să se accentueze și mai mult în țara noastră. 

Eduard Gurin

Președintele Comitetului pe capitalul uman al Asociației Businessului European

„Cel mai mare impediment pe care-l văd în această tranziție este că angajatorii sau managerii investiționali vor avea doar de suferit în Republica Moldova, fiindcă, la moment, atracția muncitorilor UE față de țara noastră nu este cea mai înaltă. Respectiv, vom pierde forța de muncă pe care și așa o avem în deficit și va fi nevoie să atragem brațe noi de muncă din state diferite decât cele membre ale UE. Regretul meu este că, până la moment, n-am reușit să educăm acel principiu al solidarității între generații. Nu cred că dorința tineretului de a rămâne în țară după facultate, în proporție de 80-90% va fi mare, aceștia vor pleca spre condiții mai bune. Dacă e să vorbim istoric, UE încă din 1957 a început să creeze acest sistem, numit, inițial, Tratatul de la Roma, ulterior - Tratatul de la Amsterdam. Dacă autoritățile europene se gândesc deja la viața personală a angajaților, noi încă trebuie să ne preocupăm să creăm condiții de muncă sigure pentru sănătatea și viața salariaților, dar viața familială a acestora nu este pe prim-plan”, subliniază Eduard Gurin, președintele Comitetului pe capitalul uman al Asociației Businessului European în cadrul aceleiași emisiuni de la RLive TV.

În concluzie, business-ul ar putea avea de suferit foarte mult, deoarece o parte dintre moldoveni va avea libertatea de a se angaja în piața muncii din statele dezvoltate europene, iar angajații din UE nu vor ajunge prea devreme în Republica Moldova. Ca urmare, s-ar putea să nimerim în situația în care angajatorii nu vor mai avea cu cine lucra.

Fără permise de muncă pentru angajații străini

În ultima perioadă, au fost efectuate mai multe modificări legislative pentru a încuraja și înlesni angajarea cetățenilor europeni în țara noastră. Una dintre acțiuni ține de eliminarea permiselor de muncă pentru cetățenii care vin din alte state. Autoritățile sunt de părere că aceste modificări vor crește potențialul de dezvoltare economică, atractivitatea investițională a Republicii Moldova, prin stimularea angajării în câmpul muncii, creșterea fluxului de investiții și a forței de muncă calificată.

Dumitru Alaiba

Viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării

„Liberalizarea accesului la muncă pentru cetățenii Uniunii Europene este una dintre măsurile pe care Republica Moldova trebuie să le implementeze datorită obținerii statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Avem nevoie de o creștere economică accelerată. Nu ne putem permite să creștem cu 2-3% anual. Dorim să impulsionăm piața muncii din Republica Moldova pentru a deveni mai atractivi pentru investitori. Prin această inițiativă, lichidăm unul dintre blocajele economiei” a punctat Dumitru Alaiba, viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Dumitru Alaiba consideră că prin extinderea accesului pe piața muncii a cetățenilor din alte state, inclusiv a studenților, angajatorii vor avea posibilitatea să suplinească locurile de muncă vacante și să-și asigure continuitatea activităților economice.

Eduard Gurin

Președintele Comitetului pe capitalul uman al Asociației Businessului European

„Acum, posibilitatea de angajare este mult mai ușoară, comparativ cu cinci ani în urmă. Se așteaptă micșorarea cheltuielilor birocratice a angajatorilor, din toate domeniile, cu cinci miliarde de lei anual. Sperăm că acesta va fi încă un punct prin care vom fi cu mult mai atrăgători ca angajatori, ca domeniu de investiții”, își manifestă încrederea Eduard Gurin.

Când angajații moldoveni vor avea salarii europene?

Salariul minim pentru sectorul bugetar s-a dublat în ultimii 2 ani. Începând cu anul 2023, Guvernul a unificat salariul minim, acesta fiind aplicat în același cuantum, atât în sectorul bugetar, cât și în cel real. Retrospectiv, pentru anul 2022, cuantumul salariului minim a crescut de la 2.200 la 3.500 de lei. Din 1 ianuarie 2023, salariul minim pe țară a fost majorat cu circa 12,5% - până la 4.000 de lei, iar în 2024 a ajuns la 5.000 lei. Experții se așteaptă ca în următorii 2-3 ani, salariul minim să ajungă la 11-12.000 de lei lunar, întrucât principiile comunității europene prevăd asigurarea oricărui salariat/cetățean cu o viață decentă. 

Sergiu Iurcu

Consilier principal al Departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova

„În 2022, a fost aprobată o directivă cu privire la salariile minime în UE, în care este prevăzut că țara trebuie să asigure un salariu minim de 50% din salariul mediu sau 60% din salariul medial. Statistic, noi încă nu avem acest indicator, dar pentru anul acesta, salariul mediu prognozat este de 13.700 lei, respectiv 50 la sută constituie 6.850 lei. Pentru a ne conforma acestei directive, trebuie să avem un salariu minim de 6.850 lei. Desigur că angajatorii încă nu sunt în stare să asigure acest salariu, dar noi, sindicatele, lucrăm cu Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor asupra unui plan, care ar prevedea etape de majorare a salariului. Această majorare urmează să fie pusă în aplicare în 2025, iar până în 2027-2028, noi trebuie s-o avem aplicabilă. În fiecare an ar trebui să facem o majorare esențială. De la 5.000 de lei, pe care le avem acum, trebuie să ajungem la 8.000-10.000 lei, peste 3-4 ani ”, afirmă Sergiu Iurcu. 

Eduard Gurin

Președintele Comitetului pe capitalul uman al Asociației Businessului European

„Odată ce se majorează salariul minim, se majorează și cel mediu. Problema cea mai mare e că mulți salariați nu cunosc despre faptul că atunci când negociază nivelul mărimii salariului, dacă nu primesc acel salariu minim care e stabilit în fiecare an, nici stagiul de muncă la pensie nu este calculat integral. Stagiul de cotizare se calculează proporțional cu salariul negociat, aceasta, la fel, este o metodă de combatere a muncii nedeclarate, dar să vedem cum vor derula lucrurile, inclusiv și cu impozitarea socială și fiscală. Sperăm că statul ne va oferi niște reglementări mai flexibile legate de angajarea în câmpul muncii”, spune Eduard Gurin. 

În premieră, în primăvara acestui an, țara noastră a semnat un acord cu Uniunea Europeană privind participarea Moldovei la componenta privind ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) a Fondului social european (FSE+). Acest acord are scopul principal de a îmbunătăți oportunitățile de angajare și promovare a inovării sociale în Republica Moldova. 

Alexei Buzu

Ministrul Muncii și Protecției Sociale

„Este pentru prima dată în istorie, când Republica Moldova va avea acces la aceste fonduri și va putea beneficia de mai multe resurse financiare pentru implementarea reformelor. Prin participarea la programul EaSI, Republica Moldova va beneficia de sprijin financiar și tehnic pentru implementarea politicilor de ocupare a forței de muncă, incluziune socială și reducere a sărăciei. Este un pas extrem de important pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru continuarea reformelor începute, în special în domeniul ocupării forței de muncă și inspecția muncii. Continuăm să muncim pentru a aduce Europa la noi acasă. Ne dorim să aducem o schimbare pozitivă în viața cetățenilor noștri, oferindu-le acces la locuri de muncă decente și la servicii sociale de calitate”, a menționat Alexei Buzu, Ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Acordul va facilita, de asemenea, schimbul de bune practici și experiențe cu alte state membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la dezvoltarea unor politici eficiente și durabile în domeniul muncii. 

Concluzii

Libera circulație a lucrătorilor între statele membre este una dintre libertățile fundamentale de care se bucură cetățenii UE. În 2022, aproximativ 1,8 milioane de lucrători din UE și din țările AELS au lucrat într-un stat în care nu avea reședința. Acești lucrători transfrontalieri își exercită dreptul de a se deplasa liber peste frontierele UE pentru a munci, ceea ce le oferă numeroase oportunități de realizare profesională. 

Cu toate acestea, ocuparea forței de muncă la nivel transfrontalier s-a confruntat, adesea, cu dificultăți legate de diferențele dintre țări în ceea ce privește sistemele de securitate socială (asigurări de sănătate, prestații familiale, șomaj, pensionare), cadrele de ocupare și normele fiscale, etc. Aceste probleme nu privesc numai lucrătorii, dar și angajatorii. Ceea ce trebuie să înțelegi este că atunci când vei avea oportunitatea de a te angaja peste hotare, va trebui să te informezi foarte bine despre legislația muncii din statul respectiv, întrucât fiecare țară oferă concedii de odihnă, zile libere de sărbători, alocații și înlesniri angajaților în mod diferit.